Connect with us

Eveniment

Cei care locuiesc la altă adresă decât cea din buletin vor putea fi sancționați! Printre ei, inclusiv chiriașii fără contract

Publicat

Publicitate

Statul român vrea să facă ordine în ceea ce privește domiciliile declarată de cetățeni, așa că cei care stau la altă adresă decât cea din buletin vor putea fi în cel mai scurt timp sancționați.

Un proiect de lege pus în dezbatere de Ministerul de Interne prevede ca cetăţenii care locuiesc la altă adresă decât cea trecută în buletin pot fi sancţionaţi. Măsura ar putea să afecteze inclusiv persoanele care stau în gazdă sau chirie și nu au încheiat contracte cu proprietarii.

Vezi și Persoanele care locuiesc la altă adresă decât cea din buletin vor putea fi sancţionate. Lovitură pentru chiriașii fără contract

De asemenea, în proiect se arată că la aceeaşi adresă nu vor mai putea locui mai mult de zece persoane care nu sunt înrudite.

Scopul noilor măsuri care ar putea intra în vigoare este acela de a avea o acurateţe a datelor din Registrul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor scrie DCNews.ro

Totul vine pentru că multe persoane locuiesc în altă parte, şi nu la adresa de domiciliu pe care o au scrisă pe cărţile de identitate.

S-ar putea impune anularea actului de identitate

Publicitate

Dacă proiectul va fi aprobat, noua lege ar impune anularea actului de identitiate, iar controale vor fi făcute de către cei de la Poliţie.

Dacă se constată că persoana nu locuieşte la adresa pe care o are în buletin, actul de identitate va fi anulat şi vor trebui să meargă pentru a-şi procura unul nou.

De asemenea, situaţia va deveni mai complicată şi pentru persoanele care stau în gazdă sau chirie. Nu va mai fi suficientă declaraţia gazdei, ci vor fi necesare mai multe date pe respectiva cerere a solicitantului. Se va aproba adresa doar după un control al poliţiştilor.

Limită de zece persoane la o singură adresă.

Nici nu vor putea fi multe persoane la aceeaşi adresă. Limita va fi de zece, şi doar dacă există o relaţie de rudenie între aceste persoane.

Există cazuri unde sunt trecute şi 1.000 de persoane la aceeaşi adresă.

Rămâne de văzut dacă noile măsuri vor fi adoptate.

Extras din documentul publicat pe siteul MAI

  1. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

 (1) Cartea de identitate se eliberează:

  • a)cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
  • b)cu valabilitate de 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani;
  • c)cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 25 de ani;
  • d)cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 de ani.

(2) Până la asigurarea infrastructurii tehnice necesare punerii în circulație a cărții electronice de identitate, cartea de identitate se eliberează cu valabilitatea prevăzută de dispoziţiile alin. (1) dar nu mai mult de data de 03.08.2031.”

(3) De la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate se eliberează:

  • a) cu valabilitate de 3 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani;
  • b) cu valabilitate de 5 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
  • c)cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani;
  • d)cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 70 de ani, pentru cartea de identitate
    simplă.

(4) Pentru situaţia în care prelevarea amprentelor de la orice deget este imposibilă temporar se aplică dispozițiile art.4 alin.(3) din Regulamentul (UE) 2019/1157 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație.

(5) De la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea:

  • a)unei cărţi electronice de identitate;
  • b)unei cărţi de identitate simple.

(6) Până la împlinirea vârstei de 14 ani, cartea electronică de identitate, solicitată în condiţiile art. 121, se eliberează astfel:

  • a) pentru minorii cu vârsta de la 0 până la 12 ani fără imaginile impresiunilor papilare;
  • b) începând cu vârsta de 12 ani, minorilor li se eliberează cărți electronice de identitate cu imaginile impresiunilor papilare. ”
  1. La articolul 17 alineatul (2) litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,d) data nașterii titularului;”

  1. La articolul 17 alineatul (6) se modifică va avea următorul cuprins:

,,(6) Cartea electronică de identitate se eliberează fără înscrierea imaginii impresiunilor papilare atunci când prelevarea acestora este fizic imposibil de a fi realizată;”

  1. La articolul 19 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

,, c1) în cazul în care în R.N.E.P. există mențiunea ,,încetat valabilitate domiciliu.”

  1. La articolul 19, alineatul (2), literele b) și c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,b) în termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-

  1. c) și d)-j);
  2. c) oricând, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c1) și k).”
  3. La articolul 26, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(11), cu următorul cuprins:

,,(11) Nu este posibilă înscrierea menţiunii privind stabilirea domiciliului sau, după caz, a reşedinţei la o anumită adresă dacă în R.N.E.P., la adresa declarată, sunt înregistrate mai mult de 10 persoane.

(12) Prevederile alin.(11) nu se aplică proprietarului imobilului situat la adresa respectivă sau membrilor familiei extinse ale acestuia.

(13) Prin familie extinsă, în sensul alin.(12), se înţelege soțul/soția, rudele în linie dreaptă, precum şi cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv ale titularului dreptului
locativ.”

  1. Articolul 28 se modifică și completează modifică şi va avea următorul cuprins:

,, Art.28 – (1) Dovada adresei de domiciliu și, după caz, de reședință din România se realizează prin verificarea de către D.E.P.A.B.D. sau de către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor a mențiunilor înscrise în cartea funciară sau, după caz, pe baza extrasului de carte funciară prezentat de solicitant.

(2) În situația în care nu este posibilă realizarea dovezii adresei în condițiile alin.(1), dovada se face cu:

  • a) acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ;
  • b) declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, din care să rezulte consimţământul acestuia, numărul de persoane care locuiesc efectiv la adresă, precum, şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată; titlul locativ al găzduitorului se stabilește prin verificarea mențiunilor înscrise în cartea funciară, iar atunci când acest lucru nu este posibil, la declaraţie se anexează unul dintre documentele prevăzute la lit. a);
  • c) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil cu destinaţie de
    locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la alin. (1) și alin. (2) lit. a) şi b);
  • d) documentul eliberat de autoritatea administraţiei publice locale, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, cu imobil cu destinaţie de locuinţă;
  • e)actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului său legal ori actul de încredinţare.

(3) În scopul realizării verificărilor prevăzute la alin.(1) și alin.(2) lit.b), Agenția Naționalăde Cadastru și Publicitate Imobiliară, denumită în continuare A.N.C.P.I., pune la dispoziția
D.E.P.A.B.D./serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, gratuit, informațiile înscrise în cartea funciară.

(4) D.E.P.A.B.D. și A.N.C.P.I. creează mecanisme informatice în scopul preluării informațiilor necesare actualizării R.N.E.P.. Condițiile furnizării de către A.N.C.P.I. a informațiilor necesare actualizării R.N.E.P. se stabilesc prin protocol încheiat între A.N.C.P.I. și D.E.P.A.B.D..

(5) Declaraţia de primire în spaţiu a găzduitorului prevăzută la alin. (2) lit. b) poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a
poliţistului de siguranţă publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

(6) În cazul persoanei puse sub interdicţie, declaraţia pe propria răspundere prevăzută la alin. (2) lit. c) se dă şi se semnează de către de către reprezentantul legal.”

  1. După articolul 35 se introduce un nou articol, art.351, cu următorul cuprins:

,,Art.351 –

  • (1) Menţiunea privind stabilirea domiciliului sau, după caz a reşedinţei, îşi încetează valabilitatea în cazul în care, ulterior înscrierii acesteia în actul de identitate, a fost înregistrată astfel încât să reprezinte dată de istoric în R.N.E.P.
  • (2) În situația în care mențiunea privind stabilirea domiciliului își încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate și efectuează mențiunea corespunzătoare în R.N.E.P. cu privire la încetarea termenului de valabilitate a actului de identitate, iar în situația în care mențiunea privind stabilirea reședinței își încetează valabilitatea, se efectuează doar mențiunea corespunzătoare în R.N.E.P.
  • (3) Situaţia prevăzută la alin.(1) rezultă din nota de verificare întocmită de către lucrătorul de poliţie prin care se constată faptul că persoana nu locuieşte la adresa la care este
    înregistrată cu domiciliul.
  • (4) În situaţia prevăzută la alin.(1) lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pe baza documentului prevăzut la alin. (3), actualizează în R.N.E.P. informațiile privind domiciliul, prin înregistrarea ca dată de istoric.
  • (5) Atunci când, din verificările efectuate în R.N.E.P. instituțiile publice constată situația prevăzută la alin.(1), îndrumă persoana în cauză să se adreseze serviciului public comunitar
    de evidență a persoanelor competent, în vederea obținerii unui nou act de identitate.
  • (6) Sesizarea serviciului public comunitar de evidență a persoanelor pentru inițierea demersurilor necesare desfășurării activităților prevăzute la alin.(3) și (4) poate fi făcută
    din oficiu, de către poliție ori de către proprietarul imobilului sau orice altă persoană interesată.”
  1. Articolul 47 se abrogă.

Art. II

(1) Hotărârea Guvernului prevăzută la art.111 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale
cetăţenilor români, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanță, se adoptă la propunerea Ministerului Afacerilor Interne în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare
a prezentei ordonanțe.

(2) Ordinul ministrului afacerilor interne prevăzut la art.14 alin.(8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de
identitate ale cetăţenilor români, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanță, se emite în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe.

(3) În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, Normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români precum şi pentru stabilirea formei şi conţinutului actelor de identitate, ale dovezii
de reşedinţă şi ale cărţii de imobil, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 295/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 29 martie 2021, se modifică şi se completează potrivit prevederilor prezentei ordonanţe, prin hotărâre a Guvernului.

Art. III – Prevederile art.I pct.6 și 15 intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE-IONEL CIUCĂ

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Dacă plecați la drum: Sunt semnalate precipitații sub formă de ninsoare în mai multe județe

Publicat

Publicitate

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informeză luni dimineața că, la nivel național, sunt semnalate precipitații sub formă de ninsoare în județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava și Vrancea. Se circulă pe un carosabil parțial acoperit cu zăpadă.

În zona de sud și sud-est a țării plouă ușor, carosabilul fiind umed.

Pe autostrada A1 București – Pitești, pe tronsonul kilometric 130 – 148 și pe Autostrada A1 Sibiu – Deva, pe tronsonul kilometric 225 – 316, sunt precipitații sub formă de ninsoare, traficul fiind redus.

Pe autostrăzile A2 București – Constanța și A3 București – Ploiești, plouă, cu vizibilitate bună, carosabilul fiind umed.

Reamintim că pentru deplasarea pe suprafețe carosabile acoperite cu polei, gheață sau zăpadă, este obligatorie echiparea autovehiculelor cu anvelope de iarnă.

Pentru siguranța participanților la trafic, conducătorii auto trebuie să-și asigure o bună vizibilitate din autovehicul, prin curățarea parbrizului, lunetei şi a geamurilor laterale.

Publicitate

Circulați cu o viteză adaptată condițiilor de trafic și de drum, folosiți frâna de motor pentru reducerea vitezei și nu pătrundeți pe drumuri închise traficului rutier!

Citeste mai mult

Economie

Sute de milioane de euro din fonduri europene, disponibile pentru investiții în agricultură. Cum pot fi obținute de către fermieri

Publicat

Publicitate

Aproape 501 milioane de euro din fonduri europene vor fi disponibile pentru investiții în agricultură și procesare în primele două luni ale acestui an, prin intervențiile care urmează să fie lansate în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, potrivit calendarului estimativ publicat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), informează alba24.ro.

Șapte sesiuni de finanțare sunt programate să fie deschise în lunile ianuarie și februarie 2026, cele mai mari alocări fiind destinate tinerilor fermieri, fermelor mici și sectoarelor agricole specializate.

Cele mai mari alocări de fonduri

Cea mai importantă linie de finanțare este DR-12 – Consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați, care beneficiază de 169,5 milioane de euro, sesiunea de depunere a cererilor fiind estimată să se deschidă pe 30 ianuarie 2026.

O altă intervenție majoră este DR-16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi, cu o alocare de 151,3 milioane de euro, programată pentru 19 ianuarie 2026.

Sprijin pentru fermele mici și sectoare specializate

Pentru DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni, sunt disponibile 108 milioane de euro, iar sesiunea este estimată să se deschidă la finalul lunii februarie, pe 27 februarie 2026.

Tot în luna februarie vor fi lansate și alte intervenții importante:

Publicitate
  • DR-17 – Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă: 45 milioane de euro (2 februarie 2026);
  • DR-19 – Investiții neproductive la nivel de fermă: 11,7 milioane de euro (9 februarie 2026);
  • DR-21 – Investiții pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane (PPA): 10 milioane de euro (13 februarie 2026);
  • DR-18 – Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice: 5 milioane de euro (23 februarie 2026).

Calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare pentru intervențiile din cadrul Pilonului II – Dezvoltare Rurală al Planului Strategic PAC 2023–2027 este disponibil pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cine poate obține finanțare

Finanțările din Planul Strategic PAC 2023–2027 pot fi obținute printr-un proces relativ standardizat, dar care necesită pregătire din timp. Pe scurt, banii nu se „cer”, ci se câștigă prin proiecte eligibile, depuse în sesiunile anunțate de MADR și AFIR.

Pot depune proiecte:

  • fermieri persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) sau familiale (IF);
  • societăți comerciale (SRL, SA);
  • cooperative agricole;
  • tineri fermieri (cu condiții speciale de vârstă și instalare);
  • ferme mici sau medii, în funcție de intervenție.

Fiecare măsură (DR-12, DR-14, DR-16 etc.) are condiții proprii de eligibilitate: dimensiunea fermei, tipul de cultură, vechimea exploatației, localizarea.

Unde se depun cererile

Toate proiectele se depun exclusiv online, prin platforma: www.afir.ro (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale)

Nu se acceptă dosare pe hârtie.

Ce documente sunt necesare (în linii mari)

Dosarul de finanțare include:

  • cererea de finanțare (formular AFIR);
  • plan de afaceri sau memoriu justificativ (obligatoriu la majoritatea intervențiilor);
  • documente de identificare solicitant;
  • acte de proprietate / arendă pentru terenuri sau spații;
  • documente privind exploatația agricolă (APIA, registru agricol);
  • oferte de preț pentru investițiile propuse;
  • declarații pe propria răspundere.

Lipsa unui document sau o eroare de formă poate duce la respingerea proiectului.

Cum se acordă finanțarea: pe punctaj, nu „primul venit”

Finanțările se acordă în funcție de punctaj, nu automat:

  • fiecare proiect primește un scor;
  • există praguri minime de calitate;
  • proiectele cu punctaj mare sunt finanțate primele, până la epuizarea bugetului.

Se punctează, de exemplu:

  • tinerii fermieri;
  • fermele mici și medii;
  • investițiile în procesare;
  • agricultura ecologică;
  • asocierea (cooperative);
  • localizarea în zone defavorizate.

 Cât este finanțarea și ce contribuție proprie este necesară

În funcție de intervenție:

  • finanțarea nerambursabilă poate fi între 50% și 90% din valoarea proiectului;
  • este necesară contribuție proprie (cash sau credit);
  • unele măsuri permit plăți în avans.

Exemplu:

Proiect de 200.000 euro

  • -140.000 euro fonduri UE
  • -60.000 euro contribuție proprie

După aprobare: ce urmează

După semnarea contractului:

  • se implementează investiția (utilaje, construcții, echipamente);
  • se depun cereri de plată;
  • AFIR verifică la fața locului;
  • banii sunt rambursați.
  • Există controale și obligații pe termen lung (menținerea investiției, respectarea planului de afaceri).

Greșeli frecvente care duc la respingere

  • proiecte depuse fără punctaj suficient;
  • documente incomplete;
  • cheltuieli neeligibile;
  • planuri de afaceri nerealiste;
  • lipsa capacității financiare.

Citeste mai mult

Eveniment

Ajunul Bobotezei: Este zi de de post negru. De ce creștinii ajunează cu o zi înainte de Bobotează

Publicat

Publicitate
În Ajunul Bobotezei, preotul merge pe la casele credincioșilor, sfințind cu crucea și stropind cu agheasma dintr-un mănunchi de busuioc. Preotul este anunțat de „mergători”, care strigă „Chiralesaaa!”, însemnand „Kirie eleison”, adică „Doamne miluiește”, la origine având o formulă liturgică grecească.
Fuiorul (ața) care se pune în ajunul Bobotezei la crucea preotului, simbolizează cerul deschis prin arătarea Domnului la râul Iordan. Ca firele drepte ale fuiorului, este legătura dintre pământ și cer, naşterea din nou a omului „din apă şi din Duh”. Mântuitorul ne-a pregătit această legătură duhovnicească prin Botezul Său. La Botezul Domnului, „închinarea Treimii S-a arătat”.
Noi, creștinii ortodocși, ne botezăm în numele Sfintei Treimi, Botezul fiind o Taină a bisericii din cele șapte, prin care ne curăţim de păcatul strămoşesc. Moare omul vechi din noi şi se naşte omul cel nou, prin împărtăşirea din harul Sfântului Duh al Domnului. De aceea, nădăjduim că, prin credinţă şi fapte bune, vom ajunge să dobândim mântuirea. Este lucrarea văzută şi nevăzută a naşterii din nou a omului „din apă şi din Duh”.
Înainte de prăznuirea Botezului Domnului, este necesar să avem o pregătire mai profundă manifestată prin rugăciune și post aspru. Astfel, în Ajunul Bobotezei credincioșii „ajunează” adică țin post negru pentru ca a doua zi să poată primi un astfel de moment important al anului bisericesc cu inima smerită. Este necesar ca postul să fie nu doar trupesc ci și sufletesc, stând departe de a judeca, a cârti sau a face nedreptate cuiva chiar și cu gândul.
De altfel, postim în Ajun de Bobotează și pentru că atunci are loc sfințirea Aghiasmei Mari în biserică. Aceasta va putea fi consumata a doua zi de către credincioșii în casele cărora poposesc preoții pentru a le sfinți. Cu siguranță putem gusta din apa sfințită doar după o pregătire temeinică precum prin post și rugăciune. Totodată, Ajunul Botezului Domnului este și prima zi de post negru din an. Următoarele momente de peste an în care ținem un post atât de aspru de o zi în care nu se mănâncă și nu se bea este Vinerea Mare, Înălțarea Sfintei Cruci prăznuită pe 14 septembrie precum și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de pe 29 August. Rânduiala de a posti înainte de Bobotează exista încă din secolul lV, când catehumenii erau botezați după ce posteau cu o zi înainte de acest moment important.
Abia după ce primeau Taina Sfântului Botez puteau participa la Sfânta Liturghie și se puteau împărtăși cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (418)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Paul Aretzu, în „Ramuri” nr. 12 din 2025 publică o cronică la cartea Mariei Tronea ,Structuri metonimice în poezia română modernă” (Editura Academiei Române, București, 2019). Volumul are capitolele „Metonimia eminesciană”, „Locul metonimiei în matricea stilistică blagiană”, „Bacovia – poet de factură metonimică”, „Arghezi, poet al semnelor” și „Metonimia în poezia lui Nichita Stănescu”. Paul Aretzu abordează în cronica sa toate capitolele. Eu voi reține secvența dedicată lui Eminescu: „În capitolul „Metonimia eminesciană”, sunt inventariate diverse tipuri de metonimie. Metonimia mitologică este prezentă mai ales în poemele de început, evocând personaje ale panteonului grecesc. Metonimia simbol folosește substituiri precum tron, sceptru, coroană pentru a desemna puterea, demnitatea statală, crucea, ramura de spini pentru sugestii creștine, semilunar simbolizează oștirea turcească, lanțul semnifică robia, servitutea, masca exprimă ipocrizia, lira simbolizează chiar poezia. Alt tip de metonimie present în lirica eminesciană, este pars pro toto, prin care o parte a corpului iubitei, mâna, obrazul, pasul, sugerează prezența imaginată a acesteia, bolta, în felurite reprezentări, închipuie nesfârșitul, credința, altă lume, cerul mișcător, inima corespunde sufletului, iubirii, unor principii morale, limbă înseamnă popor, ochiul reprezintă prezența unei conștiințe, amintirea iubitei, suferința. Perechea acestui tip metonimic este totus pro parte, mai puțin reprezentată. La fel funcționează și metonimiile lucru pentru persoană și persoană pentru lucru (cu subcategoria relevantă autorul pentru opera, sau cauza pentru consecință (ochiul, un fel de vedere spiritualizată, trezește sentimente, atitudini, nostalgii, meditații, luna sporește realitatea, soarele, raza sunt obiecte ale luminii, ale satisfacției sufletești și consecințe pentru cauză. Apar, de asemenea, singularul pentru plural și pluralul pentru singular.

La un poet care pendulează între immanent și transcendent, deschis filosofiei profunde nu putea lipsi perechea metonimică abstractul pentru concret și concretul pentru abstract. Sunt analizate și alte de metonimii, hipalaga (producând amestecul de medii, de stări de agregare, de attribute), epitetul metonimic, metonimia instrumentului, sinecdoca veșmântului. Metonimia se conjugă functional cu metafora în numeroasele descrieri prezente atât în poezie cât și în proză”;

 

Tot în Ramuri” nr. 12 din 2025, Călin Vlasie continua serialul său „Poezia, încotro?” Rețin din capitolul ”Experimentalism în poezia viitoare”:Există o mică schimbare de sens astăzi față de ce a însemnat experimentalismul în poezia secolului XX. 1) „Experimentalismul classic (modernism – postmodernism) era asociat cu ruptura de tradiție: formală (vers liber, colaj, limbaj brut), tematică (antiliric, urban, politizat) sau tehnologică (poezie vizuală, concretă, digitală în fază incipientă). Regândirea ideii de poezie. Exemple: Tristan Tzara, Gellu Naum, lettrismul, optzeciștii „fracturali” din anii 2000.

Publicitate

2) Azi și în viitor – ce se schimbă? Poezia a asimilat deja majoritatea procedurilor radicale din secolul trecut; șocul nu mai are același impact. Noutatea nu mai vine doar din formă sau temă, ci din interacțiunea cu tehnologiile și mediile emergente. Experimentalismul e mai puțin interest de negarea tradiției și mai mult de negocierea dintre uman și tehnologic.

3)Riscuri și oportunități. Riscul constă în faptul că experimentalismul se poate transforma într-un simplu „efect special”, dacă forma tehnologică nu e susținută de substanța poetică reală. Devine oportunitate extinderea poeziei în zonele hibride – text + imagine + sunet + interacțiune – ceea ce poate schimba modul în care înțelegem liricul (nu doar ca citire, ci ca experiență);

4. Concluzie. E un tip de experimentalism nou. Va fi mai integrat în practica curentă (nu doar nișă). Va lucra pe interfața dintre limbaj, corp și mediu digital. Va pune accent pe proces și pe metar-eflexivitate (poezia despre propria producere). Ceea ce numim experimental, e posibil ca peste câțiva ani să devină pur și simplu noua normă.”;

 

 

Rămânem tot în „Ramuri” nr. 12 din 2025. Cristian Pătrășconiu îl citește pe Timothy Snyder. Supune analizei trei cărți ale acestuia despre libertate. Reținem 20 de lecții ale trecutului, sistematizate de Cristian Pătrășconiu din operele celui amintit:

 

1. „Să nu te supui anticipat”;

2, „Să aperi instituțiile”;

3. „Să te ferești de statul cu partid unic”;

4. „Să îți asumi responsabilitatea pentru cum se înfățișează lumea”;

5. „Să respecți etica profesională”;

6. „Să te temi de trupele paramilitare”;

7. „Să cântărești bine lucrurile dacă trebuie să porți o armă”;

8. „Să ieși în evidență”;

9. „Să te porți frumos cu limba noastră”;

10. „Să crezi în adevăr”;

11. „Să investighezi”;

12. „Să privești oamenii în ochi și să stai de vorbă cu ei”;

13. „Să fii prezent fizic în viața politică”;

14. „Să îți creezi o viață privată”;

15. „Să îți aduci contribuția la cauzele bune”;

16. „Să înveți de la colegii tăi din alte țări”;

17. „Să recunoști cuvintele periculoase”;

18. „Să îți păstrzi calmul când intervin lucruri inimaginabile”;

19. „Să fii patriot”;

20. „Să fii cât de curajos poți”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending