Adeverința de vechime în munca pentru perioada ulterioară anului 2011 se eliberează în condițiile art. 34 alin. (5) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, si ale art. 7 alin. (5) din HG 905/2017, cu modificările și completările ulterioare, informează alba24.ro.
Adeverința de Vechime în muncă reprezintă instrumentul de atestare a vechimii în muncă, după desființarea Carnetului de Muncă. De la data de 01.01.2011, nu se mai întocmesc carnetele de muncă pentru angajați, evidența muncii realizându-se în format electronic, cu ajutorul Registrului General de Evidență a Salariaților (Revisal).
Cine eliberează adeverința de vechime în muncă
Potrivit art. 7 alin. (5) din HG 905/2017 privind registrul general de evidenta a salariaților, la încetarea activității salariatului, angajatorii au obligația să îi elibereze acestuia o adeverință care sa ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, precum și un extras din registru.
În adeverință trebuie menționat salariul de bază brut stipulat în contractul individual de muncă și înregistrat în registrul general de evidență a salariaților ( REVISAL).
Reguli generale pentru completarea adeverinței de vechime în muncă 2022:
1. Angajatorii sunt obligați să înființeze și să transmită către inspectoratul teritorial de munca registrul general de evidenta a salariaților.
Publicitate
2. Angajatorii sunt obligați sa elibereze salariatului sau fostului salariat copii ale documentelor existente în dosarul personal și copii ale paginilor din registrul electronic cu înscrierile referitoare la persoana, împreună cu un document care sa ateste activitatea pe care acesta a desfășurat-o, pe ce durata, cu ce salariu, cu ce vechime in munca, in meserie si in specialitate.
Aceasta trebuie eliberata în MOD OBLIGATORIU la încetarea contractului individual de muncă( CIM), indiferent dacă salariatul a solicitat-o sau nu.
Art. 34 in Codul muncii prevede următoarele: „La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurată de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate”.
3. În situația în care angajatorul nu poate elibera adeverința de vechime în munca, aceasta poate fi solicitata de către beneficiar la inspectoratul teritorial de munca pe raza căruia activează angajatorul/fostul angajator.
MODEL ADEVERINTA VECHIME 2022
Ce taxă se plătește la eliberarea adeverinței de vechime?
Angajații pot cere și un extras din Revisal de la inspectoratele teritoriale de munca dacă angajatorul nu poate elibera acest extras. Inspectoratele de munca eliberează extrasul din Revisal din care sa rezulte activitatea desfășurată la angajator, în calitate de salariat, în cel mult 15 zile de la data solicitării.
Eliberarea adeverințelor de vechime se face în baza unei cereri scrise si se supune unei taxe anticipate de 20 lei conform Ordin nr.826/2014 al MMFPSPV.
Eliberarea adeverinței de vechime se eliberează în termen de 15 zile de la data depunerii cererii.
Ce informații trebuie să conțină adeverințele de vechime în muncă?
Dacă ești salariat în mediul privat, nu există un formular tip pentru Adeverința de Vechime în muncă, însă este recomandat ca aceasta să conțină informații precum:
Date identificare salariat;
Date identificare Contract individual de muncă, pe baza căruia se atestă vechimea (numărul și data încheierii lui);
Durata activității salariatului;
Funcția, respectiv funcțiile ocupate de salariat;
Schimbările suferite de Contractul individual de muncă (încheiere, modificare, suspendare, încetare);
Valoarea salariului de bază, inclusiv sporurile care intră în calculul punctajului mediu anual;
Vechimea în muncă, în meserie și în specialitate;
Perioadele de concediu fără plată;
Absențele nemotivate de la serviciu.
Dacă ești salariat în mediul bugetar, formularul tip pentru Adeverința de Vechime în muncă este stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 (cu modificările și completările ulterioare).
Cum obții Adeverința de Vechime în muncă?
Conform Hotărârii Guvernului României nr. 905/2017 privind Registrul General de Evidență a Salariaților (Revisal), poți obține Adeverința de Vechime în muncă astfel:
Adeverința de Vechime în muncă îți este eliberată de angajator, la data încetării Contractului Individual de muncă, însoțită de un Extras (Raport per salariat) din Revisal, datat și certificat pentru conformitate.
Adeverința de Vechime în muncă îți este eliberată de angajator, oricând, la cerere, tu având acest drept, oferit de lege, ca actual sau fost salariat.
Poți solicita, de asemenea, un extras (Raport per salariat) din Revisal, datat și certificat pentru conformitate. Durata de acordare pentru Adeverința de Vechime în muncă, respectiv pentru Extrasul din Revisal este de maximum 15 zile de la data solicitării.
Ce faci dacă angajatorul nu îți poate elibera adeverința de vechime în muncă
În cazul în care angajatorul se află în imposibilitatea de a-ți elibera Adeverința de Vechime în muncă sau Extrasul din Registrul General de Evidență a Salariaților (Revisal), poți solicita Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), eliberarea Extrasului din care să rezulte activitatea desfășurată la respectivul angajator, în calitate de salariat.
ITM îți eliberează documentul, în baza registrului electronic transmis de Angajator, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării, tariful fiind 20 lei per document, conform Ordinului MMFPSPV Nr. 826/2014 (cu modificările și completările ulterioare).
Cum dovedești vechimea în muncă în cazul în care ai fost angajat într-o firmă care ulterior a fost radiată?
Dacă documentele ce îți dovedesc vechimea în muncă au fost întocmite dar nu le deții, te adresezi deținătorului autorizat al arhivei angajatorului (în cazul firmelor radiate).
Acesta este reprezentat, conform Legii Nr. 16 din 2 aprilie 1996 (republicată), de un operator economic autorizat în prestarea de servicii arhivistice, datele de identificare ale acestuia putând fi furnizate de către Arhivele Naționale (ANR), Serviciile Județene ale Arhivelor Naționale sau Serviciul Municipiului București al Arhivelor Naționale.
În cazul în care acesta refuză să îți elibereze copii ale documentelor deținute și adeverințe care să ateste înscrierile existente în aceste documente, îl poți acționa în judecată. Instanța judecătorească îl poate obliga pe acesta să îți elibereze o adeverință constatatoare a raportului de muncă. (astfel cum a decis Înalta Curte de Casație și Justiție ÎCCJ prin Decizia Nr. 2 din 15 februarie 2016).
Dacă documentele doveditoare privind vechimea ta în muncă nu au fost întocmite, pentru a-ți reconstitui vechimea în muncă la respectiva firmă radiată, te poți adresa Casei Naționale de Pensii Publice pentru a solicita o „Adeverință Stagii de Cotizare”.
În cazul unei solicitări nesoluționate, poți chema în judecată Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Aceasta este singura entitate abilitată de lege să emită deciziile de pensie în baza tuturor documentelor apte a certifica stagiile de cotizare, iar Hotărârea Judecătorească prin care se recunoaște vechimea în muncă este un astfel de document. (astfel cum a decis Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia Nr. 2 din 15 februarie 2016).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Încă un lot de lapte praf este retras de la vânzare din magazine, după situații similare înregistrate în decembrie 2025 și la începutul lunii ianuarie 2026. Este vorba despre lapte praf NAN 1 Comfortis, distribuitor Nestle Romania. ANSVSA anunță că produsul poate conține un ingredient neconform, informează alba24.ro.
Ca măsură de precauție și în strânsă colaborare cu autoritățile locale, Nestlé România adaugă încă un lot pe lista de loturi de formulă de lapte NAN 1 Comfortis 800g vizate de rechemarea de la consumatori inițiată în data de 6 ianuarie 2026, potrivit anunțului.
”Siguranța și bunăstarea sugarilor reprezintă prioritatea noastră absolută.
Această situație este cauzată de o problemă de neconformitate a unui ingredient provenit de la un furnizor extern, ingredient folosit în rețeta acestui lot.
Menționăm faptul că nu au fost semnalate cazuri confirmate de probleme de sănătate asociate consumului produselor din loturile menționate”, se arată în informarea publicată de ANSVSA.
Produsul vizat – NAN 1 Comfortis 800 g, Lot nr. 53260346AA, data limită de consum 30.11.2027 – este retras de la vânzare din magazine Lidl și Kaufland din Alba și din țară.
Publicitate
Persoanele care au achiziționat produse din lotul vizat sunt rugate să nu le ofere spre consum.
Cumpărătorii pot returna produsele din lotul vizat direct la magazinele de unde le-au achiziționat pentru a primi contravaloarea acestora sau pot suna gratuit la telefonul consumatorului 0800 863 785 de luni pana vineri între orele 09:00 – 18:00 / e-mail contact@ro.nestle.com
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență anul trecut a fost de 7.553, în creștere cu 3,84% față de 2024, când au fost înregistrate 7.274 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Cele mai multe firme și PFA intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 1.359, număr în scădere cu 1,16% față de perioada ianuarie-decembrie 2024.
Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor, cu 661 insolvențe (plus 13,77%), Cluj – 511 (minus 3,40%), Timiș – 427 (plus 0,71%), Ilfov – 411 (plus 45,74%) și Iași – 256 (minus 16,07%).
Cele mai puține insolvențe s-au consemnat anul trecut în județele Covasna – 26 (minus 7,14%), Harghita – 34 (minus 10,53%), Botoșani – 36 (minus 30,77%), Vaslui – 50 (plus 21,95%), Giurgiu – 51 (minus 1,92%) și Gorj – 54 (minus 6,90%).
Numai în luna decembrie 2025 au fost înregistrate 1.046 de insolvențe, cele mai multe în București, respectiv 208, și în județele Cluj (78), Timiș (63) și Bihor (60).
Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 1.587 (minus 16,56% comparativ cu perioada ianuarie-decembrie 2024), construcții – 1.374 (minus 8,34%), transport și depozitare – 797 (plus 5,98%) și în industria prelucrătoare – 746 (minus 12,44%).
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță că vor fi instalate mii de kilometri de garduri electrice în România. Este anunțat programul derulat de AFM, cu o finanțare totală de 24,28 milioane lei, informează alba24.ro.
„Am promis un pachet de măsuri echilibrate pentru gestionarea conflictelor om-urs și iată că livrăm promisiunile făcute.
Acest program reprezintă un instrument de prevenție, pentru că noi urmărim reducerea situațiilor în care oamenii ajung în conflict cu animalele sălbatice, mai ales în comunitățile unde incidentele cu ursul brun sunt frecvente.
Aprobarea acestei finanțări se alătură activităților derulate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în cadrul Proiectului Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România.
Gardurile electrice reduc semnificativ riscul de atacuri și pagube, fără a răni animalele și fără a le altera comportamentul natural.
Protejează gospodării, stupine, exploatații agricole, dar și traseele naturale ale animalelor. Datele din teren arată clar: acolo unde prevenim, conflictele scad. Iar asta înseamnă mai multă siguranță pentru oameni și mai mult respect pentru natură”, a susține ministra Diana Buzoianu.
Publicitate
Câte garduri a fost deja instalate
Potrivit ministerului, gardurile electrice au rolul de a reduce conflictele dintre oameni și animalele sălbatice, fiind amplasate în zone locuite, în apropierea exploatațiilor agricole, a stupinelor, pe traseele de deplasare ale faunei și în ariile naturale protejate.
Programul se completează cu măsurile din proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”.
Până în prezent, au fost aprobate dosare pentru 1.635 de beneficiari.
Premierul României, Ilie Bolojan a fost prezent vineri, 23 ianuarie, la postul radio Radio România Actualități.
Bolojan a declarat că Guvernul va reglementa printr-un proiect de lege creșterea vârstei de pensionare pentru toate categoriile care în prezent se pensionează la 48-50 de ani. El a afirmat că proiectul privind pensiile magistraților, aflat la Curtea Constituțională, este corect, respectă Constituția și este moral față de cetățeni, motiv pentru care se așteaptă să fie validat.
Referindu-se la anul 2026, premierul a spus că va rămâne în funcție atât timp cât va avea susținere și că își propune ca anul viitor să fie unul al relansării. A precizat că acest lucru presupune adoptarea legislației necesare, aprobarea bugetului și corectarea disfuncțiilor din administrație. A atras atenția că mediul economic internațional este dificil din cauza războiului din Ucraina, a tarifelor comerciale și a competiției tot mai puternice din partea Chinei.
În acest context, a subliniat că România trebuie să își consolideze economia, să stabilească reguli corecte și să susțină programat dezvoltarea anumitor zone. A mai spus că gazul natural nu trebuie vândut ca materie primă, ci procesat în România.
Legea Apărării Naționale
Despre modificarea legii Apărării Naționale, Ilie Bolojan a declarat că toate legile care țin de securitatea națională trebuie aprobate cât mai rapid și că PNL va vota acest proiect.
Publicitate
În legătură cu ministrul Justiției și acuzațiile de plagiat apărute în spațiul public, premierul a explicat că a evaluat miniștrii în funcție de activitatea din mandat. A arătat că există contestații analizate de comisia de etică a Universității din Craiova, care trebuie să dea un verdict. A precizat că plagiatul reprezintă un furt, dar că a evitat să dea o sentință înainte de decizia instituțiilor abilitate. A mai spus că ministrul i-a transmis că și-a susținut lucrarea cu respectarea regulilor și că nu a plagiat.
Cu privire la Ministerul Educației, a declarat că situația trebuie închisă până la finalul lunii, că există mai multe ipoteze de lucru și că va lua o decizie după consultări cu colegii.
Impozitul pe mașini
Despre impozitul pe mașini, premierul a explicat că există reduceri pentru vehiculele nepoluante și penalizări pentru cele vechi sau poluante. A recunoscut că includerea mașinilor hibride în actuala formulă a generat percepția de nedreptate și a precizat că acesta este un an de tranziție, urmând ca sistemul să fie analizat și ajustat dacă nu funcționează corect.
A considerat anormal ca o mașină electrică foarte scumpă să plătească un impozit similar cu unul al unei mașini diesel mici. A subliniat că facilitățile acordate ani la rând pentru hibride și electrice trebuie echilibrate și că toate aceste vehicule trebuie să contribuie la bugetele locale. A mai arătat că România s-a angajat prin PNRR să treacă la un impozit raportat la valoarea de piață a proprietăților, nu la valori contabile vechi.
A spus că Ministerul Finanțelor lucrează la un soft care va integra datele din tranzacțiile reale, astfel încât din 2027 primăriile și cetățenii să aibă o bază de calcul mai corectă pentru impozite. A precizat că nu este vorba despre o creștere automată a taxelor, ci despre o rafinare a bazei de calcul, iar nivelul final poate fi ajustat de autoritățile locale.
Bugetul pe 2026
Despre bugetul pe 2026, Ilie Bolojan a afirmat că se discută ținte precum un PIB de peste 2.000 de miliarde de lei, un deficit apropiat de 6 la sută și o inflație puțin peste 4 la sută. A anunțat că Ministerul Finanțelor va prezenta detaliile săptămâna viitoare și că aceste cifre sunt orientative.
A subliniat că bugetul va avea o componentă importantă de investiții, peste media Uniunii Europene, iar prioritatea majoră este absorbția fondurilor din PNRR, unde România mai are de cheltuit până în august aproximativ 11 miliarde de euro. A avertizat că dacă nu se reduc cheltuielile cu personalul excedentar, o parte importantă din bani se vor duce în această zonă. A mai spus că, pentru prima dată, bugetul CASS aproape că va acoperi costurile sistemului de sănătate.
Referindu-se la deficit, premierul a explicat că situația finală pentru 2025 va fi clară în martie, după înregistrarea tuturor datoriilor, și că este foarte probabil ca deficitul să depășească 8 la sută. A reamintit că România și-a asumat atingerea unui deficit de 3 la sută în 2030. A mai spus că schema de plafonare a prețurilor la energie este analizată, deoarece o creștere a costurilor la energie are impact pe întreg lanțul economic. A precizat că nu este sigur că plafonarea va fi eliminată imediat, dar nici nu poate fi prelungită mult timp, deoarece ar încălca o directivă europeană.
Ce a declarat despre coaliția de guvernare
Despre coaliția de guvernare, Ilie Bolojan a afirmat că susținerea Guvernului se testează în Parlament și că nu are emoții în privința stabilității politice. A arătat că predictibilitatea și stabilitatea sunt esențiale pentru încrederea piețelor și că măsurile de corecție bugetară presupun costuri, la fel ca un tratament medical necesar.
În privința reducerilor de personal, premierul a declarat că acolo unde calculele arată că aparatul este supradimensionat vor exista concedieri. A menționat propunerea de reducere cu 10 la sută a cheltuielilor cu salariile și a spus că aproximativ două treimi dintre administrațiile locale au personal peste necesar.
Despre reforma administrației și investițiile locale, Ilie Bolojan a susținut că pachetul de măsuri urmărește corectarea dezechilibrelor bugetare și stimularea performanței. A precizat că programul Saligny ajunge la aproximativ 55 de miliarde de lei și că doar dobânzile plătite de România sunt comparabile cu valoarea acestui program. A avertizat că fără reducerea dobânzilor și o gestionare mai eficientă a investițiilor, o mare parte din efortul bugetar este irosită.
De asemenea, Ilie Bolojan a mai subliniat că elementul decisiv rămâne voința administrației de a face reforme reale.