Cine sunt copiii care abandonează școala? Ce provocări au ei și familiile lor și cum îi poate sprijini școala? Care sunt primele semne că un copil este în risc de abandon școlar și cum ajută practic un asistent social? Ioana Câtea, Coordonator SOS Serviciul de Asistență Comunitară Brașov, Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu, asistenți sociali SOS, Serviciul de Asistență Comunitară București, și sociologul Claudia Petrescu răspund la aceste întrebări într-un interviu pentru Edupedu.ro și oferă exemplul programului Meniul Zilei de Mâine, prin care copii care părăsiseră anterior sistemul de învățământ au revenit pe băncile școlii și își continuă studiile, scrie EDUPEDU.
104 copii din familii vulnerabile, din comuna Vulcan, județul Brașov, aflați în risc de abandon școlar sau care au abandonat școala, sunt sprijiniți de SOS Satele Copiilor prin programul Meniul Zilei de Mâine, dezvoltat de Sphera Franchise Group și brandurile din portofoliul său (KFC, Pizza Hut și Taco Bell).
Intervențiile sunt personalizate pentru fiecare familie și includ acordarea de burse școlare, suport pentru renovarea spațiilor de locuit, sprijinirea părinților în găsirea unor surse stabile de venit, asigurarea unei alimentații adecvate, acces la servicii medicale și consiliere psihologică
Parteneriatul școală-familie-asistenți sociali, cheia succesului în prevenirea abandonului școlar
Interviu cu sociologul Claudia Petrescu
Rep.:Avem o rată de părăsire timpurie (abandon școlar) foarte mare. Dincolo de cifre, cine sunt copiii care abandonează școala?
Claudia Petrescu: Conform mai multor studii recente, inclusiv cele realizate de UNICEF în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației și cercetări independente, de regulă, cei care abandonează școala sunt copiii din familii sau grupuri dezavantajate economic, copiii cu dizabilități, copiii din mediul rural și copiii romi. Trebuie precizat că, în cazul copiilor romi, nu etnia în sine este cauza abandonului, ci faptul că se află la intersecția mai multor dezavantaje – sărăcie, mediul familial, comunități marginale etc.
La aceștia se pot adăuga și copiii din familii care se confruntă cu violență, abuzuri, cei cu părinți plecați în străinătate, cei care au diverse adicții.
Practic, se poate spune că cei care abandonează sunt copiii care nu au mijloace materiale pentru a frecventa școala și se simt excluși, dar și cei care nu au sprijin pentru a își face temele și a putea înțelege conținutul predate, cei care au probleme emoționale sau prezintă dizabilități psihice sau fizice.
Club de lectură – Elevi din Vulcan / Foto SOS Satele Copiilor România
Rep.:În ce context social, economic și educațional trăiesc ei și familiile lor?
Claudia Petrescu: Cei mai mulți dintre cei care abandonează școala sunt din familii aflate în sărăcie sau risc de excluziune socială. De obicei, contextul economic în care trăiesc acești copii și familiile lor este unul caracterizat de insuficiența veniturilor pentru cheltuielile de bază, de lipsa unor bunuri de folosință îndelungată (ex. mașină de spălat, frigider), de șomajul părinților și/sau de implicarea copiilor în realizarea diverselor munci în gospodărie sau îngrijirea altor membri ai familiei.
Publicitate
În același timp, o parte dintre ei vin din familii disfuncționale – familii caracterizate de violență domestică, lipsa unui părinte sau a ambilor etc. În multe cazuri, acești copii provin din contexte educaționale în care valorizarea educației este scăzută, în condițiile în care părinții au un nivel redus de studii, fapt ce face dificilă acordarea de sprijin în realizarea temelor și înțelegerea conținuturilor predate.
În același timp, contextul social în care trăiesc acești copii prezintă provocări legate de locuirea precară (ex. aglomerarea locativă, lipsa utilităților, lipsa spațiilor de studiu), de suportul redus din partea familiei, uneori chiar de violență familială, de accesul deficitar la servicii sociale de suport.
Rep.:Ce provocări au copiii și familiile lor care duc, într-un final, la abandon școlar?
Claudia Petrescu:Principalele provocări sunt legate de lipsa resurselor materiale de bază care să le permită achiziționarea celor necesare pentru participarea școlară, cum ar fi îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite, hrană.
Pentru cei aflați la distanțe mai mari de unitățile de învățământ (în special cei din mediul rural), o provocare majoră o reprezintă lipsa resurselor materiale pentru navetă sau plata chiriei la căminele liceelor.
Lipsa sprijinului pentru realizarea temelor și înțelegerea conținutului predat este o altă provocare majoră care face ca acești copii să obțină rezultate școlare slabe și, în timp, să se simtă marginalizați și să abandoneze școala.
Stima de sine scăzută rezultată din capacitatea redusă de a obține rezultate școlare foarte bune este un alt factor care duce la abandonul școlar.
Rep.: Cum poate școala ajuta copiii și familiile?
Claudia Petrescu: Ajutorul din partea școlii trebuie să vină pe mai multe direcții. Cel mai important ajutor este oferit prin cadrele didactice care aplică principiile educației incluzive și reușesc să atragă și să mențină copiii din familii/ grupuri vulnerabile în școală. Ei sunt unii dintre cei mai importanți actori în integrarea acestor copii în risc de abandon în colectivul clasei și în școală.
În al doilea rând este componenta de suport material care în parte este oferit prin bursele socialeși oferirea de vouchere pentru rechizite sau achiziționarea acestora, decontarea costurilor navetei.
Apoi sunt utile programele de tip „Școală după școală”, care să ofere suport pentru realizarea temelor și o masă.
O a patra direcție este legată de suportul emoțional și consilierea vocațională care se face prin consilierii școlari și psihologi, dar care trebuie dezvoltată prin reducerea numărului de copii de care acest personal trebuie să se ocupe. Pentru copiii cu dizabilități, școala poate ajuta prin oferirea de programe și personal de sprijin.
O direcție de acțiune trebuie să vizeze cooperarea mai bună cu familia, realizată și prin educație parentală sau sesiuni de consiliere.
Și mai este nevoie de o cooperare mai bună a școlii cu ceilalți actori locali care oferă servicii pentru copii – medicii de familie sau unitățile medicale, direcțiile de asistență socială și organizațiile neguvernamentale.
Rep.: Care sunt principalele bariere în comunicarea dintre școală și familiile vulnerabile la nivel național?
Claudia Petrescu: Principalele bariere în comunicarea dintre școală și familiile vulnerabile sunt legate pe de o parte de capacitatea redusă a cadrelor didactice de a aplica principiile educației incluzive și de a înțelege că educația nu este doar pentru elite și nu vizează obținerea de rezultate școlare bune, ci dobândirea de competențe, iar pe de altă parte de nivelul de educație redus și valorizarea scăzută a educației de către familiile vulnerabile care face să fie dificilă comunicarea cu ele.
Interviu cu Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu, asistenți sociali SOS, Serviciul de Asistență Comunitară București
Rep.: Care sunt primele semne că un copil este în risc de abandon școlar?
Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu: Primele semne că un copil se află în risc de abandon școlar pot fi :
absențele școlare nemotivate în mod repetat,
note scăzute,
semne de oboseală cronică (adoarme în bancă),
victimă a bullyingului din partea colegilor sau anumitor adulţi din cadrul şcolar,
semne care indică stare de depresie,
deprivare severă de resurse de bază care să îi ajute să meargă cu drag şi încrezător la şcoală: rechizitele școlare, articole vestimentare potrivite vârstei şi sezonului, încălțăminte potrivită, accesul la mijloacele de transport către şcoală,
uneori chiar interesul scăzut al părinților pentru educația școlară a copiilor, fapt ce descurajează sau îngreunează traseul educaţional al acestora.
Rep.:Ce face, practic, un asistent social pentru un copil aflat în risc de abandon școlar sau care a abandonat școala, pentru părinții săi și pentru comunitate?
Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu:Atunci când observă semne care pot conduce la abandon şcolar, asistentul social evaluează situaţia într-un mod holistic și, în funcție de elementele identificate (context, istoric familial, factori cauzali, factori protectivi etc), stabilește un plan de intervenție. Intervenţia presupune o strânsă colaborare atât cu familia, cât şi cu şcoala sau cu alţi actori sociali din comunitate.
Dacă vorbim despre un copil care a abandonat școala și nu se poate înscrie la învățământul cu frecvență, asistentul social sprijină familia în procesul de înscriere a copilului în programul școlar A doua Șansă.
În cazul unui copil care este în abandon școlar, asistentul social oferă atât copilului, cât și adulților răspunzători de el consiliere privind importanța educației în viața copilului, organizează activități pentru creșterea motivației pentru învățare (cluburi de lectură, excursii tematice etc.), mediază relația dintre familie și școală, sprijină familia cu materiale necesare pentru reluarea studiilor (rechizite, îmbrăcăminte) și, în cazul în care există posibilitatea, se oferă burse școlare, prin care familia să poată asigura nevoile copilului legate de participarea școlară (rechizite şi materiale didactice, pachet pentru școală, transport etc).
Deoarece, pe lângă factorii din plan individual sau familial, în unele cazuri, o influență asupra participării școlare o are chiar mediul şcolar, asistentul social trebuie să urmărească şi aceste aspecte. Legătura dintre asistentul social şi cadrele didactice este una necesară şi extrem de benefică, astfel încât fiecărui copil să îi poată fi asigurat un cadru potrivit în sensul în care acesta să se simtă integrat, ascultat, înţeles şi sprijinit atunci când are nevoie.
Rep.: Cum construiți încrederea cu familiile care inițial sunt reticente la colaborare?
Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu: În activitatea unui asistent social, relația cu beneficiarul este unul dintre cele mai importante aspecte care poate asigura reușita unei intervenții. De aceea, în acest scop este acordat timp suficient, astfel încât familia să poată căpăta încredere în informațiile care vin dinspre asistentul social şi totodată în acesta, în calitate de specialist care poate oferi sprijin familiei.
Există situaţii în care la început familiile sunt mai reticente sau chiar se tem că asistentul social le va lua de fapt copiii. Şi, atunci, se întăreşte faptul că, prin serviciile noastre, dorim să îi sprijinim să îşi păstreze copiii alături şi să reuşească să îşi îmbunătăţească situaţia familială, să capete mai multe informaţii şi resurse astfel încât să îşi poată creşte şi îngriji copiii cât mai bine posibil.
În timp, observând că este tratată cu respect, empatie, cu răbdare, fără a fi blamată ori judecată pentru situaţia în care se află, dar totodată că se discută şi despre drepturi şi responsabilităţi, de ambele părţi, familia iniţial mai temătoare începe să capete încredere şi să colaboreze în direcţia de acţiune de comun acord stabilită.
Rep.: Ne puteți oferi câteva exemple despre cum poți vorbi cu un părinte?
Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu:
– Cunoaşteţi situația școlară a copilului?
– Mergeți la şcoală pentru a vorbi cu profesorii acestuia? Cât de des?
– Sunteți mulțumit de rezultatele școlare ale copilului dumneavoastră?
– Vă asigurați că acesta își face temele și învață pentru a doua zi?
– De ce ați avea nevoie în acest moment pentru ca situația familiei dumneavoastră să se îmbunătățească?
În discuțiile cu părinții, asistentul social folosește un limbaj adaptat nivelului de înțelegere al acestora. Chiar dacă asistentul social impune anumite limite, pentru a nu se depăși relația profesională, discursul acestuia este bazat pe empatie și respect față de beneficiar folosind fraze precum:
Care este părerea dumneavoastră cu privire la situația X ?
Dumneavoastră cum credeți că putem rezolva situația X ?
Interviu cu Ioana Câtea, Coordonator SOS Satele Copiilor, Serviciul de Asistență Comunitară Brașov
Rep.: Din experiența organizației, care sunt elementele cheie pentru un parteneriat de succes între școală și familie?
Ioana Câtea:Comunicarea constantă și deschisă: organizarea de întâlniri periodice între profesori, părinți și asistenți sociali pentru a discuta despre progresul elevilor (cu accent pe sensibilizarea cadrelor didactice cu privire la atitudinea acestora raportată la nevoile familiilor vulnerabile/aflate în dificultate).
Sprijin personalizat: Identificarea nevoilor specifice ale fiecărei familii și implicarea asistenților sociali pentru a facilita accesul la resurse (consiliere, sprijin financiar etc.).
Implicarea părinților în educație: Crearea unor activități interactive (workshop-uri, ateliere, ședințe tematice, consiliere socială) care să ajute atât părinții, cât și copiii să înțeleagă importanța educației, inclusiv monitorizarea atentă și constantă a situației educaționale.
Rep.: Cum ați adaptat programul la nevoile specifice ale comunității din Vulcan?
Ioana Câtea: Prin integrarea realităților economice și sociale. Având în vedere rata șomajului și migrația economică, programul include sprijin pentru familiile defavorizate prin burse educaționale sau ajutoare materiale pentru rechizite/materiale educaționale, auxiliare/echipare corespunzătoare cu îmbrăcăminte și încălțăminte adecvate sezonului.
Facilitarea accesului la servicii de consiliere psihologică (prin contract de prestări servicii): Intervenții dedicate familiilor afectate de stres economic sau conflict pentru a asigura un mediu familial mai stabil.
Realizarea ședințelor de informare și consiliere socială privind importanța educației, a menținerii relațiilor de colaborare cu profesorii/școala.
Stimularea motivației școlare prin consiliere socială a copilului/tânărului prin organizarea de ateliere/cluburi de lectură.
Club de lectură – Elevi din Vulcan / Foto SOS Satele Copiilor România
Asigurarea resurselor necesare în vederea frecventării cursurilor școlare cu referire la achitarea contravalorii costului de transport (în situația tinerilor înscriși în cadrul programului remedial „A doua șansă”),
Facilitarea accesului la diferite oportunități de finanțare (meditații la diferite materii în funcție de nevoile identificate) pentru stimularea participării școlare și îmbunătățirea rezultatelor școlare.
Identificare și suport în accesarea serviciilor de tip „A doua șansă/frecvență redusă”, inclusiv în procesul de înscriere în sistemul de învățământ obligatoriu: grădiniță, școală primară și gimnazială, dar și în cel facultativ, după caz (ciclul liceal, unități de învățământ superior etc).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Cea mai puternică furtună solară din ultimii 30 de ani s-a abătut asupra Terrei, începând de luni. Ar putea cauza perturbaţii la nivelul reţelelor electrice şi satelitare, şi ar putea să provoace impresionante aurore boreale, au avertizat autorităţile meteorologice americane, citate de AFP, potrivit Agerpres.
Această puternică furtună solară a început să afecteze luni Pământul, provocând o furtună geomagnetică de nivel 4, pe o scală cu 5 niveluri, a explicat meteorologul Shawn Dahl de la Centrul american pentru prognoză spaţială (SWPC) într-un mesaj video.
Fenomenul ar trebui să continue şi marţi, dar va scădea în intensitate pe parcursul zilei, potrivit acestui centru american.
Deşi omenirea s-a confruntat în 2024, pentru prima dată în 20 de ani, cu o furtună geomagnetică de nivel 5, nivelul maxim, furtuna solară actuală este cea mai puternică observată „după anul 2003”, a precizat Shawn Dahl.
Potrivit Polar Journal, este cea mai puternică furtună solară din ultimii 30 de ani. Space Weather Prediction Center a clasificat-o la nivelul G4 – ”sever”.
În octombrie 2003, o furtună solară „de Halloween” a făcut ca regiuni întregi din Suedia să rămână fără electricitate şi a avariat infrastructuri energetice în Africa de Sud.
Publicitate
Fenomenele cu o astfel de intensitate sunt rare şi sunt legate de activitatea solară.
Actuala furtună solară a fost provocată de „o puternică erupţie solară care s-a produs ieri”, a precizat Shawn Dahl.
Particulele solare ejectate în spaţiu perturbă câmpul magnetic al Terrei, având uneori drept consecinţă apariţia aurorelor boreale, dar şi o degradare a comunicaţiilor de înaltă frecvenţă, perturbaţii pentru sateliţi şi supraîncărcări ale reţelelor electrice.
Furtuna solară în curs de desfăşurare ar putea provoca „baletul” unor aurore boreale, inclusiv în regiuni unde acestea nu reprezintă un fenomen obişnuit.
Aurora boreală, în culori deosebite de roșu, violet, roz, a fost vizibilă în noaptea de luni spre marți în județul Bihor și va putea fi observată și în noaptea următoare, a declarat, pentru AGERPRES, meteorologul amator Roberto Popa.
O furtună solară este un fenomen produs de Soare care constă în eliberarea bruscă a unei cantități foarte mari de energie și particule încărcate electric, ce pot ajunge în spațiul din jurul Pământului și pot afecta tehnologia modernă.
Consiliul de Coordonare al Federației ‘Solidaritatea Sanitară’ din România (FSSR) a decis luni declanșarea unui program de acțiuni sindicale împotriva intenției Guvernului de includere a angajaților din unitățile sanitare publice în categoria celor cărora le este aplicabilă reducerea cu 10% a cheltuielilor salariale.
‘În ultimele zile, în spațiul public au fost prezentate soluții de ‘reducere a anvelopei salariale’ cu 10% la nivelul instituțiilor publice, inclusiv prin diminuarea unor sporuri și/sau prin reduceri de posturi, chiar dacă discursul oficial susține că nu vor fi afectate salariile de bază. În sănătate, o astfel de abordare înseamnă, inevitabil, fie diminuarea veniturilor reale (prin afectarea drepturilor salariale care compensează condițiile de muncă și continuitatea activității), fie reducerea personalului – cu efect direct asupra capacității de asigurare a continuității asistenței medicale și a siguranței pacienților’, a transmis marți federația, într-un comunicat remis AGERPRES.
Potrivit comunicatului, programul de acțiuni începe în această săptămână cu întâlniri pe care toate sindicatele afiliate la FSSR le vor avea cu parlamentarii din teritoriu.
‘Aceste întâlniri au rolul de preambul al protestelor și urmăresc: să prezinte parlamentarilor consecințele dramatice pe care le-ar avea includerea sănătății în măsura reducerii cu 10% a cheltuielilor salariale, să solicite intervenții legislative și politice urgente pentru exceptarea explicită a unităților sanitare publice de la această măsură, să obțină angajamente publice ferme pentru protejarea veniturilor angajaților din sănătate’, se arată în comunicat.
Consiliul de Coordonare al FSSR solicită:
* exceptarea explicită a tuturor unităților sanitare publice (și a instituțiilor care asigură serviciile medicale publice) de la orice măsură de reducere cu 10% a cheltuielilor de personal/salariale, indiferent de formula tehnică utilizată;
Publicitate
* asumarea publică, clară și constantă, de către Guvern și Ministerul Sănătății, a protejării veniturilor angajaților din sănătate, inclusiv printr-o garanție cu valoare juridică (nu doar declarații), care să excludă orice diminuare a drepturilor salariale sub pretextul ‘reducerii anvelopei’;
* orice program de eficientizare în sănătate trebuie să vizeze sursele reale de pierderi: risipa, managementul defectuos, contractele ineficiente și lipsa reformelor structurale, nu transferul costurilor asupra salariaților;
* respectarea dialogului social real prin consultarea efectivă a organizațiilor sindicale reprezentative înainte de orice decizie care afectează veniturile, personalul și funcționarea unităților sanitare publice;
* identificarea resurselor financiare și a soluțiilor care să asigure cel puțin menținerea veniturilor salariale reale, de dorit fiind chiar creșterea acestora. AGERPRES
Un incendiu violent s-a produs, în această dimineață, în localitatea Liveni, comuna Manoleasa. Furajele depozitate în interiorul unui adăpost de animale au fost cuprinse de flăcări.
Incendiul a fost observat de polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Stânca, aflați în misiune de patrulare în zonă. Aceștia au sunat la 112 și au intervenit pentru limitarea propagării flăcărilor până la sosirea forțelor de intervenție.
La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Stației Săveni, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Manoleasa. Aceștia au constatat că ardeau cu flacără deschisă și degajări mari de fum aproximativ 40 de baloți de furaje, precum și o parte din acoperișul adăpostului de animale, existând pericolul ca incendiul să se extindă la întreaga construcție.
Până la sosirea pompierilor, toate animalele din interior au fost evacuate. Este vorba despre 30 de vaci, 60 de oi și patru porci. Două bovine au suferit arsuri ușoare.
Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor acestuia s-a intervenit timp de peste două ore. Misiunea a fost una dificilă, având în vedere cantitatea mare de furaje care ardea, dar și necesitatea verificării fiecărui metru pătrat pentru eliminarea riscului de reaprindere.
În urma incendiului au ars aproximativ 16 tone de furaje și circa 50 de metri pătrați din acoperișul adăpostului de animale. Au fost salvate animalele, două tractoare, șase tone de cereale și aproximativ 30 de tone de furaje.
Publicitate
Cauza probabilă a incendiului a fost scurtcircuitul.
Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:
▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;
▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;
▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;
▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;
▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;
▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;
▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;
▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.
În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.
Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.
Trei sferturi dintre fermieri ar vrea să primească elevi din liceele agricole în practica de specialitate, dar se confruntă cu lipsa personalului în acest sens și nu cunosc procedurile de colaborare cu instituțiile de învățământ, relevă un studiu realizat de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) ca parte a consorțiului Creștem prin Educație Agricolă (CEA).
De altfel, reprezentanții consorțiului CEA lansează un apel către toți fermierii din România pentru a-și deschide porțile către tinerii care studiază în liceele agricole și lansează campania ‘Ia elevi în practică’, dedicată informării companiilor și antreprenorilor din domeniul agro-alimentar cu privire la organizarea stagiilor de practică.
O cercetare documentată de CRPE la finalul anului trecut arată că unu din trei elevi care se apropie de absolvirea unui liceu agricol sau a unei școli profesionale în România nu a făcut nicio oră de practică la un agent economic de profil pe perioada școlii.
În același timp, mai bine de jumătate dintre fermierii participanți la un alt studiu realizat de CRPE în 2025 spun că se confruntă cu lipsa personalului calificat și necalificat. Cu toate că majoritatea vor să organizeze stagii de practică în propriile ferme pentru elevii din liceele agricole, prea puțini știu procedura de colaborare cu aceste instituții de învățământ sau au luat vreodată legătura cu ele.
CRPE, ca parte a consorțiului Creștem prin Educație Agricolă, îi încurajează pe cei care dețin afaceri în agricultură să-și deschidă fermele către învățământul agricol, acesta fiind în cel mai bun moment din ultimii ani.
Pentru a-i susține pe fermieri în acest demers, CRPE a realizat un ghid de practică dedicat, precum și o procedură simplă prin care aceștia se pot înscrie într-o bază de date dinamică accesibilă liceelor agricole.
Publicitate
Agenții economici din agricultură nu organizează stagii de practică din câteva motive: aproape jumătate dintre ei (47%) invocă lipsa timpului care trebuie alocat elevilor în practică; mai bine de o treime (37%) indică drept motiv lipsa de suficient personal pentru a asigura tutori de practică, care să coordoneze elevii și să-i evalueze la finalul stagiului de practică; peste un sfert (27%) cred că lipsa profesionalizării personalului propriu pentru a putea transmite mai departe cunoștințe este cel mai important impediment.
Din totalul respondenților (777 de firme), doar un sfert spun că au avut până în prezent interacțiuni cu un liceu agricol. Totuși, 75% dintre companii sunt interesate de colaborări viitoare cu liceele agricole.
În același timp, companiile au indicat și ce le pot oferi acestor elevi: cele mai multe (57%) ar putea oferi echipamente de lucru și materiale de învățare; o treime ar putea oferi masa; un sfert, decontarea transportului; 20% dintre companiile respondente pot oferi bursă sau o remunerație pentru munca prestată; mai puțin de 10% ar putea oferi cazare.
‘Sunt 59 de licee agricole în toată țara cu care colaborăm. Ne așteptăm ca directorii acestor licee sau profesorii responsabili cu organizarea să-i contacteze în timp real pe reprezentanții companiilor din proximitatea lor care se vor înscrie pe platforma www.educatieagricola.ro, pentru a colabora în vederea organizării de stagii de practică. La rândul nostru, vom sprijini această colaborare cu informațiile și logistica pe care le avem la îndemână. Dar colaborarea trebuie să înceapă de la nivel local, într-un demers în care ambii parteneri câștigă. Doar prin această colaborare fermierii de azi pot participa la educarea și profesionalizarea următoarei generații de profesioniști în agricultură’, explică reprezentanții CRPE.
Studiul, realizat în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, a avut la bază chestionarele distribuite către Direcțiile Agricole Județene (DAJ) din toată țara și completate de agenți economici care în acest moment nu sunt parteneri de practică ai liceelor agricole.
Liceele agricole sunt pe un trend crescător în ultimii ani, însă această evoluție pozitivă nu poate fi susținută decât prin parteneriate cu agribusinessul. În ultimii ani, liceele agricole din România au înregistrat un progres vizibil, atât din punctul de vedere al finanțării, cât și al relevanței educaționale. Conform datelor publice ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, unitățile de învățământ agricol beneficiază anual de alocări dedicate pentru cheltuieli materiale și mici dotări.
Mai mult, statisticile arată că în ultimii cinci ani numărul elevilor care au absolvit licee cu profil agricol a crescut cu 10%.
La nivel internațional, în contextul dezvoltării inteligenței artificiale (AI) există o cerere masivă pentru meserii calificate cum ar fi profesioniști în agricultură, specialiști în meserii tehnice, ingineri mecanici, operatori de utilaje, ingineri de mentenanță, tractoriști, lucrători pe combine, șoferi profesioniști etc. Țări importante din Europa au anunțat că vor investi masiv în programe de ucenicie, pentru recalificarea tinerilor și plasarea acestora în joburi ‘de viitor’.
Datele colectate de CRPE confirmă trendurile internaționale de pe piața muncii și arată că inserția absolvenților de licee agricole este pe un trend crescător. La finalul anului școlar 2024-2025, din cei 4.234 de absolvenți ai liceelor și școlilor postliceale cu profil agricol, peste un sfert (1.087) s-au angajat în domeniul agriculturii sau în domenii conexe; ceva mai mulți – peste 1.300 – s-au angajat în alte domenii. 364 au declarat că au plecat în străinătate, în timp ce 835 (20% din total) își continuau studiile la nivel universitar. Mai puțin de 15% dintre absolvenți nu aveau un loc de muncă, în contextul în care, conform datelor Eurostat, rata de neocupare a absolvenților recenți (inclusiv cei de liceu) în România în 2023 era de aproximativ 25%.
Chiar dacă o pondere semnificativă de elevi (39%) ajung la liceele agricole din lipsă de alternative, după cum arată studiul CRPE, la finalul studiilor majoritatea se declară ‘destul de mulțumiți’ sau ‘foarte mulțumiți’. Acest lucru sugerează că, deși nu sunt o primă opțiune, aceste licee reușesc să le capteze interesul și să le ofere o experiență educațională pozitivă. Există o satisfacție generală ridicată a elevilor față de condițiile de studiu și calitatea predării. Totuși, raportul subliniază un decalaj major între dotarea școlilor și standardele tehnologice cerute de piață.
Centrul Român de Politici Europene este unul dintre principalele think-tank-uri românești specializate în afaceri europene. Din 2009, CRPE realizează cercetări în domeniul politicilor publice europene și naționale, implementează campanii de advocacy, organizează dezbateri publice, programe de formare și campanii de implicare civică a cetățenilor. Principalele domenii de expertiză ale organizației sunt democrația și buna guvernare, relațiile externe – în special Republica Moldova și Parteneriatul Estic -, agricultura și dezvoltarea rurală, educația, implicarea tinerilor și cetățenia activă.
Programul Creștem prin Educație Agricolă reunește învățământul agricol, noile tehnologii și mediul de business, cu scopul de a susține performanța profesorilor și a managerilor din licee. Prin campanii de comunicare, programul atrage tineri talentați și dedicați către liceele înscrise. Inițiativele consorțiului CEA se adresează tuturor celor 59 de licee tehnologice cu profil agricol din întreaga țară. Programul este finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și este derulat de un consorțiu de organizații format din Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene. AGERPRES