Connect with us

Educație

Cine sunt copiii care abandonează școala și cum pot fi sprijiniți? Burse școlare, asigurarea transportului, renovarea caselor

Publicat

acum 1 an

Publicitate
Cine sunt copiii care abandonează școala? Ce provocări au ei și familiile lor și cum îi poate sprijini școala? Care sunt primele semne că un copil este în risc de abandon școlar și cum ajută practic un asistent social? Ioana Câtea, Coordonator SOS Serviciul de Asistență Comunitară Brașov, Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu, asistenți sociali SOS, Serviciul de Asistență Comunitară București, și sociologul Claudia Petrescu răspund la aceste întrebări într-un interviu pentru Edupedu.ro și oferă exemplul programului Meniul Zilei de Mâine, prin care copii care părăsiseră anterior sistemul de învățământ au revenit pe băncile școlii și își continuă studiile, scrie EDUPEDU.
  • 104 copii din familii vulnerabile, din comuna Vulcan, județul Brașov, aflați în risc de abandon școlar sau care au abandonat școala, sunt sprijiniți de SOS Satele Copiilor prin programul Meniul Zilei de Mâine, dezvoltat de Sphera Franchise Group și brandurile din portofoliul său (KFC, Pizza Hut și Taco Bell).
  • Intervențiile sunt personalizate pentru fiecare familie și includ acordarea de burse școlare, suport pentru renovarea spațiilor de locuit, sprijinirea părinților în găsirea unor surse stabile de venit, asigurarea unei alimentații adecvate, acces la servicii medicale și consiliere psihologică
Parteneriatul școală-familie-asistenți sociali, cheia succesului în prevenirea abandonului școlar
Interviu cu sociologul Claudia Petrescu

Rep.: Avem o rată de părăsire timpurie (abandon școlar) foarte mare. Dincolo de cifre, cine sunt copiii care abandonează școala?

Claudia Petrescu: Conform mai multor studii recente, inclusiv cele realizate de UNICEF în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației și cercetări independente, de regulă, cei care abandonează școala sunt copiii din familii sau grupuri dezavantajate economic, copiii cu dizabilități, copiii din mediul rural și copiii romi. Trebuie precizat că, în cazul copiilor romi, nu etnia în sine este cauza abandonului, ci faptul că se află la intersecția mai multor dezavantaje – sărăcie, mediul familial, comunități marginale etc. 

La aceștia se pot adăuga și copiii din familii care se confruntă cu violență, abuzuri, cei cu părinți plecați în străinătate, cei care au diverse adicții.

Practic, se poate spune că cei care abandonează sunt copiii care nu au mijloace materiale pentru a frecventa școala și se simt excluși, dar și cei care nu au sprijin pentru a își face temele și a putea înțelege conținutul predate, cei care au probleme emoționale sau prezintă dizabilități psihice sau fizice.

Club de lectură – Elevi din Vulcan / Foto SOS Satele Copiilor România

Rep.: În ce context social, economic și educațional trăiesc ei și familiile lor?

Claudia Petrescu: Cei mai mulți dintre cei care abandonează școala sunt din familii aflate în sărăcie sau risc de excluziune socială. De obicei, contextul economic în care trăiesc acești copii și familiile lor este unul caracterizat de insuficiența veniturilor pentru cheltuielile de bază, de lipsa unor bunuri de folosință îndelungată (ex. mașină de spălat, frigider), de șomajul părinților și/sau de implicarea copiilor în realizarea diverselor munci în gospodărie sau îngrijirea altor membri ai familiei.

Publicitate

În același timp, o parte dintre ei vin din familii disfuncționale – familii caracterizate de violență domestică, lipsa unui părinte sau a ambilor etc. În multe cazuri, acești copii provin din contexte educaționale în care valorizarea educației este scăzută, în condițiile în care părinții au un nivel redus de studii, fapt ce face dificilă acordarea de sprijin în realizarea temelor și înțelegerea conținuturilor predate.

În același timp, contextul social în care trăiesc acești copii prezintă provocări legate de locuirea precară (ex. aglomerarea locativă, lipsa utilităților, lipsa spațiilor de studiu), de suportul redus din partea familiei, uneori chiar de violență familială, de accesul deficitar la servicii sociale de suport.

Rep.: Ce provocări au copiii și familiile lor care duc, într-un final, la abandon școlar?

Claudia Petrescu: Principalele provocări sunt legate de lipsa resurselor materiale de bază care să le permită achiziționarea celor necesare pentru participarea școlară, cum ar fi îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite, hrană.

Pentru cei aflați la distanțe mai mari de unitățile de învățământ (în special cei din mediul rural), o provocare majoră o reprezintă lipsa resurselor materiale pentru navetă sau plata chiriei la căminele liceelor.

Lipsa sprijinului pentru realizarea temelor și înțelegerea conținutului predat este o altă provocare majoră care face ca acești copii să obțină rezultate școlare slabe și, în timp, să se simtă marginalizați și să abandoneze școala.

Stima de sine scăzută rezultată din capacitatea redusă de a obține rezultate școlare foarte bune este un alt factor care duce la abandonul școlar.

Rep.: Cum poate școala ajuta copiii și familiile?

Claudia Petrescu: Ajutorul din partea școlii trebuie să vină pe mai multe direcții. Cel mai important ajutor este oferit prin cadrele didactice care aplică principiile educației incluzive și reușesc să atragă și să mențină copiii din familii/ grupuri vulnerabile în școală. Ei sunt unii dintre cei mai importanți actori în integrarea acestor copii în risc de abandon în colectivul clasei și în școală.

În al doilea rând este componenta de suport material care în parte este oferit prin bursele sociale și oferirea de vouchere pentru rechizite sau achiziționarea acestora, decontarea costurilor navetei.

Apoi sunt utile programele de tip „Școală după școală”, care să ofere suport pentru realizarea temelor și o masă.

O a patra direcție este legată de suportul emoțional și consilierea vocațională care se face prin consilierii școlari și psihologi, dar care trebuie dezvoltată prin reducerea numărului de copii de care acest personal trebuie să se ocupe. Pentru copiii cu dizabilități, școala poate ajuta prin oferirea de programe și personal de sprijin.

O direcție de acțiune trebuie să vizeze cooperarea mai bună cu familia, realizată și prin educație parentală sau sesiuni de consiliere.

Și mai este nevoie de o cooperare mai bună a școlii cu ceilalți actori locali care oferă servicii pentru copii – medicii de familie sau unitățile medicale, direcțiile de asistență socială și organizațiile neguvernamentale.

Rep.: Care sunt principalele bariere în comunicarea dintre școală și familiile vulnerabile la nivel național?

Claudia Petrescu: Principalele bariere în comunicarea dintre școală și familiile vulnerabile sunt legate pe de o parte de capacitatea redusă a cadrelor didactice de a aplica principiile educației incluzive și de a înțelege că educația nu este doar pentru elite și nu vizează obținerea de rezultate școlare bune, ci dobândirea de competențe, iar pe de altă parte de nivelul de educație redus și valorizarea scăzută a educației de către familiile vulnerabile care face să fie dificilă comunicarea cu ele.

Interviu cu Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu, asistenți sociali SOS, Serviciul de Asistență Comunitară București

Rep.:  Care sunt primele semne că un copil este în risc de abandon școlar?

Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu: Primele semne că un copil se află în risc de abandon școlar pot fi :

  • absențele școlare nemotivate în mod repetat,
  • note scăzute,
  • semne de oboseală cronică (adoarme în bancă),
  • victimă a bullyingului din partea colegilor sau anumitor adulţi din cadrul şcolar,
  • semne care indică stare de depresie,
  • deprivare severă de resurse de bază care să îi ajute să meargă cu drag şi încrezător la şcoală: rechizitele școlare, articole vestimentare potrivite vârstei şi sezonului, încălțăminte potrivită, accesul la mijloacele de transport către şcoală,
  • uneori chiar interesul scăzut al părinților pentru educația școlară a copiilor, fapt ce descurajează sau îngreunează traseul educaţional al acestora.

Rep.: Ce face, practic, un asistent social pentru un copil aflat în risc de abandon școlar sau care a abandonat școala, pentru părinții săi și pentru comunitate?

Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu: Atunci când observă semne care pot conduce la abandon şcolar, asistentul social evaluează situaţia într-un mod holistic și, în funcție de elementele identificate (context, istoric familial, factori cauzali, factori protectivi etc), stabilește un plan de intervenție. Intervenţia presupune o strânsă colaborare atât cu familia, cât şi cu şcoala sau cu alţi actori sociali din comunitate.

Dacă vorbim despre un copil care a abandonat școala și nu se poate înscrie la învățământul cu frecvență, asistentul social sprijină familia în procesul de înscriere a copilului în programul școlar A doua Șansă.

În cazul unui copil care este în abandon școlar, asistentul social oferă atât copilului, cât și adulților răspunzători de el consiliere privind importanța educației în viața copilului, organizează activități pentru creșterea motivației pentru învățare (cluburi de lectură, excursii tematice etc.), mediază relația dintre familie și școală, sprijină familia cu materiale necesare pentru reluarea studiilor (rechizite, îmbrăcăminte) și, în cazul în care există posibilitatea, se oferă burse școlare, prin care familia să poată asigura nevoile copilului legate de participarea școlară (rechizite şi materiale didactice, pachet pentru școală, transport etc).

Deoarece, pe lângă factorii din plan individual sau familial, în unele cazuri, o influență asupra participării școlare o are chiar mediul şcolar, asistentul social trebuie să urmărească şi aceste aspecte. Legătura dintre asistentul social şi cadrele didactice este una necesară şi extrem de benefică, astfel încât fiecărui copil să îi poată fi asigurat un cadru potrivit în sensul în care acesta să se simtă integrat, ascultat, înţeles şi sprijinit atunci când are nevoie.

Rep.: Cum construiți încrederea cu familiile care inițial sunt reticente la colaborare?

Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu: În activitatea unui asistent social, relația cu beneficiarul este unul dintre cele mai importante aspecte care poate asigura reușita unei intervenții. De aceea, în acest scop este acordat timp suficient, astfel încât familia să poată căpăta încredere în informațiile care vin dinspre asistentul social şi totodată în acesta, în calitate de specialist care poate oferi sprijin familiei.

Există situaţii în care la început familiile sunt mai reticente sau chiar se tem că asistentul social le va lua de fapt copiii. Şi, atunci, se întăreşte faptul că, prin serviciile noastre, dorim să îi sprijinim să îşi păstreze copiii alături şi să reuşească să îşi îmbunătăţească situaţia familială, să capete mai multe informaţii şi resurse astfel încât să îşi poată creşte şi îngriji copiii cât mai bine posibil.

În timp, observând că este tratată cu respect, empatie, cu răbdare, fără a fi blamată ori judecată pentru situaţia în care se află, dar totodată că se discută şi despre drepturi şi responsabilităţi, de ambele părţi, familia iniţial mai temătoare începe să capete încredere şi să colaboreze în direcţia de acţiune de comun acord stabilită.

Rep.: Ne puteți oferi câteva exemple despre cum poți vorbi cu un părinte? 

Elisa Ștefan și Giuliana Negulescu:

– Cunoaşteţi situația școlară a copilului?

– Mergeți la şcoală pentru a vorbi cu profesorii acestuia? Cât de des?

– Sunteți mulțumit de rezultatele școlare ale copilului dumneavoastră?

– Vă asigurați că acesta își face temele și învață pentru a doua zi?

– De ce ați avea nevoie în acest moment pentru ca situația familiei dumneavoastră să se îmbunătățească?

În discuțiile cu părinții, asistentul social folosește un limbaj adaptat nivelului de înțelegere al acestora. Chiar dacă asistentul social impune anumite limite, pentru a nu se depăși relația profesională, discursul acestuia este bazat pe empatie și respect față de beneficiar folosind fraze precum:

Care este părerea dumneavoastră cu privire la situația X ?

Dumneavoastră cum credeți că putem rezolva situația X ?

Interviu cu Ioana Câtea, Coordonator SOS Satele Copiilor, Serviciul de Asistență Comunitară Brașov

Rep.: Din experiența organizației, care sunt elementele cheie pentru un parteneriat de succes între școală și familie?

Ioana Câtea: Comunicarea constantă și deschisă: organizarea de întâlniri periodice între profesori, părinți și asistenți sociali pentru a discuta despre progresul elevilor (cu accent pe sensibilizarea cadrelor didactice cu privire la atitudinea acestora raportată la nevoile familiilor vulnerabile/aflate în dificultate).

Sprijin personalizat: Identificarea nevoilor specifice ale fiecărei familii și implicarea asistenților sociali pentru a facilita accesul la resurse (consiliere, sprijin financiar etc.).

Implicarea părinților în educație: Crearea unor activități interactive (workshop-uri, ateliere, ședințe tematice, consiliere socială) care să ajute atât părinții, cât și copiii să înțeleagă importanța educației, inclusiv monitorizarea atentă și constantă a situației educaționale.

Rep.: Cum ați adaptat programul la nevoile specifice ale comunității din Vulcan?

Ioana Câtea: Prin integrarea realităților economice și sociale. Având în vedere rata șomajului și migrația economică, programul include sprijin pentru familiile defavorizate prin burse educaționale sau ajutoare materiale pentru rechizite/materiale educaționale, auxiliare/echipare corespunzătoare cu îmbrăcăminte și încălțăminte adecvate sezonului.

  • Facilitarea accesului la servicii de consiliere psihologică (prin contract de prestări servicii): Intervenții dedicate familiilor afectate de stres economic sau conflict pentru a asigura un mediu familial mai stabil.
  • Realizarea ședințelor de informare și consiliere socială privind importanța educației, a menținerii relațiilor de colaborare cu profesorii/școala.
  • Stimularea motivației școlare prin consiliere socială a copilului/tânărului prin organizarea de ateliere/cluburi de lectură.
Club de lectură – Elevi din Vulcan / Foto SOS Satele Copiilor România
  • Asigurarea resurselor necesare în vederea frecventării cursurilor școlare cu referire la achitarea contravalorii costului de transport (în situația tinerilor înscriși în cadrul programului remedial „A doua șansă”),
  • Facilitarea accesului la diferite oportunități de finanțare (meditații la diferite materii în funcție de nevoile identificate) pentru stimularea participării școlare și îmbunătățirea rezultatelor școlare.
  • Identificare și suport în accesarea serviciilor de tip „A doua șansă/frecvență redusă”, inclusiv în procesul de înscriere în sistemul de învățământ obligatoriu: grădiniță, școală primară și gimnazială, dar și în cel facultativ, după caz (ciclul liceal, unități de învățământ superior etc).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică, propuse de Guvernul Bolojan. Lista pe domenii

Publicat

acum 10 minute

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică: Ministerul Finanțelor a publicat joi în transparență un pachet legislativ care vizează instituirea unor mecanisme de susținere a investițiilor strategice, menit să accelereze relansarea economică a României și modernizarea cadrul fiscal-bugetar, în acord cu politicile europene și naționale, scrie alba24.ro.

Proiectul urmărește optimizarea cadrului de conformare a contribuabililor și mobilizarea resurselor financiare către sectoare cu valoare adăugată ridicată, precizează reprezentanții ministerului, într-un comunicat transmis Alba24.

„În ultimii ani, România a beneficiat de investiții publice fără precedent care au susținut dezvoltarea – prin fonduri europene, programe naționale și proiecte majore de infrastructură, iar acest efort va continua, inclusiv prin noi instrumente europene.

Totuși, dezvoltarea economică nu poate depinde doar de această componentă – investițiile private sunt esențiale pentru creștere.

Pachetul de relansare pe care îl propunem azi sprijină direct investițiile și productivitatea, oferă companiilor și antreprenorilor stabilitate, reguli mai simple și stimulente reale pentru modernizare și inovare.

Astfel consolidăm competitivitatea economiei, susținem creșterea PIB-ului și, împreună cu utilizarea eficientă a fondurilor europene, vizăm o revenire sustenabilă a economiei pe traiectoria sa de dezvoltare în orizontul 2027–2028”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Publicitate

Obiectivele proiectului de lege vizează:

  • stimularea investițiilor strategice și atragerea capitalului în unele sectoare industriale importante;
  • îmbunătățirea lichidității companiilor
  • ​simplificarea fiscală și reducerea poverii contribuabililor
  • creșterea rezilienței economice prin accelerarea modernizării tehnologice și susținerea cercetării-dezvoltării.

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică propuse:

I. Măsuri pentru persoane fizice, antreprenori și IMM-uri

Acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și impozitul pe venit datorat de persoanele fizice (stabilit prin Declarația Unică – D212) pentru anul fiscal 2025.

Facilitatea pentru persoane fizice este condiționată de depunerea declarației și plata integrală a obligațiilor până la 15 aprilie 2026.

Din martie, Declarația Unică va fi precompletată în SPV. Statul recompensează astfel pentru prima dată disciplina fiscală, prin lichiditate disponibilă imediat contribuabililor loiali.

Majorarea plafonului pentru TVA la încasare

Majorarea plafonului de aplicare a sistemului de la 4,5 milioane lei la 5.000.000 lei în 2026 și la 5.500.000 lei din 2027.

Măsura avantajează operatorii economici care livrează către entități cu termene lungi de plată, permițându-le să achite TVA doar după ce au încasat efectiv facturile, evitând creditarea statului din resurse proprii.

Facilități pentru Microîntreprinderi

Se propune:

  • prelungirea la 90 de zile a termenului pentru angajarea de către persoanele juridice nou-înființate a primului salariat,
  • excluderea vânzărilor ocazionale de mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 euro și
    posibilitatea revenirii la regimul micro de la începutul anului.
  • concediile medicale ale unicului angajat nu mai duc la pierderea regimului fiscal dacă depășesc cumulat 30 de zile/an.

Se oferă astfel start-up-urilor timpul necesar pentru o recrutare corectă și protejăm micii antreprenori de schimbarea regimului fiscal din cauza modernizării utilajelor.

Simplificare administrativă: Plafon majorat la 5.000 lei pentru mijloace fixe

Ridicarea pragului de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe. Se diminuează astfel birocrația pentru firme, iar achizițiile curente de valori mai mici devin direct cheltuieli, oferind firmelor un avantaj de lichiditate.

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică: STIMULAREA INVESTIȚIILOR STRATEGICE

Finanțări strategice și sectoriale

Se instituie cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport la capital pentru proiecte de investiții cu o valoare de minimum un miliard de lei.

Investițiile strategice trebuie să genereze un efect multiplicator în economie și să contribuie la dezvoltarea regională, creșterea competitivității, inovare sau crearea de locuri de muncă înalt calificate.

Întreprinderile beneficiare trebuie să mențină investiția pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la data finalizării acesteia.

Pentru a fi eligibile, întreprinderile nou-înființate trebuie să dețină un capital social subscris și vărsat de minimum 25 milioane lei, iar cele în activitate trebuie să prezinte o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minimum 50 milioane lei și active de cel puțin 50 milioane lei.

Susținerea dezvoltării unor sectoare prioritare

Propunerea prevede crearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru obiective precum: stimularea investițiilor în industria prelucrătoare cu deficit comercial (minim 50 milioane lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii „zero net” (minim 75 milioane lei).

Sunt vizate investițiile în cercetare și dezvoltare de tehnologii înalte (între 5 și 50 milioane lei), industria de apărare (minim 10 milioane lei) și convergența regională (între 7 și 50 milioane lei).

Formele de susținere includ granturi, credite fiscale pe 7 ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale și necorporale în sectorul cercetării.

Bugetele alocate sunt semnificative, atingând 1,05 miliarde euro pentru principalele scheme de investiții în industria prelucrătoare și tehnologii strategice.

Instrumente financiare prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID)

BID S.A. este autorizată să implementeze scheme de finanțare și garantare în numele statului, atât în condiții de piață, cât și ca măsuri de ajutor de stat, pentru susținerea autorităților locale și a companiilor private de toate dimensiunile.

BID poate participa la înființarea de vehicule investiționale și fonduri de investiții alături de instituții financiare internaționale pentru susținerea inovației și a companiilor cu creștere rapidă.

Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor va transfera suma de 1 miliard de lei către BID în vederea implementării acestor instrumente financiare.

Programul INVESTIM ACASĂ – derulat prin Banca de Investiții și Dezvoltare

Schemă prin care românii plecați în străinătate, care revin pentru a deschide o afacere în țară, beneficiază de sprijin financiar dedicat.

Programul combină un împrumut pentru investiții, garantat parțial de stat, cu un capital de rebate de până la 20.000 de euro per proiect, acordat în condițiile îndeplinirii unor indicatori de performanță.

Măsura va beneficia de un buget de 100 milioane euro, pentru perioada de contractare 2026-2029. Se mobilizează astfel un volum de investiții estimat la 250 milioane lei, prin atragerea în țară a know-how-ului și capitalului românilor din străinătate în domenii productive.

Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii private

Administratorii fondurilor de pensii administrate privat pot investi în active private de capital (acțiuni sau titluri de participare) într-un procent de până la 1% din totalul activelor.

Acest plafon poate fi majorat până la 5% în situațiile în care statul român sau BID dețin participații în respectivele entități sau dacă fondurile sunt finanțate prin PNRR.

Stimulente pentru investiții pe piața de capital și pensii private

Se introduce un stimulent fiscal pentru listarea/menținerea la bursă, constând în deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare în primul an.

Persoanele fizice beneficiază de deducerea sumelor plătite pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF-uri, în limita a 400 euro anual.

Se mențin și se clarifică facilitățile pentru contribuțiile la fonduri de pensii facultative, ocupaționale și produse paneuropene (PEPP) în limita a 400 euro anual.

Instrumente financiare pentru export și internaționalizare

Ministerul Finanțelor este autorizat să transfere până la 1 miliard de lei către Exim Banca Românească S.A. pentru susținerea creditelor la export, a tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate.

Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor PPP

Se instituie „Programul 2026-2028 – Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate publice private (PPP)”

Programul are o alocare totală de până la 25 milioane euro pentru pregătirea și lansarea marilor proiecte de investiții publice și public-private.

Se înființează totodată Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P) pentru coordonarea politicilor și monitorizarea implementării acestor proiecte.

Impactul economic al pachetului de relansare:

Efect multiplicator în economie

Proiectele de investiții strategice, cu valori de peste 1 miliard lei, vor genera lanțuri de furnizare și distribuție, stimulând activitatea economică în industrii conexe și consolidând poziția României pe piața europeană și internațională.

Investițiile vor atrage capital privat și vor mobiliza resurse interne, reducând dependența de finanțare externă și crescând reziliența economică.

Crearea de locuri de muncă și dezvoltare regională

Se estimează crearea de mii de locuri de muncă înalt calificate, atât direct în proiectele finanțate, cât și indirect, prin efectul de antrenare asupra furnizorilor și prestatorilor de servicii.

Dezvoltarea regională va fi susținută prin prioritizarea investițiilor în zone cu potențial de creștere, reducând disparitățile teritoriale și stimulând coeziunea socială.

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică: Creșterea veniturilor bugetare

Implementarea proiectelor strategice va genera venituri suplimentare la bugetul de stat și la bugetele locale, prin taxe, impozite și contribuții sociale aferente noilor activități economice.

Modernizarea fiscală și stimulentele pentru conformare voluntară vor reduce evaziunea și vor crește gradul de colectare a veniturilor publice.

Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor

Schemele de ajutor de stat pentru sectoarele cu deficit comercial vor stimula producția internă, substituind importurile și crescând capacitatea de export a companiilor românești.

Fondurile suplimentare pentru Exim Banca Românească vor facilita accesul la piețe externe, susținând internaționalizarea și competitivitatea exportatorilor români.

Stimularea inovării, digitalizării și tranziției verzi

Granturile și creditele fiscale pentru cercetare-dezvoltare vor accelera adoptarea tehnologiilor avansate, digitalizarea proceselor și dezvoltarea de produse inovatoare.

Investițiile în tehnologii „zero net” și eficiență energetică vor contribui la atingerea țintelor de decarbonizare și la creșterea sustenabilității economiei.

Îmbunătățirea lichidității și predictibilității pentru IMM-uri

Majorarea plafonului pentru TVA la încasare va facilita cash-flow-ul operatorilor economici, reducând riscul de neîncasare și blocajele financiare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Bonificațiile fiscale și facilitățile pentru microîntreprinderi vor reduce costurile administrative și vor încuraja conformarea voluntară.

Consolidarea pieței de capital și a fondurilor de pensii

Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii va canaliza resurse semnificative către economia reală, susținând proiecte productive pe termen lung.

Deducerile pentru investiții pe piața de capital vor crește gradul de educație financiară și vor diversifica sursele de finanțare pentru companii.

Impact bugetar și sustenabilitate

Deși se estimează o diminuare temporară a veniturilor bugetare (de exemplu, -2,1 miliarde lei în 2026), aceasta va fi compensată pe termen mediu de creșterea veniturilor din taxe și impozite generate de noile investiții și de reducerea cheltuielilor bugetare prin modernizarea și eficientizarea administrației publice.

Măsurile sunt concepute pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung, cu efecte pozitive asupra stabilității macroeconomice.

Proiectul de act normativ poate fi consultat pe website-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea Transparență decizională.

Citeste mai mult

Eveniment

Mai multe formule de lapte praf pentru sugari, retrase de pe piață

Publicat

acum 26 de minute

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Mai multe formule de lapte praf pentru sugari sunt retrase de pe piață, ca urmare a posibilei prezențe a cereulidei, o toxină care poate fi produsă de bacteria Bacillus cereus în condiții de nerespectare a Bunelor Practici de Fabricație (GMP), informează vineri Autoritatea Națională Sanitară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Potrivit unei informări publicate pe pagina de Facebook a instituției, produsele vizate de rechemare sunt: Aptamil AR (gramaj – 300 g, date de expirare: 23.07.2026, 22.08.2026, 12.09.2026, 25.03.2027); Aptamil NUTRI-BIOTIK 1 (gramaj – 800 g, date de expirare: 14.07.2026, 06.08.2026, 05.09.2026, 17.10.2026, 13.11.2026, 27.11.2026), dar și cel cu gramajul de 1200 g, cu data de expirare 15.08.2026.

De asemenea, este retras produsul Aptamil NUTRI-BIOTIK 2 (gramaj – 800 g, date de expirare: 09.07.2026, 01.08.2026, 31.08.2026, 09.09.2026, 18.09.2026, 11.10.2026, 27.10.2026, 30.11.2026, 10.12.2026, 20.12.2026), precum și cel cu gramaj de 1200 g, cu datele de expirare: 30.07.2026, 20.08.2026, 05.11.2026, 23.12.2026, 09.01.2027.

Alte produse retrase de la vânzare sunt: Aptamil PROFUTURA DUOBIOTIK 1 (gramaj – 800 g, dată de expirare: 13.05.2027), Aptamil PROFUTURA DUOBIOTIK 2 (gramaj – 800 g, date de expirare: 12.05.2027, 16.07.2027) și Milupa Milumil 1 (gramaj – 600 g, date de expirare: 08.08.2026, 09.10.2026, 30.12.2026, 14.01.2027).

‘Verificați cu atenție denumirea produsului, gramajul și data de expirare; nu utilizați produsele din loturile menționate; returnați produsele la punctul de vânzare de unde au fost achiziționate; în cazul apariției unor simptome neobișnuite la copil, adresați-vă de urgență medicului’, recomandă ANSVSA. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

COMUNA ȘTIUBIENI – ANUNȚ DE INTERES PUBLIC

Publicat

acum 48 de minute

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

COMUNA ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOŞANI

ANUNT PUBLIC NR. 1 

COMUNA ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOŞANI, titular al Planului “ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL ȘI A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOȘANI”, anunță publicul interesat cu privire la depunerea primei versiuni a Planului “ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL SI A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOȘANI” la Agenția pentru Protecția Mediului Botoşani, în scopul obținerii avizului de mediu.

Observațiile publicului se primesc în scris la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Botoşani, din B-dul. Mihai Eminescu, Nr. 44, Județul Botoşani, de luni – joi între orele 8:00 – 16:30 și vineri între orele 8:00 – 14:00, în termen de 18 zile de la data apariției anunțului.

Primar,

Pavel ȘTEFANACHE

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Tânăr de 29 de ani, din comuna Mihai Eminescu, condamnat la 13 ani de închisoare pentru tentativă de omor și alte fapte

Publicat

acum o oră

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Joi, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis de către Tribunalul Botoșani, pe numele unui tânăr, de 29 de ani, din comuna Mihai Eminescu.

 

Tânărul a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul sub influența alcoolui sau altor substanțe, tentativă la omor și ultraj sub forma tentativei de omor.

 

Acesta a fost identificat la adresa de domiciliu, fiind preluat sub escortă, iar ulterior încarcerat în Penitenciarul Botoșani.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending