Connect with us

Economie

Ce reguli noi au fost introduse în programele Rabla clasic 2022 și Rabla Plus 2022. Programul debutează în februarie

Publicat

Publicitate

Rabla clasic 2022 și Rabla Plus 2022 vor debuta la începutul lunii februarie, iar conform aba24.ro, în acest an vor avea regul noi programe ce anul acesta vin la pachet cu schimbări. Programele vor debuta pe data de 4 februarie și vor avea cel mai mare buget de până acum, de peste 1,2 miliarde de lei.

Ministrul Mediului a anunțat că ele vor avea o valabilitate de 3 ani și vor beneficia de un buget-record ce va depăși 1 miliard de lei.

Rabla 2022: Două autovehicule la casare în loc de unul

În premieră, românii vor putea preda spre casare două vehicule, în loc de unul și astfel, vor primi un ecotichet în valoare de 45 de mii de lei.

Pentru mașinile mai vechi de 15 ani și cu norma de poluare Euro 3 sau inferioară, se va acorda un bonus suplimentar în valoare de 1.500 de lei. Prima de casare va fi de 3000 de lei.

Astfel suma primită de la Guvern poate ajunge la 51 de mii de lei, anunță Tanczos Barna. Sunt impuse însă și noi condiții. Mașina casată trebuie să fie înmatriculată în România de minimum 6 ani.

Publicitate

Iar cei care vor să-și cumpere o mașină electrică vor trebui să o caseze pe cea veche, pentru a intra în posesia ecobonusului de 45 de mii de lei.

Cel mai mare buget din istoria programelor

Potrivit Ministerului Mediului, bugetul din acest an este de 1,24 miliarde lei, fiind astfel cel mai mare buget alocat din istoria programelor (fără suplimentări ulterioare).

RABLA Clasic beneficiază de 560 milioane lei, iar RABLA Plus de 680 milioane lei.

O schimbare importantă ține de faptul că din 2022 și cei care vor să-și ia o mașină 100% electrică trebuie să caseze o mașină veche pentru a putea beneficia de ecobonusul de 45.000 lei pentru mașina nouă.

Până acum nu era obligatoriu să predai o mașină veche pentru a-ți lua o electrică nouă cu subvenție

Rabla 2022: buget record pentru casarea autoturismelor vechi

Una dintre noutățile programului Rabla Clasic este introducerea unui ecobonus de 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare Euro 3 și inferioară.

O altă noutate este introducerea posibilității casării a două autovehicule uzate pentru achiziționarea unuia nou, cuantumul finanțării fiind de 7.500 de lei pentru casarea unui autovehicul și 12.000 lei pentru casarea a două autovehicule. Rămâne obligativitatea casării a cel puțin un autovehicul în cadrul Programului.

Tot prin Rabla Clasic, dacă dai la casare două autoturisme (9.000 de lei prima de casare), ambele mai vechi de 15 ani (ecobonusuri pentru vechime, a câte 1.500 lei fiecare, deci încă 3.000 lei), la care se mai pot adăuga un ecobonus de 1.500 de lei pentru emisii scăzute şi unul de 3.000 de lei de pentru achiziţionarea unei maşini hibrid, se ajunge la un total de 16.500 de lei.

Rabla PLUS 2022: Primele de casare

  • Pentru casarea unui singur autovehicul, prin Rabla Clasic, se acordă o primă de 6.000 de lei, plus 1.500 de lei bonus de vechime peste 15 ani, adică 500 lei în total.
  • dacă dai la casare două autoturisme (9.000 de lei prima de casare), ambele mai vechi de 15 ani (ecobonusuri pentru vechime, a câte 1.500 lei fiecare, deciîncă 3.000 lei), la care se mai pot adăuga un ecobonus de 1.500 de lei pentru emisii scăzute şi unul de000 de lei de pentru achiziţionarea unei maşini hibrid, se ajunge la un total de 16.500 de lei.

„Rabla clasic este un program care atinge majoratul. Anul acesta se împlinesc 18 ani de când acesta a fost lansat și a adus o contribuție semnificativă în ceea ce privește întinerirea parcului auto: peste 700.000 de autoturisme noi au fost introduse în traficul național. Este pentru prima dată când planificăm implementarea acestor programe pe 3 ani.

Ne-am consultat cu asociațiile producătorilor, importatorilor și comercianților auto și ne dorim să asigurăm predictibilitate în implementarea politicilor publice în acest domeniu și să scoatem din circulație cel puțin 250.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani până în 2026”, a declarat joi ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.

Modificările în programele Rabla și Rabla Plus

O altă modificare adusă programului este că valabilitatea notei de înscriere va fi de 300 zile de la emiterea acesteia, față de 240 zile cât este în prezent.

În plus, se elimină termenul de 60 zile de casare/radiere a autovehiculului uzat, solicitanții având posibilitatea de a-l casa/radia până la emiterea facturii autovehiculului nou.

Se introduce obligativitatea casării unui autovehicul uzat pentru achiziționarea unui autovehicul nou.

Totodată, se introduce un bonus de 1.500 lei/autovehicul, acordat pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3.

Astfel, pentru fiecare autovehicul nou, va exista posibilitatea casării a maximum 2 autovehicule uzate, cuantumul finanțării urmând a fi:

pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării unui autovehicul uzat

  • – maximum 46.500 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)
  • -maximum 21.500 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate:

  • – maximum 51.000 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)
  • maximum 26.000 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

Legat de prima de casare pentru achiziția unei motociclete, aceasta va fi de 7.500 lei în cazul în care autovehiculul casat are o vechime mai mare de 15 ani, cu normă de poluare nu mai mare de Euro 3 sau 6.000 lei, în cazul casării unui alt tip de autovehicul uzat.

Ministerul vrea să lanseze și ”Rabla pentru instituții publice”

Ministrul a anunțat și lansarea unui program destinat instituțiilor publice, cu un buget de 600 milioane lei, prin care primăriile și autoritățile publice vor putea achiziționa doar mașini electrice sau hibrid plug-in. În cadrul acestui program, va fi asigurată o finanțare de 80% din valoarea achiziției.

„În 2022, vom avea un sistem informatic destinat persoanelor juridice care se vor înscrie în RABLA Clasic sau RABLA Plus, pentru că și autoritățile publice trebuie să fie încurajate spre achiziții verzi și eco-mobilitate.

Dacă ne uităm la cifre, în 2021 au fost achiziționate, în cadrul RABLA Plus, 8500 mașini de către persoane fizice și 7728 mașini de către persoanele juridice, cifre care arată interesul românilor pentru achiziția unor autoturisme mai prietenoase cu mediul.

Cetățenii interesați să se înscrie în programul RABLA trebuie să știe că vechimea autovehiculului uzat eligibil în program trebuie să fie de cel puțin 6 ani de la data primei înmatriculări în România, față de 8 ani cât este în prezent.

Totodată, se diminuează cu 5 grame valorile cantităților de emisii de CO2/KM aferente pragului de eligibilitate și pragului de obținere a ecobonusului”, a declarat președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Fülöp Lóránd-Árpád.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Minunea întoarcerii Iordanului la Bobotează: Semnificație și explicație

Publicat

Publicitate

Mântuitorul nu avea nevoie să se boteze precum avem noi, dar Botezul Său devine temelie a botezului nostru. Noi ne botezăm spre viaţă nouă, curăţindu-ne de tot păcatul, inclusiv de păcatul strămoşesc. Iisus nu avea nevoie de botez, fiind şi Dumnezeu. Lumea putea să se smintească văzându-L că intră să Se boteze laolaltă cu toţi păcătoşii. Dar El intră în Iordan şi-i cere lui Ioan să-L boteze, iar Evanghelistul Luca atrage atenţia asupra unui detaliu,  scrie Doxologia.

Subiectul ştirilor de Bobotează îl reprezintă de obicei cantitatea de apă ce se sfinţeşte, mulţimea care se îmbulzeşte spre a primi Aghiasma Mare, numele celui care recuperează crucea de lemn aruncată în apă. Lucruri de genul acesta care aduc, pare-se, audienţă. Rareori se vorbeşte despre adevărata semnificaţie a Botezului Domnului.

Este o legătură strânsă între Crăciun şi Bobotează. Nu degeaba ele se serbau împreună în primele secole, sub numele de Teofanie (Arătarea Domnului). Planul lui Dumnezeu încă dinainte de facerea lumii a fost acela de a uni dumnezeirea cu umanitatea. Întruparea Fiului lui Dumnezeu ar fi avut loc oricum – şi tot din Fecioara Maria! –, chiar dacă omul nu ar fi căzut în păcat şi în moarte, pierzând Raiul (comuniunea cu Dumnezeu). Căderea omului nu a modificat planul cel mai înainte de veci, ci doar a adăugat la Întrupare şi BotezulRăstignireaÎnvierea. Prin Întrupare, Hristos a primit doar firea omenească, fără de păcat. Abia la Botezul în Iordan El Îşi asumă, de bunăvoie, păcatele noastre. Mai întâi, Dumnezeu Se coboară, făcându-Se om, ca unul dintre noi. Urmează a doua chenoză (adică micşorare, deşertare) a lui Mesia. Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu” (II Corinteni 5, 21).

Mântuitorul nu avea nevoie să se boteze precum avem noi, dar Botezul Său devine temelie a botezului nostru. Noi ne botezăm spre viaţă nouă, curăţindu-ne de tot păcatul, inclusiv de păcatul strămoşesc. Iisus nu avea nevoie de botez, fiind şi Dumnezeu. Lumea putea să se smintească văzându-L că intră să Se boteze laolaltă cu toţi păcătoşii. Dar El intră în Iordan şi-i cere lui Ioan să-L boteze, iar Evanghelistul Luca atrage atenţia asupra unui detaliu: Şi după ce s-a botezat tot poporul, botezându-Se şi Iisus şi rugându-Se, s-a deschis cerul” (Luca 3, 21). De ce menţionează Luca „tot poporul”, dacă Evanghelistul Ioan relatează că, şi după Botezul Domnului, lumea a mai continuat să fie botezată de Ioan şi chiar de către unii ucenici ai lui Iisus (cf. Ioan 4, 2)? Prin expresia „tot poporul” se marchează simbolic faptul că, în Iordan, Mântuitorul Şi-a asumat păcatele tuturor oamenilor, din toate timpurile şi din toate locurile: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29).

Întruparea trebuia să fie urmată, obligatoriu, de Botezul în Iordan. Sunt două momente ale unei aceleiaşi lucrări: cea prin care Hristos Îşi asumă umanitatea cu toate ale sale. Pentru Naşterea Sa cea mai presus de fire a fost nevoie de acceptul Feciorei Maria: „Fie mie după cuvântul tău” (Luca 1, 38). Pentru Botezul în Iordan a fost nevoie de acordul lui Ioan care, văzându-L pentru ce a venit, „Îl oprea, zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?” (Luca 3, 14). Dar L-a lăsat să Se boteze, după ce Mântuitorul i-a spus: „Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea” (Luca 3, 15). Aceste două lucruri – Întruparea şi Botezul – nu le putea face Domnul fără acordul şi împreună-lucrarea omului. Pentru a se evidenţia importanţa decisivă  a lucrării celor doi, Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul sunt zugrăviţi, în icoana Deisis, de o parte şi de alta lui Hristos.

Legătură strânsă există nu doar între Crăciun şi Bobotează, ci şi între Bobotează şi Paştile Răstignirii. Păcatele noastre asumate de Mielul lui Dumnezeu în Iordan sunt ispăşite pe Cruce. De aceea şi astăzi, pe crucile de binecuvântare de lemn sunt sculptate pe o parte Botezul Domnului, pe cealaltă – Răstignirea. Mântuitorul „a şters zapisul ce era asupra noastră” şi „l-a pironit pe cruce” (cf. Coloseni 2, 13-14). Deci, ceea ce a început în Iordan continuă pe Golgota.

Publicitate

Sărbătoarea Bobotezei este prăznuită în Patriarhia Ierusalimului după calendarul neîndreptat, adică pe 19 ianuarie. Nu data în sine, ci pur şi simplu slujba ortodoxă face să se întâmple o minune – apele Iordanului se întorc înapoi. Momentul a fost prorocit şi de psalmistul Vechiului Testament: „Marea a văzut şi a fugit, Iordanul s-a întors înapoi” (Psalmi 113, 3). Apele par a „fierbe” atunci, ca şi cum s-ar întoarce către locul în care Patriarhul Ierusalimului aruncă crucea în apă. Este un tâlc adânc aici. Sfântul Ioan Gură de Aur considera că Iordanul s-ar numit astfel din pricina a două izvoare – Ior şi Dan„Aceste izvoare formează râul Iordan, care se varsă în Marea Moartă. Potrivit unei tâlcuiri referitoare la originile noastre, întregul neam omenesc se trage din două izvoare, adică din Adam şi din Eva, dar prin păcat el a fost îndreptat spre moarte, adică spre marea moartă a vieţii noastre, care este cuprinsă de întunecime. Întrupându-Se, Hristos a venit în Iordan, adică în neamul omenesc, a biruit moartea şi i-a întors pe oameni spre viaţa primordială” (Arhim. Hierotheos Vlachos, Predici la marile sărbători, Editura Cartea Ortodoxă/ Editura Egumeniţa, Galaţi, 2004, p. 88).

Aşadar, după ce omul a pierdut Raiul (prefigurat de Mareea Galileii, care este plină de viaţă), s-a îndreptat către moartea biologică (adică spre Marea Moartă – cea mai joasă apă de pe Terra, care este total neprielnică vieţii). Când Fiul lui Dumnezeu intră în apele Iordanului – adică îşi asumă umanitatea cu toate ale sale – este readus Omul spre viaţă. Apele, adică oamenii, se întorc atunci dinspre moarte spre Însuşi Hristos – Cel ce este simbol al Pomului Vieţii Cel din mijlocul Raiului. Aceasta este semnificaţia unei minuni ce se petrece anual şi care se cere a fi receptată şi valorizată duhovniceşte.

Citeste mai mult

Cultura

„Fram, ursul polar!” îi așteaptă pe micii botoșăneni la Teatrul „Vasilache”

Publicat

Publicitate
J𝐨𝐢, 𝟖 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, de la ora 𝟏𝟖:𝟎𝟎, cât și duminică, 𝟏𝟏 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, de la orele 𝟏𝟏:𝟎𝟎 și 𝟏𝟐:𝟑𝟎 micuții botoșăneni sunt așteptați la Teatrul „Vasilache” să vizioneze spectacolul „𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫”!
„𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫”, este un spectacol după Cezar Petrescu. Regia artistică: Toma Hogea Asistent regie: Mihaela Ștempel Scenografia: Mihai Pastramagiu Mişcare scenică: Victoria Bucun Muzica: Radu Sanduloviciu
Fotografiile au fost realizate de Ghenadie Prisăcaru, iar înregistrările au fost făcute în studioul de înregistrări ELEKTRA – Virgil Prispian.
Din distribuţie fac parte actorii: Oana Asofiei, Florin Iftode, Alin Gheorghiu, Marius Rusu, Andrei Iurescu, Renata Voloșcu, Adelina Cojocariu, Pavel Petrași și Ana Apetrei..
«„𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫” este o poveste, din lumea circului, dorită și mult așteptată de copii. Transpunerea scenică aduce, pe scena Teatrului „Vasilache”, un spectacol plin de culoare, cu o muzică originală deosebită, cu actori, cu păpușari desăvârșiți, cu numere de pantomimă, specifice lumii/arenei circului, cu momente coregrafice de excepție și cu actori – păpușari care ating nivelul și măiestria textului.
Spectacolul „𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫” aduce la rampă o multitudine de „ingrediente” specifice artei păpușărești: actorie, muzică, dans, mânuire păpuși (tip wayang și tip bunraku) și, nu în ultimul rând, o bună dispoziție și o plăcere reală a jocului din partea actorilor.
„𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫” este un spectacol pentru toate vârstele: copii (preșcolari și școlari mici), educatori, părinți și bunici!» (Toma Hogea, regizor artistic)
Spectacolul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 10 ani
Preț bilet 20 lei
Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/…/teatrul-pentru-copii-si… sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea fiecărui spectacol, în limita locurilor disponibile.
Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începerea spectacolului.

Citeste mai mult

Economie

Înmatriculările de autoturisme noi au urcat cu 58,4% în decembrie 2025

Publicat

Publicitate

Înmatriculările de autoturisme noi pe parcursul anului trecut au înregistrat o creștere de 4,7% față de 2024, situându-se la 155.855 de unități, potrivit informațiilor preliminare remise luni de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) pe baza statisticilor DGPCI.

La nivelul lunii decembrie 2025, înmatriculările de autoturisme noi au urcat cu 58,4% raportat la luna similară din 2024, ajungând la un volum de 21.203 unități.

În schimb, autoturismele pur electrice înregistrează o creștere de doar 1,4% față de decembrie 2024, la 1.354 de unități.

În top 10 înmatriculări autoturisme în funcție de marcă pe primul loc se află Dacia, cu 6.796 de unități, urmată de Renault – 2.638, Toyota – 1.704, Skoda – 1.148, Hyundai – 1.122, Volkswagen – 1.043, Ford – 833, KGM – 630, MG – 526 și BMW – 491.

Top 10 înmatriculări autoturisme în funcție de model este: Dacia Duster – 2.195 de unități, Dacia Logan – 2.133, Renault Clio – 1.405, Dacia Sandero – 830, Dacia Bigster – 789, Dacia Jogger – 564, Toyota Corolla – 505, Skoda Octavia – 408, Hyundai Tucson – 402, Toyota RAV4 – 394.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile este o organizație non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA, din 1996.

Publicitate

Misiunea APIA este de a reprezenta și susține interesele principalilor jucători din piața auto din România, implicându-se activ în dialogul cu autoritățile, prin promovarea practicilor sustenabile din industrie, prin educarea consumatorilor și prin oferirea de analize esențiale și relevante pentru acest sector.

APIA este totodată organizatorul unor evenimente publice definitorii pentru piața autohtonă, respectiv Salonul Internațional Auto București – SIAB și Forumul Mobilității Sustenabile – FMS. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan

Publicat

Publicitate

Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Legea a fost adoptată pe 23 decembrie, de Camera Deputaților, după ce a fost armonizată cu decizia Curții Constituționale a României, scrie alba24.ro.

Conform prevederilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008, transmite Mediafax.

La CCR proiectul adoptat fusese atacat de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), dar a fost declarat constituțional, cu excepția unui alinia.

Este vorba de un amendament inclus senatorii din Comisia de muncă, care ar fi permis ca bolnavii de cancer să fie exceptați de la norma de a încasa o tranșă unică de cel mult 30% din activ.

Proiectul, adoptat inițial pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anul 2026.

Publicitate

Legea privind plata pensiilor private: cine este vizat

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării.

Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.

În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:

  • cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
  • cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.

Principalele nemulțumiri exprimate public cu privire la actualul proiect au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare, respectiv o primă tranșă maximă de 25% și plata eșalonată pe 10 ani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending