Noi reguli pentru cei care închiriază imobile intră în vigoare de la 1 ianuarie și devin obligatorii, după o serie de modificări în Codul Fiscal. Toate contractele vor trebui declarate la ANAF însoțite de o cerere, care va trebui depusă de contribuabili, dar documentul este încă în faza de proiect, scrie alba24.ro.

Codul fiscal a fost recent modificat prin OUG 128/2024, stabilind noi reguli pentru contractele de închiriere încheiate începând cu 1 ianuarie 2025, precum și pentru actele de modificare a acestora.

În cazul în care bunul este deținut în comun, va trebui desemnat un proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal care să îndeplinească obligația de înregistrare a contractului încheiat între părți.

În acest context, ANAF a pregătit un model al cererii ce va trebui depusă de contribuabili. Deocamdată, cererea este disponibilă în varianta de proiect.

Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal au obligația de a înregistra contractul încheiat între părți și orice modificări survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea sau modificarea acestuia.

Noi reguli pentru cei care închiriază imobile, de la 1 ianuarie 2025

Conform proiectului de Ordin, cererea de înregistrare a contractelor de chirie va trebui completată și depusă de:

• persoanele fizice care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor și care au obligația de a înregistra contractul la ANAF,
• locatorii care solicită înregistrarea contractului pentru a constitui titlu executoriu pentru plata chiriei, fie conform termenelor stabilite în contract, fie conform legislației.

Cererea se poate depune direct, prin împuternicit, la registratura ANAF, prin poștă cu scrisoare recomandată sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță.

Fenomenul astronomic „Luna Rece” va avea loc în data de 15 decembrie 2024. Aceasta este a 12-a lună plină din 2024 și mai poartă denumiri precum „Luna Nopților Lungi”, „Luna Stejarului”.

Fenomenul este un moment special în calendarul astral și adaugă o atmosferă de mister în preajma Crăciunului.

Denumirea provine de la faptul că acest fenomen se produce exact cu o săptămână înainte de solstițiul de iarnă.

Luna plină va avea loc pe 15 decembrie, la ora 4:01 EST, creând fenomenul cunoscut sub denumirea de „Luna Rece”.

Acesta va fi vizibil cu ochiul liber, iar în apropiere se va putea observa și planeta Jupiter, potrivit livescience.com.

Pe măsură ce luna se va alinia cu soarele, va reflecta mișcările acestuia pe cer. Când soarele ajunge în punctul său cel mai jos pe cerul sudic, Luna Rece va fi la cel mai înalt punct al său.

Astfel, luna va părea să urmeze un traseu propriu, în contrast cu soarele, care se află la cea mai joasă poziție a cerului

Acest sfânt era din Mesopotamia, din Eparhia Samosatelor, dintr-un sat ce se numea Vitara. Tatăl său se numea Ilie, iar mama sa se numea Marta. Pe când avea vârsta de cinci ani, părinţii săi l-au dus într-o mănăstire, iar acolo a strălucit în viaţa monahală.

Deoarece sporea tot mai mult în nevoinţe duhovniceşti, s-a dus la Cuviosul Simeon Stâlpnicul († 459) şi a luat de la el binecuvântare. În urma unei descoperiri dumnezeieşti, s-a dus în Anaplu, care era în părţile Traciei, aproape de Bizanţ. Acolo, fericitul Daniil s-a închis într-un templu idolesc unde a îndurat multe ispite de la diavoli. După această experienţă, sfântul s-a suit pe un stâlp, unde a stat pentru o lungă perioadă de timp, dând dovadă de multă răbdare în asprele nevoinţe pustniceşti.

A îndurat arşiţa verii şi frigul aprig al iernii, dar şi vânturile puternice. Sfântul Cuvios Daniil Stâlpnicul a primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni, faptele sale bune şi minunate ajungând chiar şi la urechile împăraţilor: Leon cel Mare (457-474), Zenon (474-475; 476-491) şi Vasilisc tiranul, care au mers şi s-au închinat sfântului.

Acesta le-a prorocit cele ce aveau să li se întâmple. Ajutând Biserica lui Hristos care era atacată de eretici, trăind o viaţă sfântă şi neprihănită, s-a mutat în pace la Domnul în anul 490.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) va vota joi asupra ridicării controalelor asupra persoanelor la frontierele interne cu România şi Bulgaria şi între acestea de la 1 ianuarie 2025, a confirmat marţi pentru AGERPRES un oficial al UE.

În prezent, pe ordinea de zi a Consiliului JAI datată 9 decembrie figurează punctul „Decizie a Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România şi între acestea”, în baza articolului 4, alineatul 2, din Actul de aderare al Bulgariei şi României din 2005.

Totuşi, subiectul aderării la Schengen a României şi Bulgariei ar mai putea fi abordat şi în şedinţa de miercuri dimineaţă a COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi) II, dar este puţin probabil să se mai schimbe ceva, având în vedere ultimele evoluţii.

Austria a anunţat luni seară că nu se va mai folosi de dreptul său de veto pentru a bloca aderarea cu drepturi depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, prin vocea ministrului său de interne Gerhard Karner.

”Putem trece la următorul pas la Consiliul (Justiţie şi Afaceri Interne al) UE”, a afirmat ministrul de interne austriac Gerhard Karner, citat într-un comunicat al ministerului său. „După ‘Schengen aerian’, ‘Schengen terestru’ este acum deschis pentru România şi Bulgaria”, a declarat Karner.

Singurul lucru asupra căruia planează o doză de incertitudine este prevederea privind menţinerea controalelor la frontierelor terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria pentru o perioadă de cel puţin şase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) şi (5) din Codul Frontierelor Schengen, pentru a atenua potenţiala schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecinţă imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre şi pentru a preveni orice ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne, cum se menţionează în Declaraţia comună a României, Bulgariei, Austriei şi Ungariei dată publicităţii la Budapesta, pe 22 noiembrie.

Întrebat despre acest lucru, oficialul UE cu care a discutat AGERPRES a declarat că „posibila introducere a controalelor la frontierele interne de către Bulgaria şi România este o decizie naţională”.

Cel mai probabil decizia privind aderarea cu frontierele terestre la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei va fi însoţită de o declaraţie comună a celor două ţări cu Austria, aşa cum s-a întâmplat şi cu decizia din 30 decembrie 2023 privind aderarea cu frontierele aeriene şi maritime şi care făcea referire la „continuarea eforturilor comune de a combate migraţia ilegală”.

De altfel, Karner a afirmat luni seară că votul Austriei împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen din decembrie 2022 şi insistenţa sa privind combaterea imigraţiei ilegale au dus la o scădere a numărului de migranţi interceptaţi în apropierea graniţei Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în ţară.

„Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc”, a spus el, menţionând 70.000 de interceptări anul trecut până în octombrie şi 4.000 în aceeaşi perioadă a acestui an.

România şi Bulgaria aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024, dată de la care controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România au fost eliminate, în baza deciziei Consiliului din 30 decembrie 2023.