Cel mai afectat drum județean de nerespectarea limitelor de tonaj prevăzute de legislația în vigoare a fost reabilitat! După ce în toamnă a fost refăcută fundația drumului, ieri s-au finalizat lucrările de reabilitare prin turnarea de covor asfaltic pe DJ208H, în Copălău, pe sectorul cuprins între drumul național, Botoșani – Târgu Frumos, și ieșirea spre localitatea Cerbu.

Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani, vicepreședintele Dorin Birta, directorul DJDP, Cătălin Gheorghian, și consilierul județean Gabriel Galan, au inspectat lucrările efectuate pe drumul județean. „Continuăm refacerea infrastructurii rutiere a județului. Am promis că vom face drumuri bune și ne ținem de cuvânt. Lucrarea de la Copălău a fost prioritară în programul de lucrări stabilit la nivelul Consiliului Județean, pentru că acest sector de drum era grav afectat de transportatorii care nu respectă limitele de greutate. Vom continua cu realizarea de covoare asfaltice în toate zonele județului, pentru că ne dorim drumuri de calitate”, a declarat Doina Federovici, adăugând că la finalul mandatului său, județul Botoșani va avea „o rețea de drumuri județene net superioară anilor trecuți, comparabilă, din punct de vedere calitativ, cu cele din județele dezvoltate”.

În cadrul programului de întreținere pe timp de vară a drumurilor județene vor fi realizați zeci de kilometri de covoare asfaltice noi. „Prioritizăm cu mare atenție toate lucrările pe care le executăm pe drumurile județene, programarea execuției lor fiind stabilită astfel încât să se îndeplinească toate criteriile și cerințele tehnice, pentru ca la finalul execuției să rezulte drumuri care oferă siguranță pentru toți cei care le tranzitează. Vom acționa concomitent pe mai multe sectoare de drum județean”, a declarat Dorin Birta.

Publicitate

Constructorii au început lucrările de pregătire a sectorului Cișmea – intersecție Roma-Costești din DJ296.

Proiectul este important pentru că reprezintă o schimbare fundamentală în abordarea medicinei în România: nu se mai pune accentul doar pe partea de tratament efectiv pentru vindecare sau îmbunătăţirea stării bolnavului, ci şi pe eliminarea sau măcar reducerea drastică a suferinţei.

Prin acest act normativ, se include dreptul la servicii medicale pentru „terapia durerii” în ansamblul drepturilor asiguraţilor în cadrul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta este alături de dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicaţiilor şi pentru recuperare, informează alba24.ro. Comisia pentru sănătate din Senat a avizat favorabil propunerea legislativă prin care „terapia durerii” este inclusă în categoria drepturilor pacienţilor.

Serviciile medicale pentru terapia durerii sunt definite ca:

Publicitate

ansamblul de servicii medicale de diagnosticare, tratament şi monitorizare a pacienţilor de toate vârstele (copii sau adulţi) cu dureri acute sau cronice. Obiectivul este îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora prin controlul sau înlăturarea durerii.

Prin acest act normativ, se include dreptul la servicii medicale pentru „terapia durerii” în ansamblul drepturilor asiguraţilor în cadrul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta este alături de dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicaţiilor şi pentru recuperare.

Noi drepturi pentru pacienți: înlăturarea durerii

„Proiectul este important pentru că reprezintă o schimbare fundamentală în abordarea medicinei în România: nu se mai pune accentul doar pe partea de tratament efectiv pentru vindecare sau îmbunătăţirea stării bolnavului, ci şi pe eliminarea sau măcar reducerea drastică a suferinţei.

Publicitate

Dacă înlăturăm durerea, prin medicamentaţie şi proceduri medicale specifice, îmbunătăţim viaţa bolnavilor şi îi putem ajuta să treacă mai uşor peste nişte momente cu adevărat dificile din viaţa lor.

Tehnica medicală şi cunoştinţele noastre au evoluat suficient astfel încât, aproape în fiecare caz putem face lucruri concrete în sistemul spitalicesc, pentru a reduce suferinţa celor care se confruntă cu aproape orice tip de afecţiune”, a afirmat senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, potrivit Agerpres.

Noi drepturi pentru pacienți: cadre medicale special instruite

Actul normativ mai prevede că Ministerul Sănătăţii, celelalte ministere şi instituţiile cu reţea sanitară proprie şi Ministerul Educaţiei elaborează strategia privind formarea profesională în managementul durerii a profesioniştilor. De asemenea, se elaborează şi strategia privind educarea pacienţilor pentru prevenirea şi terapia durerii.

„Pe lângă introducerea dreptului la terapie fără durere, legea pe care am iniţiat-o prevede ca oamenii să fie informaţi despre ce înseamnă că pot avea acces la tratamente specifice în acest sens. Un pacient trebuie să ştie că poate merge la orice tip de consultaţie sau intervenţie medicală şi că nu va suferi fizic de pe urma procedurilor la care este supus. Asta poate garanta şi o stare psihologică mai bună.

De asemenea, ne trebuie cadre medicale care să fie special instruite pentru această specialitate şi care, în timp, să dezvolte acest domeniu important pentru bunăstarea pacienţilor. În statele dezvoltate din Vest, se lucrează de zeci de ani pe această direcţie din dorinţa de a reduce suferinţa semenilor încercaţi de boală”, a adăugat Pauliuc.

Proiectul modifică şi completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Publicitate

Pompierii s-au luptat opt ore să stingă flăcările la fosta moară din Săveni și au stabilit o cauză probabilă.

Din primele constatări reiese că focul a fost pus intenționat.

Amintim că un incendiu violent a izbucnit, luni după-amiază, în orașul Săveni. O clădire dezafectată, unde a funcționat o moară de cereale, a fost cuprinsă de flăcări. Alarma a fost dată de oamenii care locuiesc în zonă.

Publicitate

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii de la Stația Săveni, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Săveni. Ulterior, forțele și mijloacele de intervenție au fost suplimentate cu autospeciala de intervenție și salvare de la înălțime din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani.

Intervenția a fost una de durată, având în vedere suprafața mare afectată, aproximativ 300 de metri pătrați.

Sfântul Marele Mucenic Gheorghe a trăit pe vremea împăratului Dioclețian (284-305), s-a născut în Capadocia, într-o familie creștină de origine greacă și a fost învățat din tinerețe în dreapta credință. Când tatăl său a trecut la cele veșnice, Sfântul s-a mutat cu mama sa din Capadocia în Palestina, unde se aflau originile familiei sale și unde mai aveau moșteniri. Ajuns la vârsta desăvârșirii și fiind frumos la chip și viteaz în luptă, prin osteneală, pricepere și destoinicie, tânărul Gheorghe s-a făcut remarcat și prețuit și în scurtă vreme a cucerit cele mai mari cinstiri, până la dregătoria de conducător de oaste, în garda împăratului. Se știe că, deși era păgân, împăratul Dioclețian nu a luat nici o măsură împotriva creștinilor până la anul 303. Acest lucru a îngăduit creștinilor vrednici să urce până la cele mai înalte slujbe în împărăție. În anul 303 însă, din îndemnul ginerelui său Galeriu pe care Dioclețian l-a luat ca însoțitor la domnie (tetrarh), a aprins prigoana împotriva creștinilor. Istoria creștinătății stă martoră că, din anul 303 și până la 313 (anul Edictului de la Milan, prin care Sfântul împărat Constantin cel Mare garanta tratarea creștinilor cu bunăvoință), Biserica a trecut printr-o cutremurătoare încercare și o sângeroasă probă: creștinii au fost siliți să aleagă, cu prețul vieții lor, între zeii păgâni și Iisus Hristos. Cunoscând decretul de prigonire împotriva creștinilor, îndată Gheorghe s-a înfățișat singur înaintea împăratului Dioclețian și, înaintea întregii curți împărățești, a mărturisit deschis că este creștin și că înțelege să slujească în oastea împăratului ca ucenic al lui Hristos. Uimit de această mărturisire și îndemnat de Galeriu, Dioclețian a dat poruncă să fie dus în temniță și supus la chinuri, ca să se lepede de credință. Și a fost trecut prin toate vămile muceniciei: loviri cu sulița, bătăi la tălpi, lespezi de piatră pe piept, chinul la roată, groapă cu var, încălțăminte cu cuie, băutură otrăvită, bătaia cu vine de bou. Toate acestea și altele asemenea le-a îndurat cu bărbăție Sfântul Mucenic Gheorghe rămânând tare în credință. Mucenicii sunt creștini aleși, luminați de Dumnezeu pentru a duce lupta împotriva păgânătății și a diavolului. Drept aceea, în toiul prigonirilor și în clipele când sunt puși la încercările cele mai sângeroase, Mântuitorul îi luminează cu puteri dumnezeiești care le ocrotesc trupul împotriva suferințelor. Deci, mulți dintre cei de față, văzând chinurile de moarte prin care trecea Sfântul Marele Mucenic Gheorghe și că rămâne viu și nevătămat, s-au lepădat de idoli și au venit la credința în Hristos, slăvind într-un glas pe Dumnezeul creștinilor. Mai mult, în vremea ținerii lui în temniță, Sfântul Gheorghe a înviat un mort, doar atingându-se de el. Însăși împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, văzând acestea, a mărturisit credința în Hristos, fiind și ea trecută în rândul sfinților mucenici. În cele din urmă, împăratul a încercat să-l înduplece cu onoruri și cu făgăduințe, dar Sfântul a ales să rămână pentru totdeauna cu Hristos. În fața acestei mărturisiri și, văzând că toate încercările lui sunt zadarnice, Dioclețian a dat porunca să li se taie capetele, și Mucenicului și împărătesei Alexandra. Așadar, ostașii i-au scos afară din cetate, dar, pe drum, înainte de a ajunge la locul de tăiere, împărăteasa, slăbind cu trupul, și-a dat duhul. Iar, când au ajuns la locul hotărât, Sfântul și-a ridicat glasul și s-a rugat cu căldură, mulțumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite. Astfel, rugându-se, cu bucurie și-a plecat capul sub sabie în ziua de 23 aprilie, păzind până la capăt credința fără prihană și luând cununa cea neveștejită din mâna lui Hristos, Domnul său. Trupul său a fost aruncat în groapa comună a sclavilor, iar mai târziu a fost luat de creștini și dus în orașul Lida din Palestina.