Connect with us

Eveniment

Cei care locuiesc la altă adresă decât cea din buletin vor putea fi sancționați! Printre ei, inclusiv chiriașii fără contract

Publicat

Publicitate

Statul român vrea să facă ordine în ceea ce privește domiciliile declarată de cetățeni, așa că cei care stau la altă adresă decât cea din buletin vor putea fi în cel mai scurt timp sancționați.

Un proiect de lege pus în dezbatere de Ministerul de Interne prevede ca cetăţenii care locuiesc la altă adresă decât cea trecută în buletin pot fi sancţionaţi. Măsura ar putea să afecteze inclusiv persoanele care stau în gazdă sau chirie și nu au încheiat contracte cu proprietarii.

Vezi și Persoanele care locuiesc la altă adresă decât cea din buletin vor putea fi sancţionate. Lovitură pentru chiriașii fără contract

De asemenea, în proiect se arată că la aceeaşi adresă nu vor mai putea locui mai mult de zece persoane care nu sunt înrudite.

Scopul noilor măsuri care ar putea intra în vigoare este acela de a avea o acurateţe a datelor din Registrul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor scrie DCNews.ro

Totul vine pentru că multe persoane locuiesc în altă parte, şi nu la adresa de domiciliu pe care o au scrisă pe cărţile de identitate.

S-ar putea impune anularea actului de identitate

Publicitate

Dacă proiectul va fi aprobat, noua lege ar impune anularea actului de identitiate, iar controale vor fi făcute de către cei de la Poliţie.

Dacă se constată că persoana nu locuieşte la adresa pe care o are în buletin, actul de identitate va fi anulat şi vor trebui să meargă pentru a-şi procura unul nou.

De asemenea, situaţia va deveni mai complicată şi pentru persoanele care stau în gazdă sau chirie. Nu va mai fi suficientă declaraţia gazdei, ci vor fi necesare mai multe date pe respectiva cerere a solicitantului. Se va aproba adresa doar după un control al poliţiştilor.

Limită de zece persoane la o singură adresă.

Nici nu vor putea fi multe persoane la aceeaşi adresă. Limita va fi de zece, şi doar dacă există o relaţie de rudenie între aceste persoane.

Există cazuri unde sunt trecute şi 1.000 de persoane la aceeaşi adresă.

Rămâne de văzut dacă noile măsuri vor fi adoptate.

Extras din documentul publicat pe siteul MAI

  1. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

 (1) Cartea de identitate se eliberează:

  • a)cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
  • b)cu valabilitate de 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani;
  • c)cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 25 de ani;
  • d)cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 de ani.

(2) Până la asigurarea infrastructurii tehnice necesare punerii în circulație a cărții electronice de identitate, cartea de identitate se eliberează cu valabilitatea prevăzută de dispoziţiile alin. (1) dar nu mai mult de data de 03.08.2031.”

(3) De la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate se eliberează:

  • a) cu valabilitate de 3 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani;
  • b) cu valabilitate de 5 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
  • c)cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani;
  • d)cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 70 de ani, pentru cartea de identitate
    simplă.

(4) Pentru situaţia în care prelevarea amprentelor de la orice deget este imposibilă temporar se aplică dispozițiile art.4 alin.(3) din Regulamentul (UE) 2019/1157 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație.

(5) De la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea:

  • a)unei cărţi electronice de identitate;
  • b)unei cărţi de identitate simple.

(6) Până la împlinirea vârstei de 14 ani, cartea electronică de identitate, solicitată în condiţiile art. 121, se eliberează astfel:

  • a) pentru minorii cu vârsta de la 0 până la 12 ani fără imaginile impresiunilor papilare;
  • b) începând cu vârsta de 12 ani, minorilor li se eliberează cărți electronice de identitate cu imaginile impresiunilor papilare. ”
  1. La articolul 17 alineatul (2) litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,d) data nașterii titularului;”

  1. La articolul 17 alineatul (6) se modifică va avea următorul cuprins:

,,(6) Cartea electronică de identitate se eliberează fără înscrierea imaginii impresiunilor papilare atunci când prelevarea acestora este fizic imposibil de a fi realizată;”

  1. La articolul 19 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

,, c1) în cazul în care în R.N.E.P. există mențiunea ,,încetat valabilitate domiciliu.”

  1. La articolul 19, alineatul (2), literele b) și c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,b) în termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-

  1. c) și d)-j);
  2. c) oricând, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c1) și k).”
  3. La articolul 26, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(11), cu următorul cuprins:

,,(11) Nu este posibilă înscrierea menţiunii privind stabilirea domiciliului sau, după caz, a reşedinţei la o anumită adresă dacă în R.N.E.P., la adresa declarată, sunt înregistrate mai mult de 10 persoane.

(12) Prevederile alin.(11) nu se aplică proprietarului imobilului situat la adresa respectivă sau membrilor familiei extinse ale acestuia.

(13) Prin familie extinsă, în sensul alin.(12), se înţelege soțul/soția, rudele în linie dreaptă, precum şi cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv ale titularului dreptului
locativ.”

  1. Articolul 28 se modifică și completează modifică şi va avea următorul cuprins:

,, Art.28 – (1) Dovada adresei de domiciliu și, după caz, de reședință din România se realizează prin verificarea de către D.E.P.A.B.D. sau de către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor a mențiunilor înscrise în cartea funciară sau, după caz, pe baza extrasului de carte funciară prezentat de solicitant.

(2) În situația în care nu este posibilă realizarea dovezii adresei în condițiile alin.(1), dovada se face cu:

  • a) acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ;
  • b) declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, din care să rezulte consimţământul acestuia, numărul de persoane care locuiesc efectiv la adresă, precum, şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată; titlul locativ al găzduitorului se stabilește prin verificarea mențiunilor înscrise în cartea funciară, iar atunci când acest lucru nu este posibil, la declaraţie se anexează unul dintre documentele prevăzute la lit. a);
  • c) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil cu destinaţie de
    locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la alin. (1) și alin. (2) lit. a) şi b);
  • d) documentul eliberat de autoritatea administraţiei publice locale, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, cu imobil cu destinaţie de locuinţă;
  • e)actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului său legal ori actul de încredinţare.

(3) În scopul realizării verificărilor prevăzute la alin.(1) și alin.(2) lit.b), Agenția Naționalăde Cadastru și Publicitate Imobiliară, denumită în continuare A.N.C.P.I., pune la dispoziția
D.E.P.A.B.D./serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, gratuit, informațiile înscrise în cartea funciară.

(4) D.E.P.A.B.D. și A.N.C.P.I. creează mecanisme informatice în scopul preluării informațiilor necesare actualizării R.N.E.P.. Condițiile furnizării de către A.N.C.P.I. a informațiilor necesare actualizării R.N.E.P. se stabilesc prin protocol încheiat între A.N.C.P.I. și D.E.P.A.B.D..

(5) Declaraţia de primire în spaţiu a găzduitorului prevăzută la alin. (2) lit. b) poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a
poliţistului de siguranţă publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

(6) În cazul persoanei puse sub interdicţie, declaraţia pe propria răspundere prevăzută la alin. (2) lit. c) se dă şi se semnează de către de către reprezentantul legal.”

