Connect with us

Actualitate

Cei care refuză testele drugtest și etilotest rămân fără permis până la sosirea probelor din laboratoare. Poate dura între trei și nouă luni

Publicat

Publicitate

După schimbarea legislație care a avut loc săptămâna trecută, în România, cei care refuză testarea cu aparatele din dotarea polițiștilor, fie drugtest, fie etilotest, sunt conduși la unități medicale specializate, pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii prezenței, existenței sau inexistenței substanțelor interzise sau alcoolului în sânge, iar față de aceștia este luată măsura administrativă de retragere a permisului de conducere, până la sosirea rezultatului probelor, a anunțat astăzi IJP Botoșani.

Ca notă a redacției este de remarcat că în România rezultatele analizelor de laborator pot veni într-un termen cuprins între trei și nouă luni, dar polițiștii din toată țara, care precizează că acest lucru nu este de responsabilitatea lor, speră ca înființarea unor noi istituții să urgenteze acest proces.

Polițiștii de la Botoșani au adus o serie de lămuriri având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public în sensul că ,,O.U.G nr. 84/2024 lasă fără permis șoferi nevinovați; O.U.G nr. 84/2024 îi nenorocește și pe bicicliști și pe cei care folosesc trotinete electrice”, pentru a evita interpretări eronate.

Iată clarificările aduse într-un comunicat de presă trimis la redacție de IJP Botoșani:

Anterior definitivării textului și adoptării actului normativ pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii siguranţei rutiere, acesta a fost postat în transparență decizională și, ulterior, supus dezbaterii publice, tocmai pentru a se cunoaște clar intenția de reglementare în domeniul circulației pe drumurile publice.

De altfel, în urma parcurgerii acestor etape, au fost luate în considerare propuneri sau observații cu privire la prevederile proiectului de act normativ.

Publicitate

Retragerea permisului de conducere exista deja în legislația rutieră anterioară emiterii OG 84, având un caracter administrativ, neavând un rol punitiv, ci preventiv, fiind dispusă în scris, atunci când, spre exemplu, titularul unui permis de conducere este declarat inapt medical pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice ori acesta nu respectă obligația legală de a se prezenta la examinarea medicală, necesară certificării aptitudinilor de a conduce un autovehicul pe drumurile publice.

Prin actul normativ amintit, respectiv OG 84, s-a extins cadrul de aplicare a acestei măsuri administrative(retragere permis) și în situațiile în care conducătorul unui autovehicul, titular de permis de conducere, refuză să respecte obligația legală de a se supune testării, în vederea stabilirii consumului de substanţe psihoactive ori a concentraţiei de alcool în aerul expirat, la solicitarea poliţistului rutier, deși este identificat în trafic având:

  1. a) sancțiuni contravenționale aplicate, în mod repetat, în ultimii 3 ani, pentru săvârșirea contravenţiei de conducere sub influența băuturilor alcoolice;
  2. b) a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni privind conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului sau a unor substanțe psihoactive, a consumat alcool sau alte substanțe psihoactive ulterior producerii unui accident de circulație, a refuzat sau s-a sustras de la prelevarea de probe biologice, a săvârșit infracțiuni privind traficul şi consumul ilicit de droguri;
  3. c) în vehicul recipiente ce pot conţine băuturi alcoolice şi care prezintă urme de consum sau substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive;
  4. d) un comportament nefiresc, care poate fi generat de consumul de băuturi alcoolice sau substanțe psihoactive.

Prin urmare, nu toți șoferii sunt testați, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, ci doar cei care se regăsesc într-una dintre situațiile de mai sus.

Retragerea permisului de conducere în cazul acestui refuz încetează, iar șoferul primește permisul înapoi, dacă rezultatul analizei probelor biologice atestă lipsa în organism a alcoolului sau a substanțelor psihoactive.

Mai mult, această măsură a retragerii permisului de conducere nu presupune întocmirea unui dosar penal.

Măsura administrativă de retragere a permisului de conducere poate fi contestată, conform Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, instanța competentă având posibilitatea suspendării executării actului administrativ/anulării actului administrativ.

Prin instituțiile juridice prevăzute, legislația rutieră are drept scop protejarea unor valori fundamentale, precum viața, integritatea corporală şi sănătatea tuturor persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, care trebuie să primeze în fața unei singure persoane care pune în pericol pe ceilalți.

Astfel, în urma noilor modificări legislative în domeniul rutier, conducătorii auto care refuză testarea cu aparatele din dotare, fie drugtest, fie etilotest, sunt conduși la unități medicale specializate, pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii prezenței, existenței sau inexistenței substanțelor interzise sau alcoolului în sânge, iar, față de aceștia este luată măsura administrativă de retragere a permisului de conducere, până la sosirea rezultatului probelor.

Anterior acestor modificări, în situația sus-menționată, pe vechea legislație, în unele cazuri, se întocmea un dosar penal in rem, iar conducătorul auto trebuia să aștepte soluționarea dosarului penal.

Cu privire la aparatele drugtest folosite la nivelul Poliției Române, acestea sunt Drager 5000, importate din Germania, cele mai noi de pe piață, de ultimă generație și folosite în toate țările europene, precum și în Statele Unite ale Americii.

Este necesar ca cetățenii să se informeze cu privire la medicamentele pe care le consumă și să citească atent prospectul ori să se consulte cu un medic, deoarece unele medicamente sunt contraindicate pentru condusul autovehicolelor.

Așadar, persoanele în cauză se pot pune în pericol, atât pe ei, cât și pe ceilalți participanți la trafic, având în vedere faptul că efectul unor medicamente poate reduce capacitatea și timpii de reacție, iar aparatele Drugtest detectează inclusiv substanțe din compoziția acestor medicamente.

Testarea reprezintă doar un indiciu în ceea ce privește posibilitatea ca acel șofer să fi consumat substanțe interzise. Tocmai de aceea sunt recoltate probe biologice, la o unitate medicală, iar rezultatul acestora reprezintă probă în ceea ce privește existența sau inexistența substanțelor interzise.

Măsurile sunt diferite de la o țară la alta, însă toate statele au o preocupare și sunt foarte atente la aceste abateri care sunt considerate grave, în orice stat, și anume conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise.

În acest moment, analizarea probelor biologice nu este atributul Poliției Române, ci al serviciilor de medicină legală.

Durata analizării probelor biologice a fost luată însă în considerare, la momentul modificărilor legislative, iar, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, în urma unei analize efectuate la nivelul Direcției Rutiere, a fost introdusă posibilitatea legală ca Poliția Română să organizeze și să dețină laboratoare proprii, pentru a analiza aceste probe și pentru a emite cât mai repede un rezultat.

Primul astfel de laborator va fi operaționalizat la nivelul Institutului Național de Criminalistică din cadrul Poliției Române, iar cel de-al doilea, la nivelul județului Cluj.

De asemenea, în continuare, vor fi operaționalizate astfel de laboratoare în toată țara, la acest moment, documentația pentru laboratorul din cadrul Institutului Național de Criminalistică – I.G.P.R. fiind deja pregătită.

Totodată, la data de 4 iulie 2024, de la nivelul Poliției Române a fost transmisă o informare oficială către Institutul Național de Medicină Legală, pentru a evalua modalitatea de analiză a  probelor și emiterea cu întârziere a rezultatelor, deoarece o persoană care depinde de permisul de conducere este nevoită să aștepte o perioadă îndelungată, acest aspect nefiind în competența Poliției Române.

Așadar, Poliția Română a luat în calcul așteptarea îndelungată referitoare la probele biologice, care nu este cauzată de Poliția Română, iar, pentru a veni în întâmpinarea cetățenilor, au fost luate în calcul aceste aspecte și tocmai de aceea vor fi înființate laboratoare, pentru a scurta perioada de așteptare.

Deși până în prezent, în legislația anterioară, nu era atributul Poliției Române, acum, în noua legislație, există această posibilitate și cu siguranță timpul de primire a rezultatelor va fi mult mai rapid.

Interesul societății primează în fața interesului oricărui individ.

Atât timp cât există indicii cu privire la posibilul consum de substanțe interzise sau alcool la o persoană care este depistată la volan, acel indiciu trebuie verificat, întrucât acel conducător poate fi un potențial pericol pentru ceilalți participanți la trafic.

Referitor la cazul de anul trecut, intens mediatizat, din Constanța, Poliția Română a învățat ceva după acest eveniment și de aceea a venit cu acest pachet de măsuri legislative, dar și administrative.

La acest moment, există un trend descendent al numărului de accidente și de persoane decedate în România, iar aceste prevederi vor contribui cu siguranță, în continuare, la scăderea numărului de accidente rutiere și a consecințelor grave pe care acestea le produc.

*****

Totodată, în spațiul public, a fost intens mediatizată o petiție, în care se solicită anularea acestei ordonanțe de urgență, întrucât sunt persoane care refuză această testare cu aparatul drugtest sau etilotest.

Reiterăm că este o obligație legală ca cetățenii să se supună acestor testări și există, într-adevăr, opțiunea de a nu efectua testarea, dar în acel moment intervin măsurile administrative, și anume retragerea permisului de conducere, până la primirea rezultatului probelor biologice.

Menționăm faptul că aparatele drugtest nu dau ,,erori”, așa cum sunt numite în spațiul public.

Sunt anumite infirmări, care provin de la substanța detectată, în urma consumului unor medicamente, care sunt contraindicate condusului.

15-20% din totalul testărilor efectuate de Poliția Română au ieșit negative la Medicină Legală, tocmai prin prisma faptului că acele persoane au consumat unele medicamente, iar aparatele DrugTest, de ultimă generație, au capacitatea de a detecta insclusiv substanțe.

În ceea ce privește sancționarea contravențională a conducătorului de bicicletă, respectiv trotinetă electrică, atunci când refuză să se supună testării privind consumul de alcool ori substanţe psihoactive, menționăm că, până la modificarea în discuție, conducătorul unui astfel de vehicul era încurajat să refuze testarea privind consumul de alcool ori substanțe psihoactive, întrucât legislația în vigoare stabilea o sancțiune contravențională doar în cazul celor care se supuneau testării, fiind confirmat consumul de alcool sau substanțe psihoactive.

Obiectivul reglementării este îmbunătățirea comportamentului în trafic a conducătorilor acestor vehicule.

Răspunderea contravențională are și un rol preventiv – educativ, dincolo de cel punitiv.

De altfel, statistica accidentelor rutiere grave relevă multe pierderi de vieți în rândul acestor participanți la trafic.

Astfel, numai în primele 6 luni ale anului 2024, au fost înregistrate 300 de accidente rutiere, în urma cărora au decedat 55 de conducători de bicicletă și trotinetă, iar alții 248 au fost răniți grav.

De asemenea, s-a constatat că un procent considerabil dintre conducătorii de biciclete și trotinete electrice implicați în accidente rutiere se aflau la momentul producerii sub influența băuturilor alcoolice.

Conducătorii acestor vehicule au posibilitatea de a alege să respecte prevederile legale  – acceptare voluntară, cunoscând în prealabil că pot fi sancționați contravențional dacă adoptă o conduită contrară legii.

În situația în care aleg, totuși, să nu respecte obligațiile legale, prin aplicarea unei sancțiuni ar putea înțelege că societatea nu încurajează o astfel de conduită – respectarea legii fiind aplicată.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending