Connect with us
Publicitate

Eveniment

Cod galben de ceață pentru 12 comune din județul Botoșani. Vizibilitate sub 200 de metri iar izolat sub 50 de metri

Publicat

Publicitate

Atenție la condițiile de trafic, transmit responsabilii ISU Botoșani. Meteorologii au emis un Cod galben de ceață pentru localitățile Hudești, Coțușca, Suharău, Rădăuți-Prut, Ibănești, Cristinești, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Pomârla, Darabani, Viișoara și Concești. Acesta este valabil până la ora 09:00.

Din această cauză, pe drumurile din localitățile menționate se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic.

“În situații de urgență, care vă pun în pericol viață sau bunurile, sunați imediat la 112. Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cătălin Silegeanu critică infrastructura nefinalizată din Botoșani, care expune județul riscului de inundații

Publicat

Publicitate

Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședinte al AUR Botoșani și candidat pentru Senat, a lansat critici dure la adresa autorităților din România, acuzând lipsa de acțiune și incapacitatea acestora de a preveni și gestiona dezastrele naturale. El atrage atenția asupra unor probleme grave de infrastructură care afectează județul Botoșani și întreaga țară, punând în pericol viețile și bunurile cetățenilor.

 

„România se află într-un punct critic, iar dezastrele naturale, precum inundațiile devastatoare din Galați și Vaslui, scot la lumină eșecul tragic al sistemului de protecție împotriva inundațiilor. În fiecare colț al țării, vedem cum infrastructura menită să ne protejeze comunitățile se prăbușește sub greutatea birocrației, a neglijenței și a lipsei de responsabilitate”, a declarat Cătălin Silegeanu.

 

Silegeanu a evidențiat situația gravă a oamenilor afectați de inundațiile recente, subliniind că lipsa de acțiune din partea autorităților a lăsat sute de persoane fără case și mijloace de trai.

 

Publicitate

„Sute de oameni și-au pierdut casele și și-au văzut familiile amenințate, în timp ce autoritățile continuă să întârzie soluții și să ofere promisiuni goale. Jumătate din barajele și digurile din România funcționează fie fără autorizație, fie cu autorizații expirate. Cât de multe vieți trebuie pierdute înainte ca acești lideri să-și asume răspunderea?”, a întrebat Silegeanu, criticând dur lipsa de responsabilitate a liderilor politici.

 

Proiecte abandonate în Botoșani

Publicitate

 

Silegeanu a adus în discuție un exemplu elocvent din județul Botoșani – barajul de la Vârful Câmpului. Acest proiect, menit să protejeze localnicii de inundații și să asigure apă potabilă, a fost abandonat de mai bine de trei decenii.

 

„Barajul de la Vârful Câmpului, care trebuia să ofere protecție împotriva inundațiilor și să asigure apă potabilă, zace nefinalizat de mai bine de trei decenii. În 1987 s-a promis că lucrările vor fi gata în cinci ani, dar proiectul a fost abandonat, la fel ca multe alte promisiuni electorale făcute localnicilor după Revoluție”, a precizat Silegeanu.

 

Cătălin Silegeanu a atras atenția asupra risipirii fondurilor publice în documentații și echipamente depășite, subliniind că, în ciuda milioanelor de euro cheltuite, infrastructura critică rămâne neterminată.

 

„În tot acest timp, milioane de euro s-au scurs pe documentații inutile și echipamente depășite. Cum putem accepta ca astfel de proiecte ‘fantomă’ să ne condamne la o viață de nesiguranță și frică? Podul <<prieteniei>>, care trebuia să conecteze județele Botoșani și Suceava, a rămas doar un simbol al neputinței. Câțiva piloni de beton stau mărturie unui proiect eșuat, început acum peste două decenii și niciodată finalizat”, a subliniat Silegeanu.

 

Cătălin Silegeanu a subliniat că problema nu este doar una tehnică sau financiară, ci și o criză morală. „Este vorba despre lipsa totală de empatie a celor care ar trebui să ne protejeze. În timp ce în alte țări, guvernele construiesc baraje și diguri în doar câțiva ani, în România, incompetența autorităților îngroapă vieți”, a spus el.

 

Oamenii din comunitățile afectate, lăsați să se descurce singuri

 

Silegeanu a subliniat faptul că, în fiecare an, oamenii din localități precum Baranca, aflate pe malul Prutului, își pierd terenurile agricole din cauza eroziunilor, iar autoritățile nu fac nimic pentru a-i ajuta.

 

„În fiecare an pierdem teren agricol din cauza eroziunilor Prutului în localitățile precum Baranca, iar localnicii privesc neputincioși cum moștenirea lor dispare. Au rămas fără apă, fără hrană, fără speranță, în timp ce oficialii se ascund în spatele cifrelor și rapoartelor”, a declarat candidatul pentru Senat.

 

În încheiere, Cătălin Silegeanu a făcut un apel la responsabilitate din partea clasei politice și a cerut schimbări urgente în sistemul de protecție împotriva inundațiilor din România.

 

„Nu putem permite ca tragediile să devină normă. România are nevoie de un sistem funcțional de protecție împotriva inundațiilor, de investiții finalizate și de o administrație care își face treaba. Nu mai putem accepta scuze. Este timpul pentru schimbare, pentru responsabilitate și pentru un viitor în care nimeni nu mai este lăsat în urmă!”, a concluzionat Silegeanu.

Citeste mai mult

Eveniment

Partidul Național Liberal-Filiala Botoșani a demarat, miercuri, campania de strângere de semnături pentru alegerile parlamentar

Publicat

Publicitate

Partidul Național Liberal-Filiala Botoșani a demarat, astăzi, campania de strângere de semnături pentru alegerile parlamentare.

La cortul amplasat pe Pietonalul Unirii, președintele PNL Valeriu Iftime, alături de candidații pentru Parlamentul României, Ionela Aiftincă și Luciana Buliga, au fost primii care au semnat pe listele de susținători.
Botoșănenii pot semna pentru susținerea candidaților PNL la oricare dintre celelalte corturi amplasate in municipiu, respectiv zona Grivița, Piața Mare (Casa Cărții), Capăt Linia 1 (Primăverii intersecție cu Bulevardul George Enescu) și Calea Națională (vis-a-vis de Stadion).

Botoșănenii au șansa de a continua schimbarea și de a trimite în Parlament oameni profesioniști, educați și onești care și-au construit cariera cu propriile puteri.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cristian Lazarovici, președinte Uniunea Armenilor Botoșani

Publicat

Publicitate

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost Cristian Lazarovici, președintele Uniunii Armenilor din Romania, sucursala Botoșani.
Inițiator al festivalului de epigrame și caricatură „Cik Damadian”, Cristian Lazarovici a vorbit astăzi despre ecourile acestui festival care a avut loc la finele săptămânii trecute în municipiul reședință de județ, și care a devenit, la patru ani de la înființare, unul de referință la Botoșani, adunând o participare internațională din 21 de state din Europa și nu numai.
Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult

Eveniment

Românii vor fi obligați să recicleze și haine vechi, nu numai sticle, începând cu 1 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

Românii vor fi obligați să recicleze și haine vechi, nu numai sticle, începând cu 1 ianuarie 2025, atunci când intră în vigoare o nouă lege privind colectarea selectivă. Astfel, începând din ianuarie 2025, toate primăriile din România vor trebui să implementeze un sistem de colectare separată a materialelor textile, inclusiv îmbrăcăminte, lenjerie de pat și covoare, potrivit bzi.ro. „De la 1 ianuarie 2025, primăriile trebuie să facă colectare separată de materiale textile. Ne referim la îmbrăcăminte, la lenjerie de pat, covoare. Partea proastă este însă că doar colectate și atât, ele nu pot să ajungă la reciclare, necesită niște pași suplimentari. În primul rând, trebuie să ai reciclatori”, a explicat Raul Pop, director de Programe Ecoteca.

Industria textilă este recunoscută drept unul dintre cei mai mari poluatori la nivel mondial, iar hainele contribuie la poluarea mediului în același mod ca și plasticul. Românii ar putea plăti mai mult pe haine de anul viitor Potrivit legii, se dorește o infrastructură eficientă pentru colectarea, sortarea și reciclarea textilelor, care, spun specialiștii, sunt la fel de dăunătoare pentru mediu ca și plasticul. Odată cu noua lege, producătorii de textile vor fi responsabili pentru finanțarea sistemelor de colectare și reciclare a produselor textile. „Producătorul va trebui să își asume răspunderea, va crea niște sisteme și va finanța aceste sisteme pentru a se asigura că, la finalul utilizării hainelor, acestea vor fi reutilizate, reciclate și nu vor ajunge în depozite de deșeuri”, a declarat Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului.

Această schimbare va aduce însă și un impact financiar asupra consumatorilor. Producătorii de textile avertizează că vor avea cheltuieli suplimentare pentru colectare și reciclare, ceea ce va duce la creșterea prețurilor hainelor. Astfel, românii vor fi nevoiți să plătească mai mult pentru îmbrăcăminte în viitorul apropiat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending