Connect with us

Eveniment

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Organizarea bisericească unitară

Publicat

acum 2 ore

Publicitate

Actul de la 1 Decembrie 1918, care consfințea unirea Transilvaniei cu România, a deschis o nouă etapă în viața statului național, în dezvoltarea sa social-economică, în creația culturală, în afirmarea și schimbul internațional de valori materiale și spirituale, scrie AGERPRES.

Pe lângă înnoirile structurale în viața politica, economică și socială, cu o serie de reforme democratice, au avut loc schimbări profunde și în viața Bisericii Ortodoxe Române.

Prima îndatorire care revenea Bisericii în noua situație politică era aceea a organizării ei unitare, sub conducerea Sfântului Sinod din București, act necesar atât Bisericii cât și Statului.

Unificarea se impunea datorită faptului că modul de organizare și de conducere bisericească în diferitele provincii istorice ale țării era cu totul diferit. De pildă, în Biserica din vechea Românie se observa o dependență sau subordonare aproape totală față de stat, lucru care făcea ca viața bisericească să fie într-o permanentă instabilitate; în schimb, în conducerea eparhiilor se observa aproape un absolutism ierarhic.

În Bucovina, reunită cu România la 15/28 noiembrie 1918, conducerea Bisericii era supusă aparatului de stat austriac și a împăratului, iar prin ”fondul bisericesc” creat de Habsburgi, clerul, în genere, a ajuns la o situație materială deosebită, asemenea celui din țările apusene, fapt care l-a înstrăinat mult de credincioși.

În teritoriile de peste Prut (Basarabia), unite cu România la 27 martie/9 aprilie 1918, Biserica românească funcționa în forme tipic rusești, moștenire a absolutismului țarist.

Publicitate

Singură Biserica Ortodoxă din Transilvania și Banat avea o organizare corespunzătoare, cuprinsă în Statutul Organic al mitropolitului Andrei Șaguna, ale cărui principii de bază erau: autonomia față de stat și sinodalitatea sau colaborarea dintre clerici și mireni la conducerea problemelor bisericești. De aceea, numeroși factori de răspundere au cerut cu stăruință ca noua organizare bisericească să se orienteze după principiile Statutului Organic, în pofida opoziției unor ierarhi, profesori de teologie și preoți, care nu se puteau împăca cu ideea participării mirenilor la conducerea Bisericii.

La 17/30 decembrie 1919 a avut loc o sesiune extraordinară a Sfântului Sinod și a Consistoriului Superior Bisericesc la care au participat ierarhii din vechiul Regat și din provinciile unite, care au adoptat o declarație, în care se preciza: ‘Unirea națiunii române – cea din 1918 – să se extindă și asupra sfintei noastre biserici strămoșești, așa ca Biserica Ortodoxă a Basarabiei, a Bucovinei, a Ardealului, a Banatului, a Crișanei și cea din părțile ungurene să alcătuiască o singură Biserică Autocefală Ortodoxă Națională Română, a cărei autoritate supremă este Sfântul Sinod al Sfintei Biserici Ortodoxe Autocefale a României întregite’. (sursa: Academia Română Istoria Românilor – România întregită, vol. VIII, 2003)

În următoarea zi a reuniunii, la 18/31 decembrie 1919, episcopul Caransebeșului Miron Cristea a fost ales în scaunul vacant de mitropolit primat al României, iar la 19 decembrie 1919/ 1 ianuarie 1920 a fost învestit și înscăunat în noua demnitate.

Sub noul primat au continuat lucrările în vederea unificării bisericești, începute încă din mai 1919. Astfel, la 18 septembrie 1920 s-a întrunit la București așa-numita ”Constituantă bisericească”, formată din membrii Sfântului Sinod, din foștii miniștri de Culte, câțiva profesori de teologie și preoți de mir. Constituanta a ales din rândurile ei o comisie de 15 membri (ierarhi, profesori de teologie și mireni, ulterior au mai fost cooptați doi ierarhi și trei preoți), în frunte cu mitropolitul Miron, care să întocmească un proiect de Statut de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române.

Între 24 septembrie și 2 noiembrie, Comisia a redactat un anteproiect de lege pentru organizarea Bisericii autocefale ortodoxe române, care era însă complet lipsit de unitate, urma totuși să fie discutat în Sfântul Sinod. Deși ministrul Cultelor, Octavian Goga, voia să prezinte cât mai curând acest anteproiect în Camera Deputaților, mitropolitul Nicolae Bălan s-a opus și a cerut ca unificarea bisericească să se facă numai după elaborarea noii Constituții a României, în care să fie înscrise și principiile de organizare a Bisericii.

Prin aceasta, mitropolitul Nicolae Bălan a urmărit – și a reușit – ca proiectul de unificare să fie supus spre ratificare Sfântului Sinod și nu Parlamentului, pentru ca să fie evitat orice amestec al politicienilor. Noua Constituție s-a votat de corpurile legiuitoare și s-a aprobat de șeful statului în martie 1923.

La dezbaterile de la Senat asupra Constituției, a luat cuvântul și mitropolitul Nicolae Bălan, care, într-un memorabil discurs, a apărat autonomia Bisericii Ortodoxe Române, principiul fundamental al organizării noastre bisericești, potrivit căreia Biserica avea dreptul de a se organiza și conduce prin ea însăși.

Comisia constituită în 1920 a lucrat până în 1925, ținând seama de numeroasele propuneri făcute de Consistoriul Superior Bisericesc, de Congresele preoțimii din vechea Românie și din Transilvania, de Congresul Național Bisericesc al Mitropoliei Transilvaniei, de ierarhi și alți reprezentanți ai clerului.

În martie 1925, ultimul proiect de lege, la care era alăturat și un proiect de Statut, a fost prezentat Corpurilor legiuitoare. La dezbaterea în Senat, mitropolitul Nicolae Bălan a rostit un nou discurs, în care a expus și a apărat principiile organizării șaguniene, care, acum, așteptau să fie legiferate.

Legea (în 46 de art.) și Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române (cu 178 art.) au fost votate de Corpurile legiuitoare (la 24 martie în Senat și 3 aprilie în Cameră) și promulgate la 6 mai 1925, sub titlul: Legea și Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române. (surse: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Compendiu, ediția a III-a, Preot profesor doctor Mircea Păcurariu, Basilica, 2013; Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. III, Preot prof. Dr. Mircea Păcurariu, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981; Academia Română Istoria Românilor – România întregită (1918-1940), vol. VIII, Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, coordonator dr. Petre Otu, Ed. Enciclopedică, București, 2003) AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Cât au cheltuit partidele în 2024: Ce sume au alocat pentru propagandă, sondaje de opinie și activități politice

Publicat

acum 6 minute

luni, 03.02.2025

de

Publicitate

Cât au cheltuit partidele în 2024: Ce sume au alocat pentru reclame, sondaje de opinie și activități politice, scrie alba24.ro. Autoritatea Electorală Permanentă a transferat în 2024 către partidele politice 386 de milioane de lei. Printr-o ordonanță adoptată netransparent în septembrie, bugetul inițial de 314 milioane a fost suplimentat, iar în total, partidele au cheltuit 417 milioane de lei din aceste fonduri.

Pe lângă subvenții, partidele au primit bani și pentru rambursarea cheltuielilor electorale. În 2024, suma totală alocată acestor rambursări a fost de 446,6 milioane de lei, iar pentru 2025 sunt estimate încă 233 de milioane, potrivit expertforum.ro.

În plus, Guvernul a alocat 124 de milioane pentru alegerile prezidențiale anulate și 350 de milioane pentru alegerile locale și europarlamentare.

Cât au cheltuit partidele în 2024

În total, partidele au primit peste un miliard de lei de la stat, ceea ce le face tot mai dependente de banii publici și afectează corectitudinea competiției politice.

EFOR a atras atenția asupra unor candidați care au raportat venituri foarte mici în declarațiile de avere, dar au investit în campanie sume de până la 40.000 de euro. Autoritățile nu au oferit încă explicații despre sursa acestor bani și dacă vor fi rambursați.

În 2024, AUR, USR și PNL au cheltuit din subvenții mai mult decât au primit: AUR (141%), USR (124%), PNL (116%), în timp ce PSD a cheltuit 89%.

Publicitate

Cele mai mari cheltuieli au fost în aprilie (56 de milioane) și octombrie (50 de milioane), înainte de începerea campaniilor. În decembrie, partidele au cheltuit 46 de milioane, însă acești bani nu au fost folosiți pentru campanii, ci pentru promovarea partidelor.

Destinația subvențiilor în 2024

În 2024, cele mai mari cheltuieli din subvenții au fost alocate pentru:

  • Presă și propagandă: 233,1 milioane de lei (56% din total), cu PSD care a cheltuit 98 milioane, PNL 69 milioane, USR 39 milioane și AUR 21 milioane de lei;
  • Activități politice: 38,7 milioane de lei (9,3%), dintre care PNL a alocat 20 milioane, PSD 3,5 milioane, AUR 7,8 milioane și USR 6,7 milioane de lei;
  • Cheltuieli pentru personal: 32,5 milioane de lei (7,8% din total);
  • Consultanță politică: 27,1 milioane de lei (6,5%), cu PNL care a cheltuit cel mai mult (20 milioane), urmat de PSD (3,5 milioane) și USR (3,2 milioane);
  • Sondaje de opinie: 19,9 milioane de lei (4,8%), cu PNL care a cheltuit 6,2 milioane, PSD 9 milioane și USR 4,1 milioane. AUR nu a cheltuit pentru sondaje;
  • Producție și difuzare publicitară: 16,4 milioane de lei (3,9%), cu PSD care a cheltuit 8,2 milioane și AUR 6 milioane de lei;
  • Bunuri mobile și imobile: 15,8 milioane de lei (3,8%);
  • Alte categorii: 33 milioane de lei (6%).

Cheltuielile partidelor în decembrie

În decembrie, distribuția cheltuielilor partidelor a fost următoarea:

PSD a cheltuit 14 milioane de lei, cu 78% din bani (11 milioane) alocați pentru presă și propagandă, 7% pentru activități politice (951 mii lei), 6% pentru sondaje (830 mii lei) și 5,5% pentru personal (772 mii lei). Restul a fost destinat altor categorii.

PNL a cheltuit 23,8 milioane de lei, cea mai mare sumă din 2024: 67% (aproape 16 milioane) pentru activități politice, 22% (5,2 milioane) pentru presă și propagandă și 5,5% (1,3 milioane) pentru investiții imobiliare. Cheltuielile pentru personal au fost de 612 mii lei (2,6%). Restul a fost pentru alte categorii.

Cheltuielile pentru activități politice sunt cele mai mari din istoria PNL și ale tuturor partidelor.

USR a cheltuit 5 milioane de lei: 29% (1,4 milioane) pentru presă și propagandă, 11% (551 mii lei) pentru activități politice și 24% (1,2 milioane) pentru personal. Restul fondurilor au fost destinate altor categorii.

AUR a cheltuit 2,5 milioane de lei: o treime (771 mii lei) pentru presă și propagandă, aproape o treime (725 mii lei) pentru personal și 346 mii lei pentru activități politice. Restul fondurilor au fost cheltuite pe alte categorii.

Bugetul pentru 2025

Guvernul a aprobat bugetul pentru 2025 și a alocat partidelor 284 milioane de lei, cu aproape 25% mai puțin decât în 2024. Nu există explicații clare privind modul de calcul al acestei sume, având în vedere că partidele se bazează mai mult pe fonduri private.

Se recomandă reducerea acestor sume și adoptarea unor măsuri pentru creșterea transparenței cheltuielilor, precum modificarea alocării fondurilor, transparentizarea contractelor și marcarea publicității politice, potrivit expertforum.ro.

De asemenea, se cere eliminarea suplimentărilor bugetare prin rectificări în Parlament.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat de 71 de ani, care „dansa” cu mașina pe o stradă din municipiul Botoșani, dat jos de la volan de polițiști. Ce alcoolemie avea

Publicat

acum 43 de minute

luni, 03.02.2025

de

Publicitate

Un autoturism cu deplasare sinuoasă, oprit de polițiști. Șoferul se afla sub influența alcoolului.

La data de 1 februarie 2025, polițiștii din cadrul Biroului Rutier au oprit pentru control, pe strada Ion Pilat, din muncipiul Botoșani, un autoturism care se deplasa haotic, condus de un bărbat de 71 de ani.

 

În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 0,75 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

 

Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Peste 30 de permise de conducere și certificate de înmatriculare reținute de polițiști, în weekendul care a trecut

Publicat

acum 49 de minute

luni, 03.02.2025

de

Publicitate

În weekendul care a trecut, polițiștii botoșăneni au organizat nouă acțiuni punctuale, în cadrul planului de activitate BLOCADA, acționând în sistem integrat, împreună cu jandarmii și au intervenit la peste 70 de evenimente, majoritatea sesizate prin apel la 112.

 

Activitățile desfășurate au avut drept scop asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, creșterea gradului de disciplină rutieră și prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri sau alte substanțe interzise.

 

În urma neregulilor constatate au fost aplicate 329 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 150.000 de lei. Dintre sancțiuni, cele mai multe au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și nerespectarea normelor de conviețuire socială.

 

Publicitate

De asemenea, au fost reținute în vederea suspendării dreptului de a conduce 21 de permise de conducere și 10 certificate de înmatriculare.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr din Bălușeni, dus cu escortă la Penitenciarul Botoșani. Motivul pentru care a fost trimis după gratii

Publicat

acum 51 de minute

luni, 03.02.2025

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au identificat, în urmă cu trei zile, un tânăr de 30 de ani, din comuna Bălușeni, pe numele căruia era emis de către Judecătoria Botoșani, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

Tânărul a fost condamnat la un an și 6 luni de închisoare pentru săvârșirea nfracțiunii de conducere sub influența alcoolului. Acesta a fost escortat către Penitenciarul Botoșani, în vederea încarcerării.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending