Connect with us

Eveniment

Cei care locuiesc la altă adresă decât cea din buletin vor putea fi sancționați! Printre ei, inclusiv chiriașii fără contract

Publicat

Publicitate

Statul român vrea să facă ordine în ceea ce privește domiciliile declarată de cetățeni, așa că cei care stau la altă adresă decât cea din buletin vor putea fi în cel mai scurt timp sancționați.

Un proiect de lege pus în dezbatere de Ministerul de Interne prevede ca cetăţenii care locuiesc la altă adresă decât cea trecută în buletin pot fi sancţionaţi. Măsura ar putea să afecteze inclusiv persoanele care stau în gazdă sau chirie și nu au încheiat contracte cu proprietarii.

Vezi și Persoanele care locuiesc la altă adresă decât cea din buletin vor putea fi sancţionate. Lovitură pentru chiriașii fără contract

De asemenea, în proiect se arată că la aceeaşi adresă nu vor mai putea locui mai mult de zece persoane care nu sunt înrudite.

Scopul noilor măsuri care ar putea intra în vigoare este acela de a avea o acurateţe a datelor din Registrul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor scrie DCNews.ro

Totul vine pentru că multe persoane locuiesc în altă parte, şi nu la adresa de domiciliu pe care o au scrisă pe cărţile de identitate.

S-ar putea impune anularea actului de identitate

Publicitate

Dacă proiectul va fi aprobat, noua lege ar impune anularea actului de identitiate, iar controale vor fi făcute de către cei de la Poliţie.

Dacă se constată că persoana nu locuieşte la adresa pe care o are în buletin, actul de identitate va fi anulat şi vor trebui să meargă pentru a-şi procura unul nou.

De asemenea, situaţia va deveni mai complicată şi pentru persoanele care stau în gazdă sau chirie. Nu va mai fi suficientă declaraţia gazdei, ci vor fi necesare mai multe date pe respectiva cerere a solicitantului. Se va aproba adresa doar după un control al poliţiştilor.

Limită de zece persoane la o singură adresă.

Nici nu vor putea fi multe persoane la aceeaşi adresă. Limita va fi de zece, şi doar dacă există o relaţie de rudenie între aceste persoane.

Există cazuri unde sunt trecute şi 1.000 de persoane la aceeaşi adresă.

Rămâne de văzut dacă noile măsuri vor fi adoptate.

Extras din documentul publicat pe siteul MAI

  1. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

 (1) Cartea de identitate se eliberează:

  • a)cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
  • b)cu valabilitate de 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani;
  • c)cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 25 de ani;
  • d)cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 de ani.

(2) Până la asigurarea infrastructurii tehnice necesare punerii în circulație a cărții electronice de identitate, cartea de identitate se eliberează cu valabilitatea prevăzută de dispoziţiile alin. (1) dar nu mai mult de data de 03.08.2031.”

(3) De la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate se eliberează:

  • a) cu valabilitate de 3 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani;
  • b) cu valabilitate de 5 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
  • c)cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani;
  • d)cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 70 de ani, pentru cartea de identitate
    simplă.

(4) Pentru situaţia în care prelevarea amprentelor de la orice deget este imposibilă temporar se aplică dispozițiile art.4 alin.(3) din Regulamentul (UE) 2019/1157 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație.

(5) De la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea:

  • a)unei cărţi electronice de identitate;
  • b)unei cărţi de identitate simple.

(6) Până la împlinirea vârstei de 14 ani, cartea electronică de identitate, solicitată în condiţiile art. 121, se eliberează astfel:

  • a) pentru minorii cu vârsta de la 0 până la 12 ani fără imaginile impresiunilor papilare;
  • b) începând cu vârsta de 12 ani, minorilor li se eliberează cărți electronice de identitate cu imaginile impresiunilor papilare. ”
  1. La articolul 17 alineatul (2) litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,d) data nașterii titularului;”

  1. La articolul 17 alineatul (6) se modifică va avea următorul cuprins:

,,(6) Cartea electronică de identitate se eliberează fără înscrierea imaginii impresiunilor papilare atunci când prelevarea acestora este fizic imposibil de a fi realizată;”

  1. La articolul 19 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

,, c1) în cazul în care în R.N.E.P. există mențiunea ,,încetat valabilitate domiciliu.”

  1. La articolul 19, alineatul (2), literele b) și c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,b) în termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-

  1. c) și d)-j);
  2. c) oricând, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c1) și k).”
  3. La articolul 26, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(11), cu următorul cuprins:

,,(11) Nu este posibilă înscrierea menţiunii privind stabilirea domiciliului sau, după caz, a reşedinţei la o anumită adresă dacă în R.N.E.P., la adresa declarată, sunt înregistrate mai mult de 10 persoane.

(12) Prevederile alin.(11) nu se aplică proprietarului imobilului situat la adresa respectivă sau membrilor familiei extinse ale acestuia.

(13) Prin familie extinsă, în sensul alin.(12), se înţelege soțul/soția, rudele în linie dreaptă, precum şi cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv ale titularului dreptului
locativ.”

  1. Articolul 28 se modifică și completează modifică şi va avea următorul cuprins:

,, Art.28 – (1) Dovada adresei de domiciliu și, după caz, de reședință din România se realizează prin verificarea de către D.E.P.A.B.D. sau de către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor a mențiunilor înscrise în cartea funciară sau, după caz, pe baza extrasului de carte funciară prezentat de solicitant.

(2) În situația în care nu este posibilă realizarea dovezii adresei în condițiile alin.(1), dovada se face cu:

  • a) acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ;
  • b) declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, din care să rezulte consimţământul acestuia, numărul de persoane care locuiesc efectiv la adresă, precum, şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată; titlul locativ al găzduitorului se stabilește prin verificarea mențiunilor înscrise în cartea funciară, iar atunci când acest lucru nu este posibil, la declaraţie se anexează unul dintre documentele prevăzute la lit. a);
  • c) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil cu destinaţie de
    locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la alin. (1) și alin. (2) lit. a) şi b);
  • d) documentul eliberat de autoritatea administraţiei publice locale, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, cu imobil cu destinaţie de locuinţă;
  • e)actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului său legal ori actul de încredinţare.

(3) În scopul realizării verificărilor prevăzute la alin.(1) și alin.(2) lit.b), Agenția Naționalăde Cadastru și Publicitate Imobiliară, denumită în continuare A.N.C.P.I., pune la dispoziția
D.E.P.A.B.D./serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, gratuit, informațiile înscrise în cartea funciară.

(4) D.E.P.A.B.D. și A.N.C.P.I. creează mecanisme informatice în scopul preluării informațiilor necesare actualizării R.N.E.P.. Condițiile furnizării de către A.N.C.P.I. a informațiilor necesare actualizării R.N.E.P. se stabilesc prin protocol încheiat între A.N.C.P.I. și D.E.P.A.B.D..

(5) Declaraţia de primire în spaţiu a găzduitorului prevăzută la alin. (2) lit. b) poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a
poliţistului de siguranţă publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

(6) În cazul persoanei puse sub interdicţie, declaraţia pe propria răspundere prevăzută la alin. (2) lit. c) se dă şi se semnează de către de către reprezentantul legal.”

  1. După articolul 35 se introduce un nou articol, art.351, cu următorul cuprins:

,,Art.351 –

  • (1) Menţiunea privind stabilirea domiciliului sau, după caz a reşedinţei, îşi încetează valabilitatea în cazul în care, ulterior înscrierii acesteia în actul de identitate, a fost înregistrată astfel încât să reprezinte dată de istoric în R.N.E.P.
  • (2) În situația în care mențiunea privind stabilirea domiciliului își încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate și efectuează mențiunea corespunzătoare în R.N.E.P. cu privire la încetarea termenului de valabilitate a actului de identitate, iar în situația în care mențiunea privind stabilirea reședinței își încetează valabilitatea, se efectuează doar mențiunea corespunzătoare în R.N.E.P.
  • (3) Situaţia prevăzută la alin.(1) rezultă din nota de verificare întocmită de către lucrătorul de poliţie prin care se constată faptul că persoana nu locuieşte la adresa la care este
    înregistrată cu domiciliul.
  • (4) În situaţia prevăzută la alin.(1) lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pe baza documentului prevăzut la alin. (3), actualizează în R.N.E.P. informațiile privind domiciliul, prin înregistrarea ca dată de istoric.
  • (5) Atunci când, din verificările efectuate în R.N.E.P. instituțiile publice constată situația prevăzută la alin.(1), îndrumă persoana în cauză să se adreseze serviciului public comunitar
    de evidență a persoanelor competent, în vederea obținerii unui nou act de identitate.
  • (6) Sesizarea serviciului public comunitar de evidență a persoanelor pentru inițierea demersurilor necesare desfășurării activităților prevăzute la alin.(3) și (4) poate fi făcută
    din oficiu, de către poliție ori de către proprietarul imobilului sau orice altă persoană interesată.”
  1. Articolul 47 se abrogă.

Art. II

(1) Hotărârea Guvernului prevăzută la art.111 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale
cetăţenilor români, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanță, se adoptă la propunerea Ministerului Afacerilor Interne în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare
a prezentei ordonanțe.

(2) Ordinul ministrului afacerilor interne prevăzut la art.14 alin.(8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de
identitate ale cetăţenilor români, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanță, se emite în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe.

(3) În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, Normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români precum şi pentru stabilirea formei şi conţinutului actelor de identitate, ale dovezii
de reşedinţă şi ale cărţii de imobil, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 295/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 29 martie 2021, se modifică şi se completează potrivit prevederilor prezentei ordonanţe, prin hotărâre a Guvernului.

Art. III – Prevederile art.I pct.6 și 15 intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE-IONEL CIUCĂ

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Hanuka 2025 a început: Sărbătoarea Luminilor, între semnificații profunde și tradiții ale comunității evreiești

Publicat

Publicitate

Hanuka 2025 a început duminică, 14 decembrie, deschizând una dintre cele mai importante și îndrăgite sărbători ale comunității evreiești, cunoscută și sub denumirea de Sărbătoarea Luminilor. Pe parcursul celor opt zile de celebrare, în fiecare seară este aprinsă câte o lumânare, gest simbolic ce amintește de victoria luminii asupra întunericului și de puterea credinței, relatează alba24.ro.

Lumânările sunt așezate într-un sfeșnic special, numit hanuchia, care ocupă un loc central în ritualurile acestei perioade. Aprinderea lor nu este doar un obicei religios, ci și un moment de reflecție, reculegere și transmitere a valorilor tradiționale din generație în generație.

Încărcată de semnificații istorice și spirituale, Hanuka reprezintă pentru comunitatea evreiască o perioadă de unitate, speranță și reafirmare a identității, celebrată în familie și în comunitate, prin lumină, rugăciune și bucurie.

Hanuka 2025: semnificații

De Hanuka se reamintește victoria de acum aproximativ 2.000 de ani a macabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria, care încerca să distrugă religia evreiască şi să elenizeze popoarele de sub dominaţia sa, potrivit Agerpres.

Hanuka înseamnă în ebraică „dedicare”. Aceasta amintește și re-dedicarea celui de-al Doilea Templu din Ierusalim, în jurul anului 165 î.Hr. Aceasta re-dedicare a fost necesară deoarece regele seleucid Antioh IV Epifanes profanase Templul prin amplasarea unui altar dedicat lui Zeus, potrivit antena3.ro.

Deși macabeii au găsit doar suficient ulei pentru a aprinde Templul o singură noapte, lumina a durat opt zile, până la sosirea unui nou ulei sfințit. Se consideră a fi un miracol. De aceea, lumânările se aprind câte una în fiecare seară, până ce în ultima zi sunt toate opt aprinse.

Publicitate

Hanuka 2025: tradiții

Sfeşnicul sau lampa se aprinde odată cu lăsarea nopţii şi se aşează undeva la vedere – la geam sau în pragul uşii. De Sabat, lumânările de Hanuka se aprind cu circa jumătate de oră înaintea lumânărilor de Sabat, deci puţin înaintea asfinţitului.

Luminile trebuie să ardă cel puţin 30 de minute şi pot să continue să ardă toată noaptea, undeva într-un loc vizibil.

Ordinea în care trebuie aprinse lumânările de Hanuka – una crescătoare sau descrescătoare – diferă.

În general este acceptată tradiţia după care în prima seară se aprinde o singură lumânare, în a doua două lumânări etc., de la stânga la dreapta, până când, în a opta seară întreaga hanuchia este aprinsă.

Lumânările sunt aprinse cu ajutorul unei lumânări speciale – samas – lumânare ajutătoare, care în hanuchia este şi aşezată ori mai înalt, ori la o parte, în orice caz diferit şi distinct de celelalte.

Ceremonia se desfăşoară în special acasă, în familie, dar de foarte multe ori şi în sinagogi, iar copiii primesc de obicei bani de hanuka (hanuka geld). Aceștia mai primesc dulciuri, alune sau nuci.

Specifice pentru Hanuka şi o încântare pentru cei mici sunt titirezurile, nişte mici jucării din lemn. Aceste titirezuri se numesc dreidel, pe care este scris un acronim, care înseamnă ”Mare minune a fost acolo”, notează Mediafax.

În familii se gătesc mâncărurile tradiționale, precum latkes (clătite din cartofi prăjite în ulei).

Citeste mai mult

Educație

Cupa ING U14: Lecție de caracter la Avrămeni. Victorie dedicată colegului Victor, după pierderea tatălui său, în finală mare

Publicat

Publicitate

Cupa ING – U14 băieți a fost, pentru echipa Școlii Gimnaziale Nr. 1 Avrămeni, mult mai mult decât o competiție sportivă. A fost o lecție de unitate, maturitate și solidaritate, trăită la o vârstă la care astfel de momente lasă urme adânci.

Parcursul sportiv a fost unul perfect, încheiat cu câștigarea locului I, însă adevărata victorie s-a conturat dincolo de scoruri și clasamente. Chiar înaintea finalei, echipa a primit o veste cutremurătoare: tatăl unuia dintre colegii lor, Victor, a trecut la cele veșnice.

Într-un moment care ar fi putut doborî pe oricine, băieții au ales să fie mai mult decât o echipă de fotbal. S-au strâns unii lângă alții, cu lacrimi în ochi, și au intrat pe teren uniți de aceeași durere, dar și de aceeași dorință de a juca pentru colegul lor.

Au jucat cu inima, au transformat suferința în forță și au arătat un caracter rar întâlnit, mai ales la acest nivel de vârstă. Fiecare pas, fiecare fază și fiecare efort au avut o încărcătură emoțională aparte.

La final, trofeul a devenit un simbol. O victorie dedicată lui Victor, un gest de respect și solidaritate care spune mai mult decât orice discurs. „Această victorie este pentru Victor. Suntem mândri de voi, băieți. Respect”, a transmis profesorul de educație fizică Emanoil Sorin Ignătescu, cel care îi antrenează și îi duce spre performanță.

Pentru acești copii, fotbalul a fost, măcar pentru o zi, un limbaj al sufletului. Iar lecția oferită rămâne una de neuitat.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Atenție în trafic: Cod galben de ceață în județul Botoșani, vizibilitate redusă sub 200 de metri în zeci de localități

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis, în această dimineață, o avertizare de cod galben de ceață pentru o parte însemnată a județului Botoșani, valabilă până la ora 10:00. Fenomenul reduce semnificativ vizibilitatea pe mai multe drumuri, îngreunând traficul rutier și pietonal.

Potrivit avertizării, vizibilitatea scade sub 200 de metri, iar izolat poate coborî chiar sub 50 de metri în localitățile Ungureni, Albești, Trușești, Ștefănești, Coțușca, Havârna, Rădăuți-Prut, Călărași, Avrămeni, Gorbănești, Manoleasa, Hlipiceni, Păltiniș, Vlăsinești, Todireni, Mileanca, Dângeni, Santa Mare, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Durnești, Dobârceni, Mihălășeni, Viișoara, Hănești, Săveni, Ripiceni, Concești, Românești, Mitoc, Adășeni și Răuseni.

În acest context, ISU Botoșani îi avertizează pe șoferi să circule cu prudență sporită, să reducă viteza, să folosească luminile de întâlnire și, după caz, luminile de ceață, și să păstreze o distanță corespunzătoare față de celelalte autovehicule. Respectarea regulilor de circulație este esențială pentru prevenirea accidentelor.

Totodată, pietonii sunt sfătuiți să traverseze doar prin locurile marcate, să se asigure temeinic înainte de a păși pe carosabil și să evite deplasările inutile în condiții de vizibilitate extrem de redusă.

Pompierii militari botoșăneni rămân mobilizați 24 de ore din 24, fiind pregătiți să intervină rapid în cazul producerii unor situații de urgență. Evenimentele sunt monitorizate permanent de Centrul Operațional Județean, care dispune măsurile necesare pentru gestionarea eficientă a intervențiilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Bijuterii din nuiele, exportate dintr-un sat românesc în America și Germania. Ce a mai rămas din atelierul de odinioară

Publicat

Publicitate

Într-o comună din nordul României a funcționat o cooperativă țărănească care a reușit timp de peste două decenii să exporte produse de lux, din răchită, în Statele Unite și Germania. Oamenii spun că totul s-a prăbușit din cauza concurenței asiatice, relatează adevărul.ro.

În nordul extrem al României, în județul Botoșani, nu departe de granița țării noastre cu Republica Moldova, se află comuna Durnești. O zonă populată cu agriculturi și crescători de animale. Comuna este cunoscută mai ales pentru faptul că pe aceste meleaguri s-a născut faimosul Coroi, ultimul haiduc din istoria României, și pentru codrii și mănăstirea Guranda. Puțini știu însă că pe aceste meleaguri de la capătul țării a funcționat unul dintre cele mai performante ateliere cooperatiste sătești din România. A început să funcționeze în perioada comunistă dar a rezistat și primului deceniu și jumătate de tranziție. Producea marfă de export de cea mai bună calitate, realizată din împletituri de nuiele. Bijuteriile meșteșugărești de la Durnești ajungeau în Statele Unite și Germania.

O cooperativă de la capătul României

Printre cei care au lucrat la atelierul de confecționat artizanat din răchită se numără Georgeta și Costică Ciomaga. Trăiesc într-o casă bătrânească, pe una dintre ulițele satului. Sunt trecuți de 65 de ani, dar sunt în putere și se ocupă de treburile gospodărești. Pentru Georgeta Ciomaga, împletiturile din nuiele de răchită sunt o pasiune. Aproape în fiecare zi își trage „planșeta” de lucru, o scândură lată dotată cu un piron înfipt în partea superioară, și începe cu o îndemânare de invidiat să creeze adevărate mostre ale artei populare. Confecționează în special coșuri simple, care-i sunt utile în gospodărie. Își aduce însă foarte bine aminte de perioada când mâinile sale dibace confecționau obiecte de lux, tot din răchită. O bună parte din viața ei s-a identificat cu atelierul de împletituri răchită din Durnești. A lucrat mai bine de 20 de ani cot la cot cu soțul ei, Costică, la împletit coșuri și tot felul de obiecte din nuiele de răchită.

Povestea atelierului a început în anul 1981, afirmǎ Georgeta Ciomaga, în ultimul deceniu al comunismului românesc: „S-a deschis în anul 1981. Era un atelier de împletituri de pe lângă Ocolul Silvic, la Trușești. S-a deschis pentru că atunci erau tinerii care terminau profesionala, liceul și nu aveau locuri de muncă. Și atunci îi trimiteau la atelier, la prelucrat răchita. Destul de rapid s-au înmulțit angajați. Erau peste 60 de oameni”. Pe vremea aia, avea 21 de ani și era bucuroasă că-și găsise un loc de muncă, mai ales că acolo lucra și soțul ei, Costică. Inițial, tinerii învățau cum să prelucreze răchita. Era un proces migălos și dificil, care a lăsat urme adânci pe mâinile sătencei.

În anii ’80, condițiile erau grele. „Răchita trebuia înmuiată, decojită, să fie așa albă. Care era lăsată nedecojută trebuia fiartă. Era greu în perioada aia fiindcă era foarte frig iarna. M-am îmbolnăvit la mâini”, mărturisește săteanca. Specificul atelierului nu a fost ales întâmplător. În zonă erau multe răchite (n.r. o specie de salcie), date fiind și iazurile și pădurea impunătoare din comună. În plus, oamenii aveau o tradiție și o pricepere aparte în a confecționa obiecte din răchită. Era și firesc, aveau multă materie primă. Inițial, părea doar un atelier ca multe altele din perioada comunistă, puțin profitabil, fără prea mare utilitate economică, dar care dădea de muncă oamenilor și îndeplinea criteriile de 0% șomaj ale strategiei economice naționale din perioada dictaturii ceaușiste.

 „Toate mergeau la export”

În realitate, priceperea meșteșugarilor de la Durnești, câteva mostre bine plasate și mai multe negocieri reușite au pus pe picioare în comuna de la granița României o adevărată mini-industrie de împletituri din răchită. Oamenii de la Durnești nu făceau coșărci de pus ciucălăii de porumb sau merele, ci marfă de lux pentru Occident. Așa cum explică Georgeta Ciomaga, se lucrau diferite modele, diferite forme, cu o multitudine de utilități: „Se produceau lucruri din răchită, dar de cea mai bună calitate. Erau coșuri de rufe, coșuri de umbrelă, coșuri pentru câini, navete, coșuri pentru sticle. Multe s-au lucrat. Era o diversitate foarte mare. Și de o calitate excepțională. Orice cerea angajaților de aici, se făcea. În orice formă, pentru orice aveai nevoie. Doamne ce lucruri se mai făcea aici. Păcat că nu mai sunt”.

Publicitate

Răchita era cojită sau fiartă, în funcție de tipul materialului, bine curățată, împletită în formele dorite și la numărul cerut de cei care făceau comanda. Ulterior, produsul era lăcuit și ambalat corespunzător. „Se uscau coșurile, după aceea se băgau la baia de lac, se lăcuiau, iar după acea se împachetau în hârtie albă cu sfoară. Ca la fabrici care se respectau”, adaugă săteanca. Impresionați de calitatea lucrărilor, occidentalii au cerut pe bandă rulantă obiecte din răchită împletită de la Durnești. Atelierul avea contracte cu agenți economici din Statele Unite și Germania.

„Toate mergeau la export. Erau multe comenzi. Coșuri rotunde de rufe, coșuri pătrate de rufe, erau mai multe specialități. Plecau în America,  în Germania. Absolut toate mergeau la export. Noi primeam comenzile, le executam și le trimiteam”, precizează Georgeta Ciomaga. Pentru o asemenea marfă de export, pentru a primi comenzi în continuare, meșterii împletitori trebuia să aibă câteva calități esențiale. „Trebuia să ai îndemânare, chef de lucru, voință ca să-ți iasă cât mai bun, dragoste de meșteșug. Vagoane de coșuri și tot felul de obiecte am lucrat. Erau multe comenzi”, mărturisește și Costică Ciomaga.

O lume care s-a schimbat

Datorită comenzilor și a exportului susținut, atelierul de la Durnești a rezistat și comunismului și primului deceniu și jumătate de tranziție. Nu a mai rezistat însă schimbărilor de pe piață și noilor tendințe. Soții Ciomaga și alți săteni mărturisesc că toate aceste lucrări de artizanat au devenit deodată prea scumpe pentru o piață pe care-și făcuseră loc obiecte asemănătoare, dar din plastic, venite mai ales din zona asiatică, mult mai ieftine. „Erau comenzi tot mai puține și în 2004 s-a închis atelierul. De atunci am mai lucrat dar așa pentru ceea ce-mi trebuia pe lângă casă. Găsim niște răchită, ici pe colo, pentru noi, pentru casă”, mărturisește tanti Georgeta.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending