Publicitate

Puterea de cumpărare a europenilor a crescut în anul 2024 la suma de 18.768 de euro în 2024. Puterea de cumpărare din România ajunge doar la jumătatea acestei sume, atingând valoarea de 9.092 de euro.

Aceste informații reies din studiul NIQ GfK Purchasing Power Europe 2024, citat de Agerpres.

Puterea de cumpărare reprezintă o măsură a venitului disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor caritabile şi include, de asemenea, orice beneficii primite din partea statului.

Publicitate

Studiul menționat anterior indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an în euro şi ca indice.

De menționat este faptul că suma de care consumatorii dispun pentru cheltuieli și economii variază de la o țară la alta și depinde de evoluția pieței de consum.

La extreme se află Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg care au un venit net mult mai mare decât în restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare este cea mai scăzută în Kosovo, Belarus şi Ucraina.

Locuitorii din Liechtenstein au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 70.180 de euro, de peste 3,7 ori mai mare decât media europeană.

Elveţia şi Luxemburg urmează pe locurile doi şi trei. În timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elveţienilor, de 52.566 de euro, este de 2,8 ori mai mare decât cea a europenilor medii, luxemburghezii au un venit net disponibil de 41.785 de euro pe cap de locuitor.

Publicitate

“În acest an, europenii au la dispoziţie un total de aproximativ 12,9 trilioane de euro pentru a cheltui pe alimente, locuinţe, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanţe, mobilitate şi achiziţii de consum.

Aceasta corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de 18.768 euro, ceea ce reprezintă o creştere nominală de 3,9% faţă de valorile revizuite din anul precedent.

Cu toate acestea, suma pe care consumatorii o au de fapt disponibilă pentru cheltuieli şi economii variază foarte mult de la o ţară la alta şi depinde, de asemenea, de modul în care evoluează preţurile de consum în 2024”, potrivit comunicatului NielsenIQ.

Publicitate

A treia sâmbătă din septembrie a fost instituită ca „Ziua de Curăţenie Naţională”, prin Legea nr.266/2024, promulgată luni de Preşedintele Klaus Iohannis.

Prin acest demers sunt vizate responsabilizarea cetățenilor și a autorităților publice în ceea ce privește acţiunile de curăţenie, reciclare și colectare separată a deșeurilor, se arată în textul legii.

Potrivit documentului legislativ, „Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza activităţi culturale, sociale şi educaţionale prin care să fie promovate bune practici în privinţa acţiunilor de curăţare a mediului şi a importanţei păstrării unui mediu curat”.

Publicitate

De asemnea, organizațiile private pot să desfășoare în această zi acţiuni de curăţare a mediului, de conştientizare, dar şi de educaţie, cu susţinere logistică din partea statului.

Atât acţiunile de curățenie, cât și cele de protecţie a mediului pot fi promovate prin intermediul unor emisiuni speciale difuzate de Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune.

Sursa: basilica.ro

Publicitate

Ministerul Agriculturii va începe, în perioada următoare, plata despăgubirilor pentru secetă, în valoare de 2 miliarde de lei (circa 400 milioane euro). În acest an au fost afectate major îndeosebi culturile de porumb şi floarea soarelui, a declarat marţi Violeta Muşat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la o conferinţă de specialitate.

Publicitate

Seceta a afectat major culturile de porumb și floarea soarelui

Ea a subliniat că seceta din acest an a afectat major îndeosebi culturile de porumb şi floarea soarelui.

„Anul 2024 a fost influenţat major de seceta instalată pe o mare parte a teritoriului agricol, al treilea an de secetă, care a afectat major îndeosebi culturile de porumb şi floarea soarelui. Deşi recoltele din acest an asigură necesarul intern, ele vor conduce la micşorarea aportului la export, cu influenţă semnificativă asupra balanţei comerciale de produse agroalimentare.

Precipitaţiile înregistrate au fost reduse cantitativ şi chiar absente în toate regiunile, exceptând unele areale agricole reduse din vestul, nordul şi centrul ţării, unde s-au înregistrat cantităţi de apă mai însemnate. Manifestarea acestor fenomene a avut efecte negative asupra culturilor agricole înfiinţate în toamna anului 2023, dar mai ales în primăvara anului 2024, care a fost caracterizată printr-o lipsă masivă de precipitaţii.

Înţelegem dificultăţile cu care se confruntă sectorul agricol şi ne concentrăm toate eforturile pentru a oferi soluţii rapide şi eficiente prin măsuri de sprijin concret şi de adaptare la noile realităţi”, a adăugat Violeta Muşat.

Măsuri luate de Ministerul Agriculturii pentru sprijinirea fermierilor afectați de fenomenele meteo
„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Guvernul României a acţionat pentru reducerea influenţei negative a acestor fenomene şi compensare a pierderilor fermierilor printr-o serie de măsuri însemnate şi continuă să sprijine fermierii români prin măsurile esenţiale de sprijin alocate din bugetul de stat. Măsurile de sprijin alocate de la bugetul de stat au însumat, anul acesta, până în prezent, 2,3 miliarde de euro. Zece măsuri de la bugetul de stat au fost ca ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi animal pentru campania 2023, în valoare de 214 milioane de euro”, a precizat Mușat.

Publicitate

Conform secretarului de stat, cinci măsuri de plăţi directe au fost pe cadrul Ucraina, suma acordată fiind de 472,3 milioane de euro. Circa 92,9 milioane de euro a reprezentat ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură.

Pentru două programe de investiţie în reproducţie în două sectoare importante suin şi avicol, cu 63 de obiective de investiţii, s-au plătit până în prezent 147,2 milioane de euro, urmând ca până la finalul anului 2024 să fie finalizate încă 31 de obiective.

„Tot de la bugetul de stat, mai avem două scheme de ajutor de stat sub formă de grant la creditele acordate, în valoare de 725,1 milioane de euro, din care programul Rural Plus şi schema de ajutor de stat Creditul fermierului. În acest moment facem plăţile pentru subvenţiile acordate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în valoare de 1,2 miliarde de euro, care reprezintă un procent de 70% din cuantumul intervenţiilor din Fondul European de Garantare Agricolă şi 85% din măsurile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală”, a mai precizat oficialul citat.

Ea a arătat că, de la 16 octombrie până la 1 decembrie, se acordă avansuri sub formă de subvenţii derulate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

„Tot în această perioadă am alocat 79,4 milioane de euro pentru plata motorinei pentru trimestrul trei. Toate aceste măsuri ne-au dat posibilitatea să sprijinim agricultorii pentru însămânţarea până în prezent a unei suprafeţe reprezentând 60% din suprafaţa preconizată la grâul de toamnă, 90% la orzul de toamnă – şi a unei suprafeţe mai mari cu 7% decât cea prevăzută la rapiţă, această acţiune fiind în desfăşurare. România caută să iasă dintr-un ciclu lung, de peste 3 ani la rând, de sub influenţa valului de secetă, a influenţei războiului pe care îl avem la graniţă, pentru că aceste două lucruri au influenţat structura noastră agricolă”, a mai spus secretarul de stat.

sursa: agerpres.ro

Publicitate

Somonul scoțian este unul din peștii ce se regăsesc pe rafturile din magazine însă nu este un aliment sigur, așa cum îl cunoaștem. Fermele de somon, care acum multă vreme erau doar o industrie artizanală, limitată la câteva țarcuri de lemn conduse de fermieri scoțieni, în prezent este afacerea de producție alimentară cu cea mai rapidă creștere din țară, responsabilă pentru afaceri de 580 de milioane de lire sterline numai în 2023. Somonul scoțian este principalul export alimentar al țării la nivel mondial, scrie scrie ADEVĂRUL care citează iNews.

În 1980, fermierii scoțieni au exportat 600 de tone de somon; până în 2023, această cantitate a ajuns la 187.725 de tone.

Fermele de somoni arată ca niște țarcuri imense circulare, care adăpostesc de la 30.000 la un milion de pești adulți în plase deschise ce permit intrarea apei, dar și fluxul de deșeuri, păduchi de mare și substanțe chimice utilizate pentru tratarea păduchilor.

Publicitate

„Orice producție alimentară pe scară largă are un impact asupra mediului. Nu contează dacă este vorba despre fasole, vaci, găini sau somon”, spune Adam Hughes, ecologist marin

Păduchii de mare reprezintă un pericol uriaș pentru populația de somoni, aceștia reușind în masă să ucidă un pește, iar fermele de somon se bazează pe masă.

De asemenea, somonul de cultură a dus la distrugerea populației de somon sălbatic și a altor specii. În țări ca Anglia și Țara Galilor, unde este ilegal să vinzi somon capturat în natură.

Multe industrii au încercat să reducă cantitatea de substanțe chimice utilizate în procesul de producție, însă deținătorii de ferme de somon procedează invers. Pentru a reduce mortalitatea imensă în rândul populațiilor, fermierii sunt dependenți de aceste substanțe.

Utilizarea excesivă a antibioticelor crește rezistența antimicrobiană în rândul oamenilor, însă „crescătoriile de somon sunt singura industrie zootehnică ce a crescut utilizarea antibioticelor în ultimii ani”, afirmă Matt Palmer, pe vremuri medic veterinar. Pesticidele care sunt utilizate pentru combaterea bolilor pot afecta populația de crustacee aflate pe o rază de până la 40 km.

În ultima vreme, utilizarea antibioticelor a început să scadă datorită reglementărilor din ce în ce mai riguroase, iar pentru îndepărtarea păduchilor sunt folosite băi de apă dulce și pești sanitari.

Publicitate

Însă, nicio fermă sau instituție guvernamentală nu a dezbătut problema peștilor sălbatici, care sunt folosiți pentru a hrăni somonul de crescătorie. Este nevoie de mai mult pește pentru a hrăni somonul de crescătorie decât somoni pentru a hrăni un om.

„Ei [somonii] sunt prădători apex, în vârful lanțului trofic. A prinde pești precum macrou, hering sălbatic și hamsii – pești pe care oamenii îi pot mânca [și îi mănâncă] – pentru a produce somon este un mod total ineficient de creștere și consum”, spune Ed Smith, scriitor culinar și unul dintre tot mai mulți bucătari de renume care au renunțat la somon în ultimii ani.

Așadar, dacă dorim ca fermele de somon să treacă la un mod de operare mai durabil, trebuie să acceptăm să plătim mai mult pentru un produs calitativ.

Sursa: ADEVĂRUL