Cine sunt copiii care abandonează școala? Ce provocări au ei și familiile lor și cum îi poate sprijini școala? Care sunt primele semne că un copil este în risc de abandon școlar și cum ajută practic un asistent social? Ioana Câtea, Coordonator SOS Serviciul de Asistență Comunitară Brașov, Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu, asistenți sociali SOS, Serviciul de Asistență Comunitară București, și sociologul Claudia Petrescu răspund la aceste întrebări într-un interviu pentru Edupedu.ro și oferă exemplul programului Meniul Zilei de Mâine, prin care copii care părăsiseră anterior sistemul de învățământ au revenit pe băncile școlii și își continuă studiile, scrie EDUPEDU.
104 copii din familii vulnerabile, din comuna Vulcan, județul Brașov, aflați în risc de abandon școlar sau care au abandonat școala, sunt sprijiniți de SOS Satele Copiilor prin programul Meniul Zilei de Mâine, dezvoltat de Sphera Franchise Group și brandurile din portofoliul său (KFC, Pizza Hut și Taco Bell).
Intervențiile sunt personalizate pentru fiecare familie și includ acordarea de burse școlare, suport pentru renovarea spațiilor de locuit, sprijinirea părinților în găsirea unor surse stabile de venit, asigurarea unei alimentații adecvate, acces la servicii medicale și consiliere psihologică
Parteneriatul școală-familie-asistenți sociali, cheia succesului în prevenirea abandonului școlar
Interviu cu sociologul Claudia Petrescu
Rep.:Avem o rată de părăsire timpurie (abandon școlar) foarte mare. Dincolo de cifre, cine sunt copiii care abandonează școala?
Claudia Petrescu: Conform mai multor studii recente, inclusiv cele realizate de UNICEF în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației și cercetări independente, de regulă, cei care abandonează școala sunt copiii din familii sau grupuri dezavantajate economic, copiii cu dizabilități, copiii din mediul rural și copiii romi. Trebuie precizat că, în cazul copiilor romi, nu etnia în sine este cauza abandonului, ci faptul că se află la intersecția mai multor dezavantaje – sărăcie, mediul familial, comunități marginale etc.
La aceștia se pot adăuga și copiii din familii care se confruntă cu violență, abuzuri, cei cu părinți plecați în străinătate, cei care au diverse adicții.
Practic, se poate spune că cei care abandonează sunt copiii care nu au mijloace materiale pentru a frecventa școala și se simt excluși, dar și cei care nu au sprijin pentru a își face temele și a putea înțelege conținutul predate, cei care au probleme emoționale sau prezintă dizabilități psihice sau fizice.
Club de lectură – Elevi din Vulcan / Foto SOS Satele Copiilor România
Rep.:În ce context social, economic și educațional trăiesc ei și familiile lor?
Claudia Petrescu: Cei mai mulți dintre cei care abandonează școala sunt din familii aflate în sărăcie sau risc de excluziune socială. De obicei, contextul economic în care trăiesc acești copii și familiile lor este unul caracterizat de insuficiența veniturilor pentru cheltuielile de bază, de lipsa unor bunuri de folosință îndelungată (ex. mașină de spălat, frigider), de șomajul părinților și/sau de implicarea copiilor în realizarea diverselor munci în gospodărie sau îngrijirea altor membri ai familiei.
Publicitate
În același timp, o parte dintre ei vin din familii disfuncționale – familii caracterizate de violență domestică, lipsa unui părinte sau a ambilor etc. În multe cazuri, acești copii provin din contexte educaționale în care valorizarea educației este scăzută, în condițiile în care părinții au un nivel redus de studii, fapt ce face dificilă acordarea de sprijin în realizarea temelor și înțelegerea conținuturilor predate.
În același timp, contextul social în care trăiesc acești copii prezintă provocări legate de locuirea precară (ex. aglomerarea locativă, lipsa utilităților, lipsa spațiilor de studiu), de suportul redus din partea familiei, uneori chiar de violență familială, de accesul deficitar la servicii sociale de suport.
Rep.:Ce provocări au copiii și familiile lor care duc, într-un final, la abandon școlar?
Claudia Petrescu:Principalele provocări sunt legate de lipsa resurselor materiale de bază care să le permită achiziționarea celor necesare pentru participarea școlară, cum ar fi îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite, hrană.
Pentru cei aflați la distanțe mai mari de unitățile de învățământ (în special cei din mediul rural), o provocare majoră o reprezintă lipsa resurselor materiale pentru navetă sau plata chiriei la căminele liceelor.
Lipsa sprijinului pentru realizarea temelor și înțelegerea conținutului predat este o altă provocare majoră care face ca acești copii să obțină rezultate școlare slabe și, în timp, să se simtă marginalizați și să abandoneze școala.
Stima de sine scăzută rezultată din capacitatea redusă de a obține rezultate școlare foarte bune este un alt factor care duce la abandonul școlar.
Rep.: Cum poate școala ajuta copiii și familiile?
Claudia Petrescu: Ajutorul din partea școlii trebuie să vină pe mai multe direcții. Cel mai important ajutor este oferit prin cadrele didactice care aplică principiile educației incluzive și reușesc să atragă și să mențină copiii din familii/ grupuri vulnerabile în școală. Ei sunt unii dintre cei mai importanți actori în integrarea acestor copii în risc de abandon în colectivul clasei și în școală.
În al doilea rând este componenta de suport material care în parte este oferit prin bursele socialeși oferirea de vouchere pentru rechizite sau achiziționarea acestora, decontarea costurilor navetei.
Apoi sunt utile programele de tip „Școală după școală”, care să ofere suport pentru realizarea temelor și o masă.
O a patra direcție este legată de suportul emoțional și consilierea vocațională care se face prin consilierii școlari și psihologi, dar care trebuie dezvoltată prin reducerea numărului de copii de care acest personal trebuie să se ocupe. Pentru copiii cu dizabilități, școala poate ajuta prin oferirea de programe și personal de sprijin.
O direcție de acțiune trebuie să vizeze cooperarea mai bună cu familia, realizată și prin educație parentală sau sesiuni de consiliere.
Și mai este nevoie de o cooperare mai bună a școlii cu ceilalți actori locali care oferă servicii pentru copii – medicii de familie sau unitățile medicale, direcțiile de asistență socială și organizațiile neguvernamentale.
Rep.: Care sunt principalele bariere în comunicarea dintre școală și familiile vulnerabile la nivel național?
Claudia Petrescu: Principalele bariere în comunicarea dintre școală și familiile vulnerabile sunt legate pe de o parte de capacitatea redusă a cadrelor didactice de a aplica principiile educației incluzive și de a înțelege că educația nu este doar pentru elite și nu vizează obținerea de rezultate școlare bune, ci dobândirea de competențe, iar pe de altă parte de nivelul de educație redus și valorizarea scăzută a educației de către familiile vulnerabile care face să fie dificilă comunicarea cu ele.
Interviu cu Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu, asistenți sociali SOS, Serviciul de Asistență Comunitară București
Rep.: Care sunt primele semne că un copil este în risc de abandon școlar?
Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu: Primele semne că un copil se află în risc de abandon școlar pot fi :
absențele școlare nemotivate în mod repetat,
note scăzute,
semne de oboseală cronică (adoarme în bancă),
victimă a bullyingului din partea colegilor sau anumitor adulţi din cadrul şcolar,
semne care indică stare de depresie,
deprivare severă de resurse de bază care să îi ajute să meargă cu drag şi încrezător la şcoală: rechizitele școlare, articole vestimentare potrivite vârstei şi sezonului, încălțăminte potrivită, accesul la mijloacele de transport către şcoală,
uneori chiar interesul scăzut al părinților pentru educația școlară a copiilor, fapt ce descurajează sau îngreunează traseul educaţional al acestora.
Rep.:Ce face, practic, un asistent social pentru un copil aflat în risc de abandon școlar sau care a abandonat școala, pentru părinții săi și pentru comunitate?
Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu:Atunci când observă semne care pot conduce la abandon şcolar, asistentul social evaluează situaţia într-un mod holistic și, în funcție de elementele identificate (context, istoric familial, factori cauzali, factori protectivi etc), stabilește un plan de intervenție. Intervenţia presupune o strânsă colaborare atât cu familia, cât şi cu şcoala sau cu alţi actori sociali din comunitate.
Dacă vorbim despre un copil care a abandonat școala și nu se poate înscrie la învățământul cu frecvență, asistentul social sprijină familia în procesul de înscriere a copilului în programul școlar A doua Șansă.
În cazul unui copil care este în abandon școlar, asistentul social oferă atât copilului, cât și adulților răspunzători de el consiliere privind importanța educației în viața copilului, organizează activități pentru creșterea motivației pentru învățare (cluburi de lectură, excursii tematice etc.), mediază relația dintre familie și școală, sprijină familia cu materiale necesare pentru reluarea studiilor (rechizite, îmbrăcăminte) și, în cazul în care există posibilitatea, se oferă burse școlare, prin care familia să poată asigura nevoile copilului legate de participarea școlară (rechizite şi materiale didactice, pachet pentru școală, transport etc).
Deoarece, pe lângă factorii din plan individual sau familial, în unele cazuri, o influență asupra participării școlare o are chiar mediul şcolar, asistentul social trebuie să urmărească şi aceste aspecte. Legătura dintre asistentul social şi cadrele didactice este una necesară şi extrem de benefică, astfel încât fiecărui copil să îi poată fi asigurat un cadru potrivit în sensul în care acesta să se simtă integrat, ascultat, înţeles şi sprijinit atunci când are nevoie.
Rep.: Cum construiți încrederea cu familiile care inițial sunt reticente la colaborare?
Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu: În activitatea unui asistent social, relația cu beneficiarul este unul dintre cele mai importante aspecte care poate asigura reușita unei intervenții. De aceea, în acest scop este acordat timp suficient, astfel încât familia să poată căpăta încredere în informațiile care vin dinspre asistentul social şi totodată în acesta, în calitate de specialist care poate oferi sprijin familiei.
Există situaţii în care la început familiile sunt mai reticente sau chiar se tem că asistentul social le va lua de fapt copiii. Şi, atunci, se întăreşte faptul că, prin serviciile noastre, dorim să îi sprijinim să îşi păstreze copiii alături şi să reuşească să îşi îmbunătăţească situaţia familială, să capete mai multe informaţii şi resurse astfel încât să îşi poată creşte şi îngriji copiii cât mai bine posibil.
În timp, observând că este tratată cu respect, empatie, cu răbdare, fără a fi blamată ori judecată pentru situaţia în care se află, dar totodată că se discută şi despre drepturi şi responsabilităţi, de ambele părţi, familia iniţial mai temătoare începe să capete încredere şi să colaboreze în direcţia de acţiune de comun acord stabilită.
Rep.: Ne puteți oferi câteva exemple despre cum poți vorbi cu un părinte?
Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu:
– Cunoaşteţi situația școlară a copilului?
– Mergeți la şcoală pentru a vorbi cu profesorii acestuia? Cât de des?
– Sunteți mulțumit de rezultatele școlare ale copilului dumneavoastră?
– Vă asigurați că acesta își face temele și învață pentru a doua zi?
– De ce ați avea nevoie în acest moment pentru ca situația familiei dumneavoastră să se îmbunătățească?
În discuțiile cu părinții, asistentul social folosește un limbaj adaptat nivelului de înțelegere al acestora. Chiar dacă asistentul social impune anumite limite, pentru a nu se depăși relația profesională, discursul acestuia este bazat pe empatie și respect față de beneficiar folosind fraze precum:
Care este părerea dumneavoastră cu privire la situația X ?
Dumneavoastră cum credeți că putem rezolva situația X ?
Interviu cu Ioana Câtea, Coordonator SOS Satele Copiilor, Serviciul de Asistență Comunitară Brașov
Rep.: Din experiența organizației, care sunt elementele cheie pentru un parteneriat de succes între școală și familie?
Ioana Câtea:Comunicarea constantă și deschisă: organizarea de întâlniri periodice între profesori, părinți și asistenți sociali pentru a discuta despre progresul elevilor (cu accent pe sensibilizarea cadrelor didactice cu privire la atitudinea acestora raportată la nevoile familiilor vulnerabile/aflate în dificultate).
Sprijin personalizat: Identificarea nevoilor specifice ale fiecărei familii și implicarea asistenților sociali pentru a facilita accesul la resurse (consiliere, sprijin financiar etc.).
Implicarea părinților în educație: Crearea unor activități interactive (workshop-uri, ateliere, ședințe tematice, consiliere socială) care să ajute atât părinții, cât și copiii să înțeleagă importanța educației, inclusiv monitorizarea atentă și constantă a situației educaționale.
Rep.: Cum ați adaptat programul la nevoile specifice ale comunității din Vulcan?
Ioana Câtea: Prin integrarea realităților economice și sociale. Având în vedere rata șomajului și migrația economică, programul include sprijin pentru familiile defavorizate prin burse educaționale sau ajutoare materiale pentru rechizite/materiale educaționale, auxiliare/echipare corespunzătoare cu îmbrăcăminte și încălțăminte adecvate sezonului.
Facilitarea accesului la servicii de consiliere psihologică (prin contract de prestări servicii): Intervenții dedicate familiilor afectate de stres economic sau conflict pentru a asigura un mediu familial mai stabil.
Realizarea ședințelor de informare și consiliere socială privind importanța educației, a menținerii relațiilor de colaborare cu profesorii/școala.
Stimularea motivației școlare prin consiliere socială a copilului/tânărului prin organizarea de ateliere/cluburi de lectură.
Club de lectură – Elevi din Vulcan / Foto SOS Satele Copiilor România
Asigurarea resurselor necesare în vederea frecventării cursurilor școlare cu referire la achitarea contravalorii costului de transport (în situația tinerilor înscriși în cadrul programului remedial „A doua șansă”),
Facilitarea accesului la diferite oportunități de finanțare (meditații la diferite materii în funcție de nevoile identificate) pentru stimularea participării școlare și îmbunătățirea rezultatelor școlare.
Identificare și suport în accesarea serviciilor de tip „A doua șansă/frecvență redusă”, inclusiv în procesul de înscriere în sistemul de învățământ obligatoriu: grădiniță, școală primară și gimnazială, dar și în cel facultativ, după caz (ciclul liceal, unități de învățământ superior etc).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Municipiul Botoșani se pregătește să deschidă o nouă creșă modernă, în zona fostului Obor, investiția fiind realizată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 15 – Educație. Lucrările se apropie de final, iar unitatea urmează să fie predată spre folosință în perioada următoare.
Noua creșă va avea o capacitate de 40 de locuri, fiind prevăzute patru dormitoare, camere de joacă, spații verzi și locuri de joacă exterioare. Proiectul are o valoare totală de 11,8 milioane lei și a fost gândit pentru a răspunde cererii crescânde din partea părinților botoșăneni, care reclamau de mai mulți ani lipsa locurilor disponibile pentru antepreșcolari.
Primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, a subliniat că aceasta este a doua creșă construită recent, după finalizarea celei din cartierul ANL Cișmea, care este deja pregătită să își primească primii copii. „Am spus mereu că Botoșaniul are nevoie de mai multe locuri pentru copiii botoșănenilor. Astăzi suntem foarte aproape de a oferi comunității nu una, ci două creșe moderne și bine dotate”, a explicat edilul pe pagina sa de socializare.
În prezent, municipiul dispune de o singură creșă funcțională, insuficientă pentru a acoperi numărul mare de solicitări venite din partea părinților, dar adminsitrația publică locală speră că noile obiective, construite prin fonduri europene, vor contribui semnificativ la creșterea accesului copiilor la servicii educaționale timpurii în condiții moderne și sigure.
Parohia „Sfântul Nicolae” din Călinești a demarat în această săptămână lucrările la Casa Praznicală, un proiect așteptat de comunitate și desfășurat cu binecuvântarea și sub ocrotirea sfântului ocrotitor al bisericii.
Preotul paroh Ciprian a adresat un apel către enoriași și către fiii satului, îndemnându-i să sprijine, fiecare după putere, continuarea lucrărilor. Printre etapele prevăzute se numără aplicarea de var și glet, montarea de gresie în sala de mese, amenajarea bucătăriei cu chiuvetă, aragaz și mobilier necesar.
„Cu ajutorul lui Dumnezeu și sub ocrotirea Sfântului Nicolae am început lucrările la Casa Praznicală. Vă rugăm să fiți alături de noi în acest demers important pentru comunitatea noastră”, a transmis preotul Ciprian.
Cei care doresc să contribuie o pot face atât la biserica parohiei, cât și prin donații în contul bancar deschis pe numele Parohiei „Sf. Nicolae” Călinești, IBAN: RO59RNCB0042012608040001.
Un apel pentru sprijinirea lucrărilor a fost făcut și de primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, care a încurajat comunitatea să se implice activ în finalizarea acestui obiectiv important pentru viața parohială.
Casa Praznicală urmează să devină un spațiu esențial pentru organizarea de evenimente religioase, sociale și comunitare, consolidând rolul bisericii în viața credincioșilor din Călinești.
Administrația Fondului pentru Mediu anunță lansarea sesiunii de înscriere în cadrul Programului Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice începând cu data de 30 septembrie 2025, ora 10:00. Sesiunea va rămâne deschisă până la data de 25 noiembrie 2025, ora 23:59 sau până la epuizarea bugetului alocat, relatează alba24.ro.
Rabla Auto 2025. Buget
Suma alocată sesiunii de înscriere este 200.000.000 lei, din care:
80.000.000 lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a motocicletelor și autovehiculelor cu sistem de propulsie hibrid;
120.000.000 lei pentru achiziţionarea autovehiculelor noi plug-in hibrid sau a motocicletelor electrice și autovehiculelor pur electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen.
Rabla Auto 2025. Condiții și valoare ecotichet
Programul Rabla Auto 2025 oferă persoanelor fizice posibilitatea de a accesa finanțare nerambursabilă pentru casarea autovehiculelor vechi, poluante, și achiziționarea de autovehicule noi, mai puțin poluante și mai eficiente energetic.
Programul oferă o procedură simplificată și acces rapid la finanțare, solicitanții înscriindu-se direct în aplicația informatică disponibilă pe site-ul AFM, www.afm.ro.
Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto pentru persoanele fizice este următoarea:
18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
15.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou plugin hibrid sau a unei motociclete electrice;
12.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
10.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete.
Cuantumul ecotichetului se scade de către producătorul validat din preţul de comercializare, cu TVA, al autovehiculului nou, diferenţa fiind asigurată de către beneficiar din surse financiare proprii şi/sau surse financiare complementare: credite ori finanţare în baza unui contract de leasing financiar.
Publicitate
Valoarea finanţării nu poate depăşi 50% din preţul de comercializare al autovehiculului nou-achiziţionat prin program.
Rabla Auto 2025: ce autovehicule pot fi cumpărate prin program
Autoturisme, autoutilitare uşoare sau autospeciale/autospecializate uşoare, motociclete, care au sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau hibrid:
care nu au fost înmatriculate niciodată
a căror valoare de achiziţie nu depăşeşte suma de 60.000 euro, cu TVA inclus
care generează maximum 145 g CO_2/km în sistem WLTP
care generează maximum 120 g CO_2/km în sistem WMTC, pentru motocicletă.
Autoturisme, autoutilitare uşoare sau autospeciale/autospecializate uşoare, cvadricicluri sau motociclete electrice care au sistem de propulsie plug-in hibrid, pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen:
care nu au fost înmatriculate niciodată
a căror valoare de achiziţie nu depăşeşte suma de 70.000 euro, cu TVA inclus
care generează mai puţin de 80 g CO_2/km în sistem WLTP, pentru autovehicul nou plug-in hibrid
prin excepţie, autovehiculul DRIVE-TEST/DEMO care:
este înmatriculat pentru prima dată cu cel mult 6 luni în urmă inclusiv faţă de data vânzării şi care nu depăşeşte 6.000 km inclusiv
înmatricularea este pe numele producătorului validat, respectiv al punctului de lucru/agentului/partenerului autorizat, iar autovehiculul a fost utilizat pentru activităţi de DRIVE-TEST/DEMO
este comercializat de către producătorul validat, respectiv de către punctul de lucru/agentul/partenerul autorizat, declarat în cererea de validare, în calitate de prim proprietar.
AFM nu finanţează achiziţionarea autovehiculelor alimentate cu combustibil motorină.
Rabla Auto 2025: condiții persoane fizice
Poate beneficia de finanţare solicitantul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
are domiciliul/reşedinţa în România
are îndeplinite obligaţiile de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor şi contribuţiilor către bugetul de stat şi bugetul local unde are domiciliul/reşedinţa, conform prevederilor legale în vigoare
nu a fost condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă
se angajează să predea către un colector autorizat un autovehicul uzat aflat în proprietatea sa ori a cedentului
se angajează să radieze din evidenţa circulaţiei autovehiculul uzat
Rabla Auto 2025: acte necesare
Înscrierea solicitantului se realizează prin încărcarea în aplicaţie a următoarelor documente:
cererea de finanţare, descărcată din aplicaţie, completată prin tehnoredactare şi, ulterior, încărcată fără a fi semnată
actul de identitate care atestă identitatea şi domiciliul/reşedinţa în România, eliberat de către autorităţile române, în termen de valabilitate la momentul înscrierii
document suplimentar care să ateste domiciliul solicitantului, în situaţia în care acesta are carte de identitate electronică. Acest document poate fi, după caz: un certificat de atestare a domiciliului, emis de direcţia de evidenţă a persoanelor, un act notarial sau contractual, cum ar fi un contract de utilităţi, un extras de carte funciară ori un contract de închiriere
certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanţelor, nu mai vechi de 90 de zile la momentul înscrierii în program
certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/reşedinţa, nu mai vechi de 30 de zile la momentul înscrierii în program.