Connect with us
Publicitate

Actualitate

Cifre care nu mint: Inflația a trecut de 15%. Care sunt produsele și serviciile pentru care plătim mai mult

Publicat

Publicitate

Aproape toate alimentele de bază, dar și produsele și serviciile s-au scumpit în România, în ultimele luni, relatează alba24.ro. Cifrele publicate marți, 12 iulie, de Institutul Național de Statistică arată o creștere semnificativă a prețurilor în luna iunie, față de lunile mai, 2022, sau iunie 2021.

Inflația a ajuns la 15,1% în luna iunie, anunță Institutul Național de Statistică. Preţurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%.

Cel mai mult s-au scumpit gazele naturale (89,5%), uleiul (49,7%) și cartofii (42,18%).

Publicitate

De asemenea, în zona de produse nealimentare, printre cele mai mari creșteri au fost înregistrate la combustibili. Combustibilii au avut un avans al preţurilor de 41,32% în iunie 2022 faţă de iunie 202, şi energia electrică – plus 17,05%, potrivit datelor publicate de INS.

În ceea ce privește alimentele cele mai vizibile schimbări sunt la uleiul comestibil, 49,71%, cartofii – 42,18% şi făina – 33,16%.

În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian – 29,13%, apă, canal salubritate – 19,44% şi serviciile poştale – 15,94%.

Publicitate

De la lună la lună, în iunie cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la ulei – 7,33%, servicii de transport aerian – 6,24% şi combustibili – 3,22%.

În luna iunie au fost și produse alimentare care s-au ieftinit, cartofii cel mai mult, cu 10,32%, şi fructele proaspete, cu 2,5%. De asemenea, datele INS arată că tarifele la energie electrică au fost mai mici cu 1,19% iar la servicii de poştă şi telecomunicaţii cu 0,01%.

Top scumpiri produse alimentare

Publicitate

Cel mai mult s-a scumpit uleiul, urmat apoi de grăsimi, inclusiv slănina, cartofii, făina, produsele de morărit, mălaiul, pâinea și produsele de panificație.

Cele mai mici creșteri s-au înregistrat la fructele proaspete, la conservele de fructe, la țuică și rachiuri și la miere, arată datele INS.

Top scumpiri produse nealimentare

Gazele au înregistrat cea mai mare scumpire, aproape 90 de procente, urmate de combustibili, energie electrică, energie termică. Scumpiri s-au înregistrat și la cărți, țigări și încălțăminte.

Cele mai mici creșteri de prețuri s-au înregistrat la articole de galanterie, pasmanterie şi mercerie, articole de menaj, ceasuri și articole sportive, mai arată datele INS.

Top scumpiri servicii

Plătim mai mult și pentru servicii. Cel mai mult s-a scumpit transportul aerian, urmat de utilități, adică apă, canal și salubrizare. Serviciile poștale sunt mai scumpe cu aproape 16%, iar prețurile au crescut și la restaurante și cafenele.

Cele mai mici creșteri s-au înregistrat la CFR și la serviciile de telefonie.

Datele publicate de INS

Potrivit ISN preţurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iunie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 10,0%.

Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 este 15,1%.  Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 – iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2020 – iunie 2021) este 9,3%.

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 este 100,78%. Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 13,0%.  Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 – iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2020 – iunie 2021) determinată pe baza IAPC este 7,9%.

Prețurile măsurate sunt cele suportate efectiv de către consumatori, astfel încât acestea includ taxele de vânzare pe produse, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată.

Observarea şi înregistrarea preţurilor se realizează în cele 42 oraşe reşedinţă de judeţ din care au fost selectate 68 de centre de cercetare, în funcţie de numărul de locuitori.

Unităţile în care se înregistrează preţurile/tarifele au fost selectate la nivel local, din centrele de cercetare, în funcţie de volumul desfacerilor de
mărfuri şi al prestărilor de servicii. Sunt incluse în nomenclator cca. 7000 unităţi, care trebuiesc menţinute cât mai mult timp posibil pentru a asigura continuitatea observării preţurilor. Prețurile colectate lunar sunt prețuri cu amănuntul, inclusiv și TVA.

 

 

Concepte de bază și definiții:

Indicii prețurilor de consum (IPC) acoperă cheltuielile monetare de bunuri și servicii pentru consumul final, pentru toate tipurile de gospodării rezidente, cu excepția gospodăriilor instituționale, în scopul de a oferi o imagine cât mai relevantă și precisă a inflației. IPC poate fi privit ca o metodă de măsurare, în linii mari, a
evoluției prețurilor unui model de cheltuieli fixe.

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este un set de indici ai prețurilor de consum din UE, calculat în conformitate cu o abordare armonizată și un singur set de definiții. IAPC este conceput în principal pentru evaluarea stabilității prețurilor în zona euro și a convergenței evoluției prețurilor în UE, precum și pentru comparații ale inflației la nivel european. Începând cu ianuarie 2016, seriile IAPC sunt publicate cu anul de referinţă 2015 = 100.

Post de cheltuieli – grupă de cheltuieli efectuate de consumatori pentru satisfacerea unor nevoi concrete de consum de bunuri alimentare, nealimentare sau de servicii.

Pondere – coeficient de comensurare folosit la calculul unui indice sintetic (agregat) pentru o colectivitate de elemente necomensurabile nemijlocit, având drept funcţie stabilirea importanţei relative a fiecărui element în colectivitatea statistică cercetată.

Rata lunară a inflaţiei – modificarea preţurilor de consum într-o lună, faţă de luna precedentă.

Rata medie lunară a inflaţiei – media modificărilor lunare ale preţurilor. Se calculează ca o medie geometrică a indicilor lunari ai preţurilor de consum cu baza în lanţ din care se scade baza de comparaţie egală cu 100.

Rata medie anuală a inflaţiei – modificarea preţurilor de consum într-un an faţă de anul precedent.

Această rată se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele mediu al preţurilor dintr-un an şi cel al anului precedent, din care se scade 100. La rândul lor, indicii medii ai preţurilor din cei doi ani se determină ca medii aritmetice simple ale indicilor lunari din fiecare an, calculaţi faţă de aceeaşi bază (octombrie 1990 =100).

Rata anuală a inflaţiei – modificarea preţurilor de consum într-o lună din anul curent, faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Această rată se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele preţurilor dintr-o lună din anul curent şi indicele din luna corespunzatoare a anului precedent, calculaţi faţă de aceeaşi
bază, din care se scade 100.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O mare parte din angajați suferă de burnout. Care sunt motivele

Publicat

Publicitate

Tot mai mulți angajați din România suferă de epuizare profesională sau burnout, femeile fiind mai afectate decât bărbați, dar și o bună parte dintre angajații români care lucrează în ture, relatează ADEVĂRUL.

Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP arată că printre motivele principale care duc la epuizarea fizică și mentală se află oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitivă și lipsa de liniște sau intimitate acasă.

„Studiul nostru, la care au răspuns 2.053 de angajați din sectoarele privat și public, evidențiază că epuizarea emoțională, fizică și mentală (cunoscută sub denumirea de Burnout) reprezintă un sindrom real, cu un impact negativ considerabil asupra performanței angajaților, fiind un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat.

Publicitate

Mai mult, conform studiilor medicale internaționale, epuizarea fizică și mentală declanșează boli cardiovasculare, tulburări ale sistemului nervos, depresie și alte afecțiuni, care pot afecta grav sănătatea oamenilor. Pe lângă munca în ture și munca repetitivă, este interesant faptul că românii au declarat că însăși conviețuirea cu alte persoane într-un spațiu restrâns îi face să se simtă constant epuizați, din lipsa de spațiu personal, liniște și intimitate, față de cei care locuiesc singuri”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, Președinte al Centrului de Formare APSAP și fondator al platformei Cursuri-funcționari.ro.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște burnout-ul ca un fenomen asociat muncii, subliniind importanța gestionării adecvate a stresului ocupațional, încă din anul 2019. În țări precum Olanda, angajatul care este diagnosticat cu burnout de către medic beneficiază de concediu medical până la 104 săptămâni, primind 77% din salariu. În România, burnout-ul nu este considerat încă o boală, dar în prezent există o dezbatere în Senat privind acordarea de concediu medical pentru epuizare fizică, scrie Adevărul.

Femeile resimt mult mai intens presiunea activității profesionale 

Publicitate

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP relevă faptul că femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de muncă în comparație cu bărbații. Astfel, 33,16% dintre femei au declarat că se simt frecvent epuizate, față de doar 20,75% dintre bărbați. Deși femeile tind să muncească mai mult, să fie mai reziliente și să-și sprijine mai mult colegii, aceste eforturi suplimentare sunt deseori subapreciate în mediul profesional, evidențiind impactul disproporționat al stresului asupra angajaților.

Programul dezechilibrat și lipsa odihnei sporesc riscul de epuizare

Datele colectate relevă faptul că tipul de program de muncă influențează semnificativ nivelul de epuizare resimțit de angajați. Astfel, 40% dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, în principal din cauza dificultății de a menține un program de somn regulat și a odihnei insuficiente. În comparație, doar 25,59% dintre angajații cu un program flexibil raportează aceeași intensitate a epuizării, subliniind impactul negativ al muncii în ture asupra sănătății și energiei angajaților.

Publicitate

Munca în ture perturbă odihna și organizarea unui program de somn constant, iar astfel crește considerabil riscul de burnout, în timp ce un program flexibil oferă o mai bună gestionare a oboselii.

Activitățile repetitive duc la epuizare

Persoanele care desfășoară activități repetitive, fără elemente de noutate sau stimulare, au raportat un nivel ridicat de epuizare, 42,79% dintre acestea afirmând că se simt frecvent epuizate. În schimb, doar 18,17% dintre cei care desfășoară activități creative experimentează aceleași niveluri de epuizare. Rutina poate deveni obositoare, monotonă, spre deosebire de activitățile creative care oferă mai multă stimulare și varietate.

Persoanele care au o activitate zilnică de rutină sunt mai predispuse la burnout, comparativ cu cele care desfășoară activități recreative, deoarece lipsa de varietate și monotonia pot contribui semnificativ la epuizarea emoțională și mentală. Activitățile repetate zilnic reduc motivația și satisfacția, creând o senzație de stagnare și lipsă de scop, care amplifică stresul și epuizarea.

Lipsa spațiului personal și conflictele între generații sporesc epuizarea

S-a constatat o diferență semnificativă între nivelurile de epuizare resimțite în funcție de numărul de persoane care locuiesc în același spațiu. Astfel, 65,49% dintre persoanele care împart spațiul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape întotdeauna epuizate, comparativ cu 29,44% dintre cei care locuiesc singuri.

 

O bună parte din angajați suferă de burnout

Conform studiului, persoanele care împart locuința cu mai mult de două persoane se confruntă cu un nivel mai ridicat al burnout-ului. Această situație poate fi atribuită stresului suplimentar cauzat de lipsa spațiului personal și de necesitatea gestionării relațiilor interpersonale într-un mediu comun. Atunci când trăiești într-un mediu cu mai multe persoane, poate să apară lipsa intimității și a spațiului pentru relaxare, ceea ce împiedică odihna și refacerea adecvată după o zi stresantă de muncă.

În plus, interacțiunile constante cu alți membri ai gospodăriei pot duce la tensiuni sau conflicte, mai ales dacă există diferențe de valori sau de stil de viață. Această situație poate amplifica stresul resimțit la locul de muncă, contribuind astfel la un nivel mai mare de epuizare emoțională și burnout. Gestionarea responsabilităților casnice comune sau a obligațiilor sociale legate de ceilalți poate adăuga o presiune suplimentară, împiedicând persoana să se deconecteze și să-și reîncarce energia mentală și emoțională.

Activitățile recreative – o soluție pentru prevenirea burnout-ului

Datele arată că lipsa activităților recreative este strâns legată de niveluri ridicate de epuizare. 40% dintre persoanele care nu se implică deloc în activități recreative se confruntă frecvent cu epuizarea, comparativ cu doar 24,74% dintre cei care desfășoară mai mult de 12 ore pe săptămână de activități recreative.

În schimb, cei care includ activități recreative în rutina lor au mai multe șanse să reducă riscul de burnout. Activitățile recreative, cum ar fi sporturile, hobby-urile sau socializarea, oferă o pauză mentală și contribuie la eliberarea de stres, îmbunătățind sănătatea mentală și bunăstarea generală. Aceste activități permit persoanelor să se relaxeze, să se încarce cu energie și să își mențină un echilibru sănătos între muncă și viața personală.

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP subliniază importanța unor măsuri proactive din partea companiilor pentru a susține sănătatea mentală și emoțională a angajaților. Este crucial ca managerii să identifice și să trateze rapid situațiile de burnout și stres profesional, pentru a asigura atât eficiența, cât și starea de bine a echipei.

Aceste rezultate relevă o nevoie acută de strategii de management al stresului și de susținere a angajaților. Printre măsurile recomandate se numără introducerea unor programe de asistență psihologică, flexibilitatea programului de lucru și crearea unor spații destinate relaxării la locul de muncă. Fără astfel de intervenții, burnout-ul reduce productivitatea și poate cauza probleme de sănătate pe termen lung în rândul angajaților.

Epuizarea psihică și fizică a devenit o realitate pentru mulți angajați din România, iar acest studiu reflectă necesitatea adoptării unor politici de sprijin la nivel organizațional. În fața acestor cifre, angajatorii au o responsabilitate clară de a promova un mediu de lucru sănătos și echilibrat, pentru a preveni efectele burnout-ului asupra performanței și bunăstării angajaților.

Ce este burnout-ul ocupațional

Burnout-ul ocupațional reprezintă o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală asociată activității profesionale, care afectează profund gândirea și emoțiile angajaților. Aceasta poate influența negativ performanța și motivația, contribuind la apariția unor probleme grave de sănătate, precum afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune), scăderea imunității, dureri musculare, tulburări endocrine și ale sistemului nervos, crescând astfel riscul de depresie și chiar al tentativelor de suicid.

Burnout-ul nu înseamnă stres, chiar dacă expunerea la stresul continuu duce la burnout. În același timp, burnout-ul nu înseamnă depresie. Acesta este mai degrabă un răspuns psihologic la stresul cronic asociat muncii, în timp ce depresia este o tulburare de sănătate mentală mai complexă, care poate apărea independent de stresul de la locul de muncă.

Epuizarea, în contextul burnout-ului în rândul angajaților, se referă la o stare de oboseală extremă și de epuizare fizică, mentală și emoțională, cauzată de expunerea prelungită la stres profesional. Aceasta afectează negativ capacitatea angajaților de a-și îndeplini sarcinile, diminuându-le productivitatea și afectându-le sănătatea generală și bunăstarea.

Sursa: Adevărul

Citeste mai mult

Eveniment

Două case din Iacobeni și Oneaga au fost în pericol, noaptea trecută. Pompierii au intervenit la timp

Publicat

Publicitate

Curățați coşul de fum: pericol de incendiu ⚠️

 

Două case din localitățile Iacobeni și Oneaga au fost în pericol, noaptea trecută, după ce funinginea din coșul de fum s-a aprins.

Publicitate

 

Pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani și Stației Săveni au intervenit prompt și au stins flăcările înainte ca acestea să se extindă la acoperișurile caselor.

 

Publicitate

Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind coș de fum necurățat de funingine.

 

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

Publicitate

 

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

 

Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

 

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

 

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

 

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

 

De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Accident la Todireni! Un copil de 15 ani și un tânăr de 26 de ani au văzut moartea cu ochii

Publicat

Publicitate

Doi tineri de 15, respectiv 26 de ani, au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce mașina în care se aflau a fost implicată într-un accident rutier. Evenimentul s-a produs pe raza localității Todireni, în urmă cu puțin timp.

 

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și două ambulanțe aparținând SAJ.

Publicitate

 

Victimele erau ieșite din mașină, au fost preluate și transportate la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

 

Publicitate

Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bat

eriei.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Cuvios Antonie de la Iezeru-Vâlcea

Publicat

Publicitate

Cuviosul Antonie de la schitul Iezeru-Vâlcea era originar din unul din satele Olteniei. Venit pe lume într-o familie de creştini cu frica lui Dumnezeu el a mers la multele mănăstiri şi schituri din zonă. Cu această ocazie a văzut vieţuirea aleasă a călugărilor din aceste aşezări monahale şi a început să dorească să devină asemenea lor.

Pătruns de dorul după îngerescul chip al călugăriei şi la îndemnul egumenului de la schitul Iezeru-Vâlcea, a intrat ca frate în acest aşezământ. A fost călugărit primind numele de Antonie. Fiind atras de viaţa din liniştea pădurii, asemenea altor numeroşi sihastrii, cu „încredinţare de sus” şi cu binecuvântarea egumenului, în anul 1690 s-a retras la câţiva kilometri de schit, în muntele Iezeru.

Cobora numai la duminici şi sărbători la schit, pentru a asculta Sfânta Liturghie şi a se împărtăşi. Pentru toate aceste osteneli, cuviosul a primit de la Dumnezeu darul vederii înainte şi al vindecării suferinţelor omeneşti. De aceea, mulţi credincioşi, atât din Oltenia, cât şi de peste munţi (Transilvania) veneau la chilia sa pentru a-i asculta învăţăturile şi a primi binecuvântare. Prin anul 1700, schitul Iezeru, care era ctitoria domnitorului Mircea Ciobanul şi al soţiei sale doamna Chiajna, se afla în paragină.

Publicitate

La îndemnul şi cu ajutorul său, episcopul Ilarion a refăcut biserica de piatră şi chiliile, între anii 1700-1705. Cunoscându-i vieţuirea sfântă s-au strâns în jurul său mai mulţi ucenici, cărora cuviosul, de câte ori cobora din munte la schit, le dădea sfaturi folositoare pentru suflet. Dintre aceştia cel mai apropiat era Nicolae din Teiuş, care a devenit apoi preot şi duhovnic în schit. Dupa 28 de ani de viaţă aspră, în nevoinţă şi sihăstrie, avându-l alături în ultimele clipe pe acest ucenic iubit (care-l îngrijise de altfel, mai multe zile către sfârşitul vieţii), cuviosul Antonie s-a mutat la Domnul, în jurul anului 1714.

A fost înmormântat în uşa paraclisului săpat de el, cu mare evlavie de toată obştea schitului Iezeru şi plâns de numeroşii credincioşi veniţi de pretutindeni. Chiar şi după moarte credincioşii n-au încetat să vină la chilia sa pe care o numeau „Peştera Sfântului Antonie” şi să-l cinstească, ca pe un sfânt ridicat de Dumnezeu din neamul lor. Despre viaţa şi nevoinţele sale a scris, la câţiva ani după moartea lui, ucenicul său „duhovnicul Nicolae Ierei din Teiuş”.

Pentru toate acestea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sinodală din 20 iunie 1992, a hotărât trecerea sa în rândul sfinţilor. De atunci, el este pomenit în fiecare an, cu mare cinste, la 23 noiembrie.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending