Peste 16.000 de elevi cu medii sub 5 la admiterea de anul acesta, au fost repartizați la licee din toată țara, arată datele publicate de Ministerul Educației. Este cel mai mare număr de elevi cu medii sub 5 din ultimii 4 ani, care ajung în învățământul liceal, potrivit datelor analizate de Edupedu.ro.
Concret, 17.950 dintre cei 113.567 de candidați la admitere au avut medii mai mici [editare ulterioară] de 5. Dintre ei, 16.723 au fost repartizați la liceu în prima etapă, arată informațiile ministerului. Este echivalentul 643 de clase a câte 26 de elevi fiecare.

Cel mai mare număr de elevi cu medii sub 5 s-a înregistrat în rândul celor din mediul rural. Este vorba de 10.600 de tineri, dintre care 9.959 au fost deja repartizați la liceu.

În mediul urban, 7.350 au obținut medii sub 5, 6.764 fiind deja repartizați la liceu în această primă etapă.

Dintre cei deja repartizați, 3.448 sunt înscriși la filiera teoretică, iar ceilalți 13.275 la filiera tehnologică. Asta înseamnă 20% din totalul celor cu medii sub 5 au ajuns pe locuri din licee teoretice și restul la licee tehnice.

În sesiunea de admitere din anul 2023, 13.629 de participanți au obținut medii de admitere mai mici de 5, iar în prima etapă fuseseră repartizați computerizat 12.566 de elevi.

O posibilă explicație pentru creșterea numărului de medii sub 5 este reprezentat de scăderea numărului de elevi care au optat pentru înscrierea în învățământul profesional. 20.615 participanți s-au înscris în învățământul profesional anul acesta, în comparație cu 25.416 în anul 2023.

Candidații care au fost repartizați în urma primei sesiuni de admitere vor depune dosarele de înscriere la liceele la care au fost admiși în perioada 25-30 iulie, potrivit calendarului oficial.

Cea de-a doua etapă a admitere va avea loc în perioada 2-20 august.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266)

Capitolul al II-lea, “Destinul literaturii”, începe cu o frază care exprimă un adevăr de necontestat: “Fie că o recunoaştem sau nu, literatura (cultura) s-a aflat întotdeauna într-un anume raport cu puterea politică. Orice stat din lume are o anumită politică faţă de cultură, o anumită “politică culturală”. El poate să favorizeze prin legile lui finanţarea şi dezvoltarea liberă a culturii sau poate să-i limiteze dezvoltarea, impunându-i o anumită direcţie”. Din această perspectivă, Virgil Diaconu găseşte cinci tipuri de literatură generate de puterea politică: 1. literatura “burgheză” sau literatura după gratii (începând cu 1945 această literature este condamnată pentru că ignoră sau cârteşte împotriva doctrinei peceriste şi pentru că nu a înghiţit hapul “omului nou”); 2. literatura realismului socialist sau literatura vândută (literatura dedicată partidului communist, realizărilor sale şi omului nou, cuvântul partidului luminează calea, cenzura şi Securitatea devin îngerii păzitori ai literaturii, o literatură de masă, îşi face loc amatorismul, devine o literatură a avantajelor”); 3. literatura neimplicată politic (denumită şi literatură tolerată,  îşi vedea de scopurile ei estetice, uneori “ne vorbea printre rânduri”);  4. literatura sponsorizată din democratură ( care este acum, după 1989,  cenzura politică este înlocuită cu cenzura financiară, literatura este liberă politic, dar  pusă la pământ financiar, de remarcat înşurubarea în funcţii pe la instituţii de cultură, reviste, edituri a optzeciştilor); 5. literatura liberă (ţinută în viaţă de  puterea adevărat democrată).

La pagina 99 a cărţii, Virgil Diaconu ne propune un eseu cu un titlu incitant, din care redau doar jumătate: “Capcanele literaturii feminine sau…”. Din punctul de vedere al autorului, nu există nici o discriminare a femeii scriitor, ba mai mult, constată că „femeile care în dealul – valea literară luptă pentru afirmare reuşesc mult mai mult decât  bărbaţii” şi că „noua feminitate este cam masculină, ba de cele mai multe ori o întrece şi fură din mobilierul bărbaţilor”. Segmentul acesta, dedicat femeii şi literaturii  abundă în exemple care, nu s-ar spune că nu s-ar baza pe o minuţioasă cercetare  a fenomenului. Virgil Diaconu  ştie el ce ştie şi, mai mult, de unele am mai auzit şi noi.  Credinţa lui Virgil Diaconu  o identificăm cu o „concluzie descurajantă”: „Nu cred că masculinitatea sau feminitatea  în sine şi în mod exclusiv pot să dea  valoare operei literare , deşi opera poate să conţină foarte bine elemente, chiar vibrante, de acest fel, iar un autor poate să facă, fără discuţie, literatură mare din eros”.

Problema  care vizează intelectualul şi intelectualitatea se vrea un răspuns la o conferinţă ţinută de filosoful Mircea Flonta.  Virgil Diaconu  crede că a prezenta doar intelectualul responsabil („el apără valorile umane, binele, libertatea, cultura şi are o atitudine socială pozitivă, etică”), aşa cum a făcut-o filosoful amintit, nu este suficient atât timp cât există şi acţionează şi intelectualul iresponsabil („plătit în euro, în funcţii, corupt de bani şi de tot felul”).  În definitiv, ce element defineşte intelectualitatea?  Spune Virgil Diaconu: „O persoană dobândeşte numele   de intelectual atunci când îşi manifestă, sub varii forme, capacităţile intelectuale deosebite în cultură, media, religie, economie, societate etc. Persoana dobândeşte numele de intelectual pentru capacităţile sale, iar nu pentru aplicarea etică sau anti-etică”. Şi faţă de solidaritatea intelectualilor Virgil Diaconu are o serie de puseuri critice: „Există o solidaritate responsabilă (care vrea să însănătoşească şi să înfrumuseţeze lumea) şi există o solidaritate iresponsabilă (ţine lumea pe loc,  o îmbolnăveşte sau o urâţeşte).

Virgil Diaconu  identifică şi câteva „împiedicări” ale literaturii române în drumul său către Europa: 1. împiedicări politico – economice (indiferenţa  Statului faţă de cultură); 2. evaluări deformate şi literatura holografică; 3. proasta circulaţie a cărţii. (VA URMA)

Publicitate

Laura Lavric s-a ales cu dosar penal, după ce ar fi pălmuit un muzicant în timpul unei nunți care a avut loc în județul Iași, scrie adevărul.ro. Totul a pornit din cauza unei neînțelegeri legate de programul artistic. Artista neagă, însă acuzațiile legate de violență și spune că doar l-a făcut “nesimțit”. 

Bărbatul ar fi fost lovit peste față

Incidentul a avut loc weekendul trecut, la o nuntă în localitatea ieşeană Hârlău. Potrivit unor surse, neînţelegerile ar fi pornit de la programul muzical. Bărbatul, solist în cadrul unei formaţii locale de muzică populară, a povestit pentru suceavalive.ro că a fost lovit cu palma peste faţă şi că Laura Lavric i-a spus că este nesimţit, scrie click.ro.

“Mi-a zis că sunt un nesimţit şi m-a lovit peste faţă şi a plecat”

„Eu nu cred că a avut un motiv întemeiat pentru ceea ce a făcut. Bănuiesc că inconvenientul ar fi fost de la programul muzical, pentru că ea a ajuns mai devreme decât promisese, a ajuns mai devreme decât era stabilit şi a dat programul peste cap. Ne-a oprit pe noi, formaţia, ne-a încurcat şi aşa mai departe, dar totul a fost în regulă, nu am avut nimic împotrivă, am lăsat-o, am oprit eu programul meu muzical, am lăsat-o să intre, şi-a făcut programul, totul în regulă, iar la sfârşitul programului ei, înainte să plece, a venit la mine, mi-a zis că sunt un nesimţit şi m-a lovit peste faţă şi a plecat. Asta s-a întâmplat în timpul nunţii, în sală, în mijlocul evenimentului, unde erau circa 400 de persoane”, a declarat solistul. El a spus că a depus plângere la Poliţie.

Laura Lavric spune că bărbatul minte

În replică, Laura Lavric a afirmat că nu a lovit cu palma, ci doar i-a spus că este obraznic şi nesimţit. „Minte. Am cântat la aceeaşi nuntă. În primul rând, el a fost obraznic, a făcut probleme şi acolo, la mire şi la mireasă. A spus că am intrat peste ei, dar nu a fost adevărat. A fost obraznic. Au spus şi băieţii din formaţie că este recalcitrant şi rău, aşa că nu se poate discuta cu asemenea persoane. Cine i-a dat o plamă? Nu are decât să zică asta. Nu l-am lovit. I-am zis: domnule, de ce ai fost obraznic? La care el: «Că aşa am vrut eu!». Atunci i-am zis că e un nesimţit”, a declarat Laura Lavric.

Polițiștii au deschis un dosar penal

Poliţiştii au declanşat cercetări în acest caz şi au deschis dosar penal pentru lovire şi alte violenţe. „Poliţia Oraşului Hârlău a fost sesizată de către un tânăr, în vârstă de 24 ani, despre faptul că în seara zilei de 20 iulie, în timp ce presta un program artistic la un eveniment pe raza oraşului Hârlău, ar fi fost agresat fizic, de o femeie. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe”, au precizat reprezentanţii Poliţiei judeţului Iaşi.

Publicitate

În ajunul sărbătorii, vineri, 26 iulie 2024, începând cu ora 18:00, se va săvârși cu sobor de preoți, Vecernia Mare a Hramului cu Litie. A doua zi, începând cu  ora 07:30, credincioșii pot participa la slujba Acatistului Sfântului Pantelimon, după care vor urma Utrenia, Sfânta Liturghie și Slujba de pomenire a ctitorilor bisericii.

Despre cinstirea Sfântului Marelui Mucenic și Tămăduitor Pantelimon

Sfântul Pantelimon este sărbătorit în data de 27 iulie, fiind socotit tămăduitor și doctor fără arginți. Sfântul Mare Mucenic Pantelimon este prezent în rugăciunile de la Taina Sfântului Maslu, în cele de la sfinţirea apei şi în cele pentru bolnavi. Totodată, el se bucură de o mare cinstire din partea credincioşilor, fiind considerat protectorul medicilor, al bolnavilor, dar şi al soldaţilor, ca unii care – fiind mai expuşi rănilor – au şi mai multă nevoie de rugăciunile sale.

Ce înseamnă hramul bisericii?

Orice lăcaş sfânt, capelă, paraclis sau biserică, are unul sau chiar mai mulţi ocrotitori sau o sărbătoare religioasă în cinstea căreia a fost zidit. Această prăznuire în cadrul unei comunităţi creştine reprezintă un eveniment cu multe caracteristici importante.

Istoricul Parohiei „Sfântul Pantelimon” Botoșani

Parohia Sfântul Pantelimon este nou-înființată în municipiul Botoșani, desprinsă din parohia „Duminica Mare” și care se situează în zona străzilor: Împărat Traian (parțial), Parcul Tineretului (parțial), Vâlcelei, Cișmelei și adiacente.

După analiza teritorială făcută de Protopopiatul Botoșani, această parohie nou înființată era necesară pentru o mai bună păstorire a credincioșilor. Pentru că este situată pe străzi în pantă și mai greu accesibile, era necesar construirea unei biserici în această zonă.

Publicitate

Părintele Constantin Iordache este preotul paroh, venit prin transfer de la Parohia „Sfânta Cuvioasă Parascheva” – Bodeasa, Protopopiatul Săveni. Enoriașii din parohia nou formată îi sunt cunoscuți părintelui Constantin Iordache, pentru că el a fost cântăreț bisericesc la Biserica „Duminica Mare” cu mulți ani în urmă, în timpul studiilor.

Părintele Iordache și-a luat în serios misiunea în această parohie. Prin demersurile făcute la Primăria municipiului Botoșani, a obținut terenul pentru construcția bisericii parohiale. Prin contribuția proprie, cu ajutorul enoriașilor și a multor făcători de bine, a ridicat o Capelă provizorie din material lemnos pentru săvârșirea slujbelor și serviciilor religioase.

Astfel, în data de 26 iulie 2022, s-a săvârșit prima slujbă. Este vorba de Vecernia cu litie în cinstea Sfântului Pantelimon, ocrotitorul parohiei.

Duminică, 19 martie 2023, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a efectuat prima vizită pastorală la Biserica „Sfântul Mucenic Pantelimon” din Botoșani și a binecuvântat lucrările din această parohie.