Românii creștinii ortodoxi sărbătoresc astăzi pe Sfântul Ioan Botezătorul. Sărbătoarea a generat, de-a lungul anilor, multe obiceiuri populare, dar și superstiții. 

Evenimentul încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, iar oamenii de la sate au țesut în jurul lui o întreagă pânză de credințe și datini.

În trecut de Sfântul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordănitul femeilor, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă.

Iordanitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi.

Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei.

În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său.

În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată.

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul

Biserica a închinat lui Ioan şase sarbatori: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima şi a doua aflare a capului lui (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan. Ce nu se face pe 7 ianuarie 2023
Din bătrâni există mai multe obiceiuri, tradiții și superstiții pentru ziua de 7 ianuarie 2023, când enoriașii prăznuiesc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul.

Se știe despre Sfântul Ioan că este protectorul pruncilor, el se asigură ca bebelușii se nasc sănătoși, fără malformații sau diformități.

În această zi, la sărbătoarea de 7 ianuarie, nu se bea vin roșu pentru că amintește de martiriul Sfântului Ioan.

Mai mult, de Soborul Sfântului Ion trebuie să fie veselie în casă, altfel persoanele triste vor rămâne așa tot anul.

Pe la sate, unii oameni țin ziua de Sfântul Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de la a deveni prada fiarelor sălbatice, potrivit Tradiții-superstiții.ro.

Tradiția mai spune spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Pe 7 ianuarie 2023, din bătrâni se zice că după Sfântul Ioan se botează gerul, adică gerul începe să nu-și mai facă simțită prezența.

De Sfântul Ion nu se stinge candela.

Pe 7 ianuarie 2023, marcată în calendarul ortodox cu cruce roșie, nu se spală, nu se face curat, nu se coase și nu se fac alte treburi prin gospodărie. Această zi este dedicată rugăciunii și odihnei.

Tot în această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi.

Ba mai mult, nu se foloseşte mătura.