  1. După articolul 35 se introduce un nou articol, art.351, cu următorul cuprins:

,,Art.351 –

  • (1) Menţiunea privind stabilirea domiciliului sau, după caz a reşedinţei, îşi încetează valabilitatea în cazul în care, ulterior înscrierii acesteia în actul de identitate, a fost înregistrată astfel încât să reprezinte dată de istoric în R.N.E.P.
  • (2) În situația în care mențiunea privind stabilirea domiciliului își încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate și efectuează mențiunea corespunzătoare în R.N.E.P. cu privire la încetarea termenului de valabilitate a actului de identitate, iar în situația în care mențiunea privind stabilirea reședinței își încetează valabilitatea, se efectuează doar mențiunea corespunzătoare în R.N.E.P.
  • (3) Situaţia prevăzută la alin.(1) rezultă din nota de verificare întocmită de către lucrătorul de poliţie prin care se constată faptul că persoana nu locuieşte la adresa la care este
    înregistrată cu domiciliul.
  • (4) În situaţia prevăzută la alin.(1) lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pe baza documentului prevăzut la alin. (3), actualizează în R.N.E.P. informațiile privind domiciliul, prin înregistrarea ca dată de istoric.
  • (5) Atunci când, din verificările efectuate în R.N.E.P. instituțiile publice constată situația prevăzută la alin.(1), îndrumă persoana în cauză să se adreseze serviciului public comunitar
    de evidență a persoanelor competent, în vederea obținerii unui nou act de identitate.
  • (6) Sesizarea serviciului public comunitar de evidență a persoanelor pentru inițierea demersurilor necesare desfășurării activităților prevăzute la alin.(3) și (4) poate fi făcută
    din oficiu, de către poliție ori de către proprietarul imobilului sau orice altă persoană interesată.”
  1. Articolul 47 se abrogă.

Art. II

(1) Hotărârea Guvernului prevăzută la art.111 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale
cetăţenilor români, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanță, se adoptă la propunerea Ministerului Afacerilor Interne în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare
a prezentei ordonanțe.

(2) Ordinul ministrului afacerilor interne prevăzut la art.14 alin.(8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de
identitate ale cetăţenilor români, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanță, se emite în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe.

(3) În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, Normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români precum şi pentru stabilirea formei şi conţinutului actelor de identitate, ale dovezii
de reşedinţă şi ale cărţii de imobil, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 295/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 29 martie 2021, se modifică şi se completează potrivit prevederilor prezentei ordonanţe, prin hotărâre a Guvernului.

Art. III – Prevederile art.I pct.6 și 15 intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE-IONEL CIUCĂ

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

INSP: 49 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, înregistrate de la începutul lunii iunie. Trei decese

Publicat

Publicitate

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a anunțat că în perioada 2 iunie – 30 octombrie au fost înregistrate 49 de cazuri de infecție cu virusul West Nile în România.

Dintre acestea, 41 sunt cazuri confirmate, iar opt sunt cazuri probabile. Potrivit INSP, în aceeași perioadă au fost înregistrate trei decese cauzate de infecția cu virusul West Nile, câte unul în județele Brăila, Dâmbovița și Timiș.

Cazurile au fost raportate în: București (16) și în județele Alba (1), Brăila (5), Botoșani (1), Cluj (2), Dolj (1), Dâmbovița (1), Galați (6), Ilfov (4), Iași (2), Prahova (1), Sibiu (1), Sălaj (1), Timiș (3), Teleorman (1), Tulcea (1), Vâlcea (1) și Vrancea (1).

Este vorba despre 22 de persoane din grupa de vârstă 70-79 de ani, 10 din grupa 60-69 de ani, opt din grupa 50-59 de ani, două din grupa 40-49 de ani, patru de peste 80 de ani, două din grupa 30-39 de ani și una din grupa 10-19 ani.

În acest context, specialiștii INSP fac mai multe recomandări pentru populație:

* să evite expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi;

Publicitate

* să utilizeze substanțe chimice repelente pentru țânțari;

* să împiedice pătrunderea țânțarilor în casă (prin plase de protecție la ferestre);

* să asigure desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei;

* să îndepărteze recipientele de apă stătută și gunoiul menajer din gospodărie. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Peste 260 de elevi și profesori au fost evacuați în timpul orelor de curs, în cadrul unui exercițiu ISU

Publicat

Publicitate

Peste 260 de elevi, cadre didactice și personal auxiliar au participat, astăzi, la exerciții de evacuare care s-au desfășurat la școlile gimnaziale din localitățile Dângeni și Iacobeni.

 

Activitățile au avut ca scop verificarea modului de gestionare a unei situații de urgență provocate de incendiu, dar și instruirea elevilor și a cadrelor didactice cu privire la pașii ce trebuie urmați pentru a rămâne în siguranță.

 

La semnalul de alarmă, elevii au părăsit sălile de clasă în ordine, sub îndrumarea profesorilor, și s-au adunat în locurile de evacuare stabilite anterior. Acolo s-a făcut prezența, verificându-se dacă toți participanții au reușit să evacueze clădirile conform planului.

 

Publicitate

De asemenea, persoanele responsabile la nivelul școlilor au fost instruite cu privire la măsurile ce trebuie adoptate în cazul unei situații de urgență reale, astfel încât elevii și cadrele didactice să fie protejați și coordonați eficient.

 

La acțiune au participat pompierii de la Garda de Intervenție Trușești, precum și membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Dângeni, care au sprijinit desfășurarea exercițiilor și au oferit explicații privind modul de intervenție în caz de incendiu.

 

La finalul exercițiilor, copiii au avut ocazia să vadă îndeaproape o autospecială folosită în misiunile operative, au probat echipamentele de protecție utilizate de pompieri și au aflat cum se folosește fiecare accesoriu în parte.

 

Activitățile s-au desfășurat în cadrul programului național „Școala Altfel”, oferindu-le elevilor o experiență educativă și interactivă despre importanța prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.

 

Specialiștii din cadrul Inspecției de Prevenire le-au transmis elevilor următoarele sfaturi, în caz de incendiu:

 

· anunțați imediat incidentul primului adult pe care îl întâlniți;

 

· păstrați-vă calmul și evitați panica;

 

· părăsiți clădirea doar sub supravegherea și îndrumarea cadrelor didactice;

 

· urmați căile de evacuare marcate și nu vă întoarceți pentru a lua obiecte personale – viața este mai importantă;

 

· după evacuare, îndreptați-vă spre locul de adunare stabilit, unde se va face prezența;

 

· așteptați intervenția pompierilor și respectați indicațiile acestora.

 

Mai multe informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

Citeste mai mult

Eveniment

Surpriză la Rădăuți Prut: O tânără a vrut să treacă frontiera cu o asigurare falsă și o mașină radiată

Publicat

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut efectuează cercetări în privința unei tinere care a prezentat la control, pentru autovehiculul radiat din circulație, pe care îl conducea, o poliță de asigurare obligatorie ce s-a dovedit a fi falsă.

 

În data de 01 noiembrie a.c., în jurul orei 07.40, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut – ITPF Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, necesare trecerii frontierei, o tânără, cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 31 de ani, în calitate de conducător al unui autoturisn înmatriculat în Franța.

La controlul de frontieră, persoana în cauză a prezentat o asigurare obligatorie, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că aceasta nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale uneia autentice, fiind falsă. Totodată, colegii noștri au stabilit faptul că autoturismul este radiat din circulație de către autoritățile din Franța.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale care se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cea mai mare pensie din România este de 100.000 de lei. TOP pensii speciale și pensii publice. Sumele astronomice primite lunar

Publicat

Publicitate

Cea mai mare pensie publică din România este de 100.000 de lei. Asta înseamnă că în mână, persoana în cauză primește peste 88.500 de lei, lunar. Surprinzător nu este a unui magistrat, scrie alba24.ro

Cea mai mare pensie specială din țară este de aproape 70.000 de lei lunar. Asta înseamnă că în mână, un ”pensioar special” al României primește peste 56.700 de lei lunar. 

Reporterii alba24.ro au solicitat Casei Naționale de Pensii Publice să comunice, în baza Legii 544, cele mai mari zece pensii ”speciale”, dar și cele mai mari zece pensii din sistemul public. Deși au comunicat cuantumul pensiilor, reprezentanții CNPP ”fac scut” în fața ”pensionariilor speciali” și invoctă GDPR-ul. 

Mai exact, reporterii alba24.ro au solicitat conducerii CNPP să comunice și județele pe raza cărora sunt emise cele mai mari pensii din țară. Însă aceștia nu au comunicat județele și au invocat GDPR-ul.

Pensiile indicate în acest articol au fost plătite în luna septembrie a anului în curs.

Top zece pensii astronomice încasate de foști procurori și judecători

Potrivit reprezentanților CNPP cele mai mari zece pensii din țară, plătite din sistemul public de pensii sunt pe baza statutului procurorilor și judecătorilor. Mai exact toți au fost magistrați, fie judecători și procurori.

Publicitate

Cea mai mare pensie specială brută este de 69.343 de lei, asta înseamnă că pensionarul primește lunar, 56.738 de lei.

  1. 69.343 lei brut, 56.738 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  2. 63.842 lei brut, 52.282 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  3. 62.783 lei brut, 56.805 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  4. 62.145 lei brut, 50.907 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  5. 60.465 lei brut, 49.546 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  6. 58.191 lei brut, 47.705 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  7. 56.875 lei brut, 46.638 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  8. 56.489 lei brut, 46.326 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  9. 56.447 lei brut, 46.292 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  10. 56.385 lei brut, 46.241 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor

CNPP face scut de GDPR în fața magistraților

Deși nu intră sub incidența GDPR, reprezentanții Casei Naționale de Pensii nu au comunicat din ce județe fac parte cei zece pensionari ”speciali” ai țării.

Aceștia au răspuns: ”vă informăm că instituția noastră respectă prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), în vigoare de la 25 mai 2018, motiv pentru care nu vi se pot pune la dispoziție informațiile cu caracter personal solicitate, referitoare la județul de domiciliu al  beneficiarilor”.

Răspunsul CNPP legat de GDPR este anulat chiar de sucursala Casei de Pensii Alba, care într-o altă solicitare a reporterilor alba24.ro a comunicat care top-ul celor mai mari pensii speciale plătite în județ, dar și a pensiilor publice.

Top-ul celor mai mari pensii din România. Cât primește lunar cel mai bogat pensionar din țară

Dacă un beneficiar de pensii speciale primește peste 56. 000 e lei lunar, sunt pensionari mult mai bogați decât el.

Mai exact cea mai mare pensie publică din România este de 108.627 lei brut, adică lunar un pensionar primește 88.558 de lei în mână.

  1. 108.627 lei brut, 88.558 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  2. 94.519 lei brut, 77.130 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  3. 89.991 lei brut, 73.463 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  4. 81.299 lei brut, 73.469 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  5. 72.317 lei brut, 59.146 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  6. 70.972 lei brut, 58.057 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  7. 67.614 lei brut, 55.338 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  8. 67.355 lei brut, 55.127 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  9. 64.265 lei brut, 52.624 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  10. 62.654 lei brut, 51.320 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale

Diferența dintre pensii speciale și pensii publice

Care este diferența dintre pensiile publice și pensiile speciale. Sistemul public de pensii este bazat pe contribuții: fiecare persoană plătește lunar contribuția de asigurări sociale (CAS), iar pensia primită ulterior depinde de vechime și nivelul veniturilor realizate.

Cu alte cuvinte vorbim despre un sistem contributiv. Mai pe scurt primești în funcție de cât ai contribuit. În schimb pensiile speciale sunt acordate anumitor categorii profesionale (precum magistrați, diplomați, aviatori civili sau funcționari parlamentari) și sunt stabilite prin legi speciale, nu doar pe baza contribuțiilor.

Ele sunt finanțate în mare parte de la bugetul de stat și pot depăși considerabil pensiile din sistemul public.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending