Connect with us

Actualitate

Cine poate intra fără examen la Academia de Poliție în 2024. Calendar și condiții. Cum se desfășoară proba sportivă

Publicat

Publicitate

În 2024, admiterea la Academia de Poliție este deschisă pentru tinerii interesați de o carieră în domeniul Poliției, inspectoratelor pentru situații de urgență sau Jandarmerie. Începând cu această vară, aceștia pot să își depună dosarele de înscriere la facultățile academiei. Pentru unii dintre aplicanți, există posibilitatea de a fi acceptați fără a susține un examen, în condițiile stabilite de instituție, relatează alba24.ro. La procesul de admitere pot participa candidați cu vârsta minimă de 18 ani, cetățenie română și posesori ai diplomei de bacalaureat sau a unei echivalente recunoscute.

Înscrierea se face la o singură specializare/program de studii universitare de licență din cadrul unei singure facultăți.

Admitere Academia de Poliție 2024. Cine se poate înscrie fără să susțină examen

Se pot înscrie, fără susținerea probelor scrise de evaluare a cunoștințelor, pe locurile finanţate de la bugetul de stat

  • candidaţii care, în perioada studiilor liceale au obţinut distincţii (premiile I, II, III, menţiune) la olimpiadele şcolare naționale / internaționale recunoscute de Ministerul Educaţiei
    •  la disciplinele din cadrul probelor de evaluare a cunoștințelor pentru facultățile la care se înscriu
  • copiii polițiștilor/personalului militar rănit sau decedat într-un accident de muncă ori decedat ca urmare a participării la acțiuni militare, misiuni și operații
  • copiii militarilor invalizi și a civililor invalizi care, potrivit legii, au participat la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului Statului Român

Condiția este:

  •  să fie fost declaraţi „apt” și „promovat” (au îndeplinit baremul minimal de promovare), la proba eliminatorie de evaluare a performanței fizice și la examinarea medicală
  • să îndeplinească celelalte condiţii legale şi criterii specifice pentru admiterea în instituţiile de învăţământ ale MAI

Admitere Academia de Poliție 2024. Facultăți

Concursul de admitere se organizează pe facultăţi:

Publicitate

Facultatea de Poliţie:

  • domeniul de licenţă ,,Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică”, specializarea „Ordine şi siguranţă publică”, cu durata de 3 ani (180 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ cu frecvenţă redusă
    • specialitatea „Poliție”
    • specialitatea „Poliție de Frontieră”
    • specialitatea „Jandarmi”
  • domeniul de licenţă ,,Drept”, specializarea „Drept”, cu durata de 4 ani (240 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă

Facultatea de Pompieri

  • domeniul de licenţă ,,Ingineria instalaţiilor”, specializarea „Instalaţii pentru construcţii-Pompieri”, cu durata de 4 ani (240 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă

Admitere Academia de Poliție 2024. Etape concurs admitere

  • I: proba eliminatorie de evaluare a perfomanței fizice
  • II: proba de evaluare a cunoștințelor
  • III: examinarea medicală

Admitere Academia de Poliție 2024. Proba sportivă – Poliție/Jandarmi

Proba de evaluare a perfomanței fizice este eliminatorie, la fel ca și cea psihologică/medicală.

În vederea susținerii probei, candidații vor avea asupra lor cartea de identitate/ pașaportul și echipamentul sportiv necesar.

Aprecierea candidaților la proba de evaluare a performanței fizice se face prin acordarea calificativului ,,promovat” și notare de la 5,00 la 10,00, respectiv prin acordarea calificativului ”nepromovat”.

Pe tot parcursul desfăşurării probei de evaluare a performanței fizice în locațiile sportive unde au loc verificările sunt prezente: un echipaj medical dedicat și o ambulanță cu șofer.

Rezultate vor fi publicate zilnic, după finalizarea probelor / sesiunilor planificate.

Indiferent de cauze/motive, pe timpul și după susținerea probei

  • nu se admit reexaminări sau repetări ale parcurgerii traseului practic-aplicativ sau ale obstacolelor din componența acestuia.

Abandonul, neîndeplinirea baremului sau ieșirea de pe traseul marcat duce la oprirea și eliminarea candidatului din concurs, respectiv declararea acestuia „nepromovat“.

Trecerea de la alergare la mers a candidaților nu se consideră abandon.

Parcurgerea traseului practic-aplicativ se face în mod individual. Pe timpul parcurgerii probei în traseu se află un singur candidat.

Cronometrarea se va realiza cu un cronometru al cărui afișaj să fie vizibil de către candidat și martori pe tot parcursul probei.

Admitere Academia de Poliție 2024. Proba sportivă – Poliție/Jandarmi

Obstacole (probe) din traseu

  • 1 Săritura în lungime de pe loc
  • 2 Trecerea prin pas sărit peste saltea
  • 3 Două rostogoliri succesive înainte, peste cap, pe saltea
  • 4 Deplasarea în echilibru pe banca de gimnastică, dispusă în L, cu transport de greutăți
  • 5 Deplasare între șicane – 10 m
  • 6 Săritura în sprijin depărtat peste capra de gimnastică – 1,30 m înălțime
  • 7 Trecerea pe sub un obstacol marcat – tub rigid cu diametrul de 0.70 m, lungime 6 m, acoperit și închis cu material textil opac la intrare și ieșire
  • 8 Escaladarea unei lăzi de gimnastică – lățime 0,40 m, înălțime/lungime 1,60 m
  • 9 Transportul unui manechin prin târâre – distanța de parcurs 2×5 m, înălțimea manechinului 1,60 m, lățimea umerilor manechinului 0,60 m, greutatea manechinului 60 kg
  • 10 Aruncarea mingii de handbal de pe loc la țintă – țintă de 1×1 m, dispusă la 1 m de sol și distanță de 10 m față de linia de aruncare
  • 11 Detentă pe vertical – minge de tenis de câmp suspendată la 2,65 m de sol
  • 12 Navetă 12 repetări x 20 de metri cu transport de jaloane

Corespondența timpi/notă

Pentru timpii finali realizaţi de candidaţii la concursul de admitere se acordă note conform tabelului de transformare a timpului final în notă.

Timp final/notă

  • sub 2 min 20 sec – nota 10
  • 2’21”-2’22”: nota 9,80
  • 2’23” – 2’24”: nota 9,60
  • 2’25”-2’26”: nota 9,40
  • 2’27”-2’28”: nota 9,20
  • 2’29”-2’30”: nota 9,00
  • 2’31”-2’32”: nota 8,80
  • 2’33”-2’34”: nota 8,60
  • 2’35”-2’36”: nota 8,40
  • 2’37”-2’38”: nota 8,20
  • 2’39”-2’40”: nota 8,00
  • 2’41”-2’42”: nota 7,80
  • 2’43”-2’44”: nota 7,60
  • 2’45”-2’46”: nota 7,40
  • 2’47”-2’48”: nota 7,20
  • 2’49”-2’50”: nota 7,00
  • 2’51”-2’52”: nota 6,80
  • 2’53”-2’54”: nota 6,60
  • 2’55”-2’56”: nota 6,40
  • 2’57”-2’58’: nota 6,20
  • 2’59’-3’00”: nota 6,00
  • 3’01”-3’02”: nota 5,80
  • 3’03”-3’04”: nota 5,60
  • 3’05”-3’06”: nota 5,40
  • 3’07”-3’08”: nota 5,20
  • 3’09”-3’10”: nota 5,00
  • ≥ 3’11”: nepromovat

Pentru candidatul declarat «nepromovat», procedura de selecţie încetează.

Admitere Academia de Poliție 2024. Proba sportivă – Pompieri

Evaluarea performanţei fizice a candidaţilor constă în

  • parcurgerea în întregime a traseului practic-aplicativ şi a elementelor care îl compun
  • prin abordarea obligatorie a tuturor obstacolelor, în ordinea stabilită

Candidatul poate fi penalizat cu 3 (trei) secunde/obstacol

Proba se execută în ţinută sportivă decentă (pantofi de sport, tricou, pantaloni scurţi sau trening).

Este declarat „promovat” candidatul care îndeplineşte baremul minim de 2’15”.

Pe timpul şi după susţinerea probei, indiferent de cauze/motive, nu se admit reexaminări sau repetări.

Abandonul, accidentarea sau neîndeplinirea baremului minim duce la eliminarea candidatului din concurs şi declararea acestuia „nepromovat”. Trecerea de la alergare la mers a candidaţilor nu se consideră abandon.

Pe timpul desfăşurării probei, supravegherea medicală în vederea acordării primului ajutor în caz de nevoie este obligatorie şi se asigură gratuit.

Rezultatele obţinute se aduc la cunoştinţa candidaţilor, la finalul probei, pe bază de semnătură.

Fiecare candidat parcurge traseul practic-aplicativ în prezenţa a cel puţin doi martori din rândul candidaţilor

Proba sportivă – Pompieri. Traseul

Traseul practic-aplicativ conţine un număr de 9 obstacole, având culoarul cu lăţimea de 2 metri.

În situaţia în care, pe timpul executării probei, candidatul aduce modificări elementelor de delimitare ale culoarelor ce urmează a fi parcurse, acesta este eliminat din concurs şi declarat „nepromovat”.

Tabelul de transformare a timpului final în notă – Pompieri

Timp final Notă

  • sub 1’50“, inclusiv: nota 10
  • peste 1’50“-1’51“, inclusiv: nota 9,80
  • peste 1’51“-1’52“, inclusiv: nota 9,60
  • peste 1’52“-1’53“, inclusiv: nota 9,40
  • peste 1’53“-1’54“, inclusiv: nota 9,20
  • peste 1’54“-1’55“, inclusiv: nota 9,00
  • peste 1’55“-1’56“, inclusiv: nota 8,80
  • peste 1’56“-1’57“, inclusiv: nota 8,60
  • peste 1’57“-1’58“, inclusiv: nota 8,40
  • peste 1’58“-1’59“, inclusiv: nota 8,20
  • peste 1’59“-2’00“, inclusiv: nota 8,00
  • peste 2’00“-2’01“, inclusiv: nota 7,80
  • peste 2’01“-2’02“, inclusiv: nota 7,60
  • peste 2’02“-2’03“, inclusiv: nota 7,40
  • peste 2’03“-2’04“, inclusiv: nota 7,20
  • peste 2’04“-2’05“, inclusiv: nota 7,00
  • peste 2’05“-2’06“, inclusiv: nota 6,80
  • peste 2’06“-2’07“, inclusiv: nota 6,60
  • peste 2’07“-2’08“, inclusiv: nota 6,40
  • peste 2’08“-2’09“, inclusiv: nota 6,20
  • peste 2’09“-2’10“, inclusiv: nota 6,00
  • peste 2’10“-2’11“, inclusiv: nota 5,80
  • peste 2’11“-2’12“, inclusiv: nota 5,60
  • peste 2’12“-2’13“, inclusiv: nota 5,40
  • peste 2’13“-2’14“, inclusiv: nota 5,20
  • peste 2’14“-2’15“, inclusiv: nota 5,00
  • peste 2’15“: Nepromovat

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Minoră de 13 ani dispărută din Stăuceni. Polițiștii din Botoșani cer sprijinul populației pentru găsirea fetei

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Botoșani au fost sesizați astăzi, 6 ianuarie, cu privire la dispariția unei minore din comuna Stăuceni. Potrivit informațiilor oficiale, în jurul orei 18:30, HOIDRAG ANDREEA MANUELA, în vârstă de 13 ani, a plecat voluntar de la domiciliu, iar până în prezent nu a revenit.

Imediat după primirea sesizării, polițiștii au demarat verificări și activități specifice pentru identificarea minorei și stabilirea împrejurărilor în care aceasta a părăsit locuința. Cazul este tratat cu prioritate, având în vedere vârsta fetei.

Semnalmentele transmise de familie și de oamenii legii indică faptul că minora are aproximativ 1,55 metri înălțime, cântărește în jur de 45 de kilograme, are părul șaten, creț, de lungime medie, până în zona umerilor, ochii căprui și tenul măsliniu.

La momentul dispariției, aceasta purta o geacă de fâș de culoare maro, până în zona taliei, prevăzută cu glugă, precum și pantaloni albastru deschis, cu model lateral, cu dungă verticală de culoare neagră.

Polițiștii fac apel la cetățeni să ofere sprijin în găsirea minorei. Orice persoană care poate furniza informații ce pot conduce la identificarea sau localizarea fetei este rugată să apeleze de urgență numărul unic 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

7 ianuarie, Crăciunul pe stil vechi: De ce Nașterea Domnului este sărbătorită abia acum de unii credincioși

Publicat

Publicitate

O parte dintre credincioșii ortodocși sărbătoresc Nașterea Domnului pe 7 ianuarie, urmând calendarul iulian, cunoscut și ca „stil vechi”. Acest calendar este decalat cu 13 zile față de cel oficial, utilizat astăzi, și a fost reperul întregii creștinătăți timp de aproape 15 secole, inclusiv la stabilirea datei Paștelui, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, când Sfinții Părinți au folosit calendarul iulian în calculele liturgice.

O îndreptare a acestui calendar a avut loc în  24 februarie 1582. Papa Grigorie al XIII-lea a făcut reforma, suprimând zece zile din calendar. Data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

Crăciunul pe rit vechi. Cele două calendare

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte un nou calendar. Calendarul îndreptat, întrebuinţat de către ortodocşi în urma acestei întâlniri, s-a numit neo-iulian sau constantinopolitan.

La reuniunea de la Constantinopol (1923) nu au participat toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naţionale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată cu acel prilej a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o va dori, pentru a evita astfel tensiunile care ar fi putut să apară în urma unei impuneri stricte în această privinţă.

Îndreptarea calendarului din 1924 a fost totuşi adoptată de către cele mai multe Biserici Ortodoxe, au rămas însă câteva dintre acestea cu calendarul iulian neîndreptat.

În anul 1924, în octombrie, a îndreptat calendarul şi Biserica Ortodoxă Română.

Publicitate

Între Bisericile Ortodoxe care nu au făcut această schimbare se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, acestea se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Paştile şi toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după „stilul vechi”, potrivit Agerpres.

Crăciunul pe rit vechi. Tradiții și obiceiuri

În România, Crăciunul pe rit/stil vechi este sărbătorit în comunităţile de sârbi, ruşi și ucraineni.

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de rit/stil vechi pun bunătăţi de post specifice sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.

Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunţă noaptea Naşterii Domnului.

În ziua de Crăciun, creştinii ortodocşi de rit/stil vechi merg la biserică, la Liturghie, iar la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională.

Crăciunul pe rit vechi în comunitățile de sârbi

În comunităţile de sârbi, până la miezul nopţii de Crăciun se mănâncă doar mâncăruri de post, iar la miezul nopţii se aprinde o creangă de stejar – „banjak”.

Tradiţia spune că arzând, această creangă va aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc. La masa de Crăciun se mănâncă preparate tradiţionale. Sub faţa de masă se pun bani şi fân, acestea urmând să fie scoase abia la Bobotează (19 ianuarie), fânul fiind dat atunci animalelor din gospodărie, potrivit folclor-romanesc.ro, citat de Agerpres.

Crăciunul pe rit vechi în comunitățile de ruși lipoveni

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi „haladet” (o piftie specială, mâncată cu hrean), „lapşa” (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sarmale, peşte (preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe).

Pentru desert se pregătesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză („vareniki”) şi alte specialităţi. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă un colind bisericesc – „Hristos Rajdaetsea”.

Crăciunul pe rit vechi – Maramureș

Ucrainenii din Maramureş, în Ajunul Crăciunului, mănâncă „de post”, dar pun pe masă, conform tradiţiei, nouă feluri de mâncare. Cea mai importantă dintre ele este „hrebleanca” – o mâncare din ciuperci cu zeamă de varză. De asemenea, ei mănâncă grâu fiert şi peşte.

Copiii merg la colindat în seara de Ajun, iar la miezul nopţii, credincioşii merg la biserică, la slujba numită „snocne”. Dimineaţa, în ziua de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vin cu „Viflaimul”.

Crăciunul pe rit vechi la basarabeni

Crăciunul este sărbătorit şi de basarabeni tot în 7 ianuarie. În Ajun, femeile pregătesc, din aluat de pâine, „Crăciunelul” – un colac mic în forma cifrei opt, dar şi „Ajunelul”, care vesteşte ajunul Naşterii Domnului.

Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, când se scot şi se dau animalelor să le mănânce, pentru a le păzi de rele.

Citeste mai mult

Cultura

Zilele Eminescu: „Cabaretul cuvintelor”, un spectacol-manifest despre frumusețea limbii române, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Botoșănenii sunt invitați miercuri, 14 ianuarie 2026, de la ora 18:00, la un eveniment teatral special, inclus în programul „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Române”. Pe scena Teatrul „Mihai Eminescu” va fi prezentat spectacolul „Cabaretul cuvintelor”, o producție a Teatrul „Matei Vișniec”, realizată sub semnătura dramaturgului și regizorului Matei Vișniec.

Evenimentul este organizat de Memorialul Ipotești și propune publicului o experiență artistică originală, în care cuvintele prind viață și devin personaje, purtătoare de sens, emoție și identitate.

În viziunea lui Matei Vișniec, „Cabaretul cuvintelor” este un omagiu adus limbii române, privită ca principal reper al identității noastre culturale. Spectacolul ridică întrebări incomode, dar necesare, despre felul în care folosim limba, despre neglijențele cotidiene care o sărăcesc și despre responsabilitatea fiecăruia în raport cu acest patrimoniu viu.

Cei zece actori ai teatrului sucevean interpretează zeci de „personaje-cuvinte”, într-un spectacol construit cu poezie, umor, reflecții morale și accente filosofice. Emoțiile vizuale și auditive se împletesc într-o formulă scenică dinamică, menită să provoace publicul la introspecție, dar și la bucuria întâlnirii cu frumusețea limbii române.

„Cabaretul cuvintelor” nu este un spectacol acuzator, însă nu evită ironia fină la adresa celor care degradează limba în spațiul public, fie la radio, fie la televiziune. Este, în același timp, o invitație la complicitate artistică și la redescoperirea valorii cuvântului rostit cu grijă.

Participarea publicului este gratuită, în limita locurilor disponibile, iar invitațiile pot fi ridicate de la agenția Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, începând cu 8 ianuarie 2026.

Publicitate

Prin acest eveniment, Zilele Eminescu continuă să ofere botoșănenilor nu doar spectacole culturale de înalt nivel, ci și prilejuri autentice de reflecție asupra identității și valorilor care ne definesc.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Sărbătoarea Botezului Domnului, cinstită cu evlavie de sute de credincioși la Biserica „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal

Publicat

Publicitate

Românii creștin-ortodocși prăznuiesc în fiecare an, la 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza, sărbătoare care amintește de botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, în ziua praznicului, în toate bisericile ortodoxe are loc sfințirea apelor.

La Biserica „Sfântul Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal, Botoșani, sute de credincioși au participat la slujbele dedicate Bobotezei. Sfânta Liturghie a fost urmată de Slujba Sfințirii Mari a Apei, cunoscută de credincioși drept Aghiasma Mare. În predica sa, părintele paroh Emanoil-Vasile Crețu a vorbit despre momentul în care Hristos S-a arătat lumii, subliniind semnificația profundă a acestei sărbători pentru viața creștină.

Aghiasma Mare este considerată deosebită prin puterea ei de binecuvântare, lucru arătat chiar în rugăciunile rostite la sfințire, care vorbesc despre curățirea sufletului și a trupului, despre vindecare, ocrotire și sfințirea caselor. Tradiția Bisericii arată că agheasma mare se consumă dimineața, pe nemâncate, înainte de anafură, timp de opt zile, începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. După această perioadă, apa sfințită se poate lua doar cu binecuvântarea preotului duhovnic.

Biserica și curtea lăcașului de cult au fost neîncăpătoare. Credincioșii s-au rugat pentru sănătate și protecție divină, iar momentul sfințirii apei a fost unul deosebit de emoționant. Din biserică, preotul și credincioșii au ieșit în curte, unde fusese pregătită o cruce de gheață, decorată cu tricolorul. Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul bisericii, contribuind la atmosfera de solemnitate.

În timpul slujbei, momentul evocării Botezului Domnului când, potrivit Scripturii, cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel, a fost marcat simbolic prin eliberarea mai multor porumbei albi, spre emoția celor prezenți, care au rostit din inimă „Chiraleisa”.

După sfințirea apei, a avut loc o procesiune în jurul bisericii, timp în care a fost cântat troparul sărbătorii. La final, părintele Vasile Crețu a oferit credincioșilor îndrumări legate de folosirea cu respectul cuvenit a Aghiasmei Mari. Oamenii au așteptat în ordine pentru a lua apa sfințită și a o duce la casele lor.

Publicitate

Boboteaza, numită în greacă Teofanie sau Epifanie, înseamnă „Arătarea Domnului” și este sărbătorită la 6 ianuarie atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Catolică. Sărbătoarea încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending