Connect with us

Economie

Ce reguli noi au fost introduse în programele Rabla clasic 2022 și Rabla Plus 2022. Programul debutează în februarie

Publicat

Publicitate

Rabla clasic 2022 și Rabla Plus 2022 vor debuta la începutul lunii februarie, iar conform aba24.ro, în acest an vor avea regul noi programe ce anul acesta vin la pachet cu schimbări. Programele vor debuta pe data de 4 februarie și vor avea cel mai mare buget de până acum, de peste 1,2 miliarde de lei.

Ministrul Mediului a anunțat că ele vor avea o valabilitate de 3 ani și vor beneficia de un buget-record ce va depăși 1 miliard de lei.

Rabla 2022: Două autovehicule la casare în loc de unul

În premieră, românii vor putea preda spre casare două vehicule, în loc de unul și astfel, vor primi un ecotichet în valoare de 45 de mii de lei.

Pentru mașinile mai vechi de 15 ani și cu norma de poluare Euro 3 sau inferioară, se va acorda un bonus suplimentar în valoare de 1.500 de lei. Prima de casare va fi de 3000 de lei.

Astfel suma primită de la Guvern poate ajunge la 51 de mii de lei, anunță Tanczos Barna. Sunt impuse însă și noi condiții. Mașina casată trebuie să fie înmatriculată în România de minimum 6 ani.

Publicitate

Iar cei care vor să-și cumpere o mașină electrică vor trebui să o caseze pe cea veche, pentru a intra în posesia ecobonusului de 45 de mii de lei.

Cel mai mare buget din istoria programelor

Potrivit Ministerului Mediului, bugetul din acest an este de 1,24 miliarde lei, fiind astfel cel mai mare buget alocat din istoria programelor (fără suplimentări ulterioare).

RABLA Clasic beneficiază de 560 milioane lei, iar RABLA Plus de 680 milioane lei.

O schimbare importantă ține de faptul că din 2022 și cei care vor să-și ia o mașină 100% electrică trebuie să caseze o mașină veche pentru a putea beneficia de ecobonusul de 45.000 lei pentru mașina nouă.

Până acum nu era obligatoriu să predai o mașină veche pentru a-ți lua o electrică nouă cu subvenție

Rabla 2022: buget record pentru casarea autoturismelor vechi

Una dintre noutățile programului Rabla Clasic este introducerea unui ecobonus de 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare Euro 3 și inferioară.

O altă noutate este introducerea posibilității casării a două autovehicule uzate pentru achiziționarea unuia nou, cuantumul finanțării fiind de 7.500 de lei pentru casarea unui autovehicul și 12.000 lei pentru casarea a două autovehicule. Rămâne obligativitatea casării a cel puțin un autovehicul în cadrul Programului.

Tot prin Rabla Clasic, dacă dai la casare două autoturisme (9.000 de lei prima de casare), ambele mai vechi de 15 ani (ecobonusuri pentru vechime, a câte 1.500 lei fiecare, deci încă 3.000 lei), la care se mai pot adăuga un ecobonus de 1.500 de lei pentru emisii scăzute şi unul de 3.000 de lei de pentru achiziţionarea unei maşini hibrid, se ajunge la un total de 16.500 de lei.

Rabla PLUS 2022: Primele de casare

  • Pentru casarea unui singur autovehicul, prin Rabla Clasic, se acordă o primă de 6.000 de lei, plus 1.500 de lei bonus de vechime peste 15 ani, adică 500 lei în total.
  • dacă dai la casare două autoturisme (9.000 de lei prima de casare), ambele mai vechi de 15 ani (ecobonusuri pentru vechime, a câte 1.500 lei fiecare, deciîncă 3.000 lei), la care se mai pot adăuga un ecobonus de 1.500 de lei pentru emisii scăzute şi unul de000 de lei de pentru achiziţionarea unei maşini hibrid, se ajunge la un total de 16.500 de lei.

„Rabla clasic este un program care atinge majoratul. Anul acesta se împlinesc 18 ani de când acesta a fost lansat și a adus o contribuție semnificativă în ceea ce privește întinerirea parcului auto: peste 700.000 de autoturisme noi au fost introduse în traficul național. Este pentru prima dată când planificăm implementarea acestor programe pe 3 ani.

Ne-am consultat cu asociațiile producătorilor, importatorilor și comercianților auto și ne dorim să asigurăm predictibilitate în implementarea politicilor publice în acest domeniu și să scoatem din circulație cel puțin 250.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani până în 2026”, a declarat joi ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.

Modificările în programele Rabla și Rabla Plus

O altă modificare adusă programului este că valabilitatea notei de înscriere va fi de 300 zile de la emiterea acesteia, față de 240 zile cât este în prezent.

În plus, se elimină termenul de 60 zile de casare/radiere a autovehiculului uzat, solicitanții având posibilitatea de a-l casa/radia până la emiterea facturii autovehiculului nou.

Se introduce obligativitatea casării unui autovehicul uzat pentru achiziționarea unui autovehicul nou.

Totodată, se introduce un bonus de 1.500 lei/autovehicul, acordat pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3.

Astfel, pentru fiecare autovehicul nou, va exista posibilitatea casării a maximum 2 autovehicule uzate, cuantumul finanțării urmând a fi:

pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării unui autovehicul uzat

  • – maximum 46.500 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)
  • -maximum 21.500 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate:

  • – maximum 51.000 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)
  • maximum 26.000 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

Legat de prima de casare pentru achiziția unei motociclete, aceasta va fi de 7.500 lei în cazul în care autovehiculul casat are o vechime mai mare de 15 ani, cu normă de poluare nu mai mare de Euro 3 sau 6.000 lei, în cazul casării unui alt tip de autovehicul uzat.

Ministerul vrea să lanseze și ”Rabla pentru instituții publice”

Ministrul a anunțat și lansarea unui program destinat instituțiilor publice, cu un buget de 600 milioane lei, prin care primăriile și autoritățile publice vor putea achiziționa doar mașini electrice sau hibrid plug-in. În cadrul acestui program, va fi asigurată o finanțare de 80% din valoarea achiziției.

„În 2022, vom avea un sistem informatic destinat persoanelor juridice care se vor înscrie în RABLA Clasic sau RABLA Plus, pentru că și autoritățile publice trebuie să fie încurajate spre achiziții verzi și eco-mobilitate.

Dacă ne uităm la cifre, în 2021 au fost achiziționate, în cadrul RABLA Plus, 8500 mașini de către persoane fizice și 7728 mașini de către persoanele juridice, cifre care arată interesul românilor pentru achiziția unor autoturisme mai prietenoase cu mediul.

Cetățenii interesați să se înscrie în programul RABLA trebuie să știe că vechimea autovehiculului uzat eligibil în program trebuie să fie de cel puțin 6 ani de la data primei înmatriculări în România, față de 8 ani cât este în prezent.

Totodată, se diminuează cu 5 grame valorile cantităților de emisii de CO2/KM aferente pragului de eligibilitate și pragului de obținere a ecobonusului”, a declarat președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Fülöp Lóránd-Árpád.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Prima lopată la „Podul de Flori”, în prezența autorităților din R.Moldova și România

Publicat

Publicitate

Oficialități din România și Republica Moldova vor fi prezente, sâmbătă, la demararea lucrărilor primului pod rutier de autostradă peste râul Prut din ultimii 60 de ani – Podul de la Ungheni, printr-un eveniment simbolic denumit generic Festivalul ‘Podul de Flori’, notează AGERPRES.

‘Podul de Flori’ va uni localitatea Zagarancea din raionul Ungheni, Republica Moldova, și comuna Golăești din județul Iași din România, și este parte a Autostrada Unirii (A8), cu rol major în interconectarea celor două rețele rutiere naționale – Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni și viitoarea Autostradă Ungheni – Chișinău, ambele cu termen de finalizare estimat pentru anul 2030.

‘Podul de Flori’ este primul dintre cele patru noi poduri peste Prut stabilite spre execuție, pentru care există deja contractul de proiectare și execuție semnat în cursul toamnei trecute.

La acest eveniment vor fi prezenți, printre alții, Vladimir Bolea, viceprim-ministrul Republicii Moldova, Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România.

De asemenea, va fi prezent și candidatul Alianței Electorale România Înainte, Crin Antonescu, precum și alți oficiali de la Chișinău, București, Bruxelles, alături de autorități locale și cetățeni de pe ambele maluri ale Prutului.

Potrivit organizatorilor, Festivalul ‘Podul de Flori’ va începe de la ora 12:00 în Piața Independenței din Ungheni, care va deveni scena unui eveniment de referință pentru relația dintre România și Republica Moldova.

Publicitate

Începând cu ora 15:30 va fi dat startul lucrărilor de foreze pe ambele maluri ale Prutului, printr-o manifestație cu participarea cetățenilor, oficialilor și a presei, în satul Zagarancea, pe șantierul de construcție al podului.

Atmosfera festivalului ‘Podul de Flori’ din Piața Independenței din Ungheni va fi întreținută pe parcursul întregii zile de artiști de top din ambele țări, reuniți într-un program muzical spectaculos.

O expoziție documentară ‘Poduri de Memorie’ va aduce în prim-plan momente esențiale din istoria recentă a celor două țări.

Într-un moment simbolic, cerul Ungheniului va fi brăzdat de aeronavele ‘The Hawks of Romania’, cu demonstrații spectaculoase de zbor și parașutism.

Participanții sunt așteptați și în zona gastronomică, cu preparate tradiționale și un târg al producătorilor locali.

Cu prilejul festivalului, va fi lansat un concurs de design adresat artiștilor vizuali din România și Republica Moldova. Lucrarea câștigătoare va fi imprimată pe panourile fonoabsorbante ale viitorului pod rutier Ungheni-Ungheni. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat de 43 de ani, din județul Botoșani, cercetat pentru că a schingiuit un animal

Publicat

Publicitate

Vineri, polițiștii din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor au emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat, de 43 de ani, din județul Botoșani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de schingiuirea animalelor.

În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că acesta, în ziua de 1 aprilie a.c., deranjat de faptul că un câine de rasă comună, talie mică a pătruns în curtea locuinței și alerga după păsările din curte, i-ar fi aplicat acestuia mai multe lovituri, cu un obiect dur din gospodărie, după care l-ar fi aruncat în drumul public, din fața locuinței.

Bărbatul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, cercetările fiind continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

TikTok a lansat Centrul Electoral, dedicat alegerilor din România

Publicat

Publicitate

TikTok își consolidează activitatea de a proteja platforma prin lansarea Centrului Electoral dedicat alegerilor din România, printr-o nouă campanie de educație media și prin colaborarea continuă cu peste 20 de parteneri de fact-checking, conform unui comunicat remis, vineri, Agerpres.

”Pe măsură ce următoarea rundă de alegeri din România se apropie, TikTok anunță astăzi o serie de actualizări care consolidează activitatea continuă de a proteja platforma și de a conecta comunitatea la informații despre alegeri de încredere.

TikTok le oferă oamenilor oportunitatea de a descoperi și a se conecta cu conținutul și creatorii care îi inspiră.

În perioadele electorale, TikTok lucrează continuu pentru a proteja platforma și pentru a menține un spațiu civilizat, în care utilizatorii se pot exprima liber și pot construi comunități.

Mii de specialiști în Trust & Safety și Security au protejat TikTok în peste 200 de alegeri din întreaga lume în ultimii cinci ani, inclusiv cele din Germania și Croația, precum și alte alegeri desfășurate deja în Europa în acest an.

Astăzi, TikTok consolidează această activitate prin lansarea Centrului Electoral dedicat alegerilor din România, printr-o nouă campanie de educație media și prin colaborarea continuă cu peste 20 de parteneri de fact-checking”, se menționează în comunicat.

Publicitate

Astfel, pentru a sprijini comunitatea în accesarea informațiilor oficiale privind aceste alegeri, TikTok a lansat săptămâna trecută un Centru Electoral, disponibil utilizatorilor prin funcția de Căutare și prin bannere afișate la conținutul relevant despre alegeri.

Centrul Electoral oferă informații esențiale, date importante și direcționează utilizatorii către site-ul Autorității Electorale Permanente.

De asemenea, include informații despre politicile TikTok și sfaturi de educație media pentru crearea, distribuirea și interacțiunea cu conținutul, dezvoltate în parteneriat cu Funky Citizens.

Totodată, platforma continuă să investească în inițiative de educație media pentru a le oferi membrilor comunității abilitățile necesare pentru a analiza critic conținutul online, a identifica dezinformarea și a accesa surse de încredere.

‘Înaintea alegerilor prezidențiale din România, TikTok lansează o campanie de educație media în colaborare cu o serie de parteneri media importanți din România pentru a încuraja gândirea critică și a ajuta comunitatea să facă distincția între fapte și ficțiune atunci când vizualizează conținut online. În cadrul campaniei, partenerii media au realizat o serie de videoclipuri educaționale care explică cum pot utilizatorii să recunoască și să evite dezinformarea, le oferă instrumentele necesare pentru a evalua critic conținutul online și îi ghidează către surse oficiale. Aceste videoclipuri sunt disponibile comunității din România prin intermediul Centrului Electoral și vor fi promovate activ pentru a le asigura vizibilitate pe parcursul perioadei electorale’, se subliniază în comunicat.

Potrivit sursei citate, dezvoltarea Centrului Electoral este doar o parte a activității mai ample de a proteja integritatea TikTok.

Această activitate este condusă de Grupul de lucru dedicat alegerilor, alcătuit din experți în securitate cibernetică, activități înșelătoare, dezinformare și integritate electorală. Grupul de lucru coordonează activitatea de a proteja platforma, utilizând atât tehnologii avansate de moderare, cât și moderare umană.

Aceștia continuă să protejeze cu rigurozitate comunitatea TikTok, pentru ca oamenii să se exprime în siguranță pe subiecte care contează pentru ei, aplicând o serie de măsuri menite să asigure respectarea politicilor detaliate în hub-ul global pentru integritatea alegerilor.

Platforma colaborează activ cu toate autoritățile relevante în contextul alegerilor, punându-le la dispoziție canale dedicate prin care pot raporta conținutul despre care consideră că poate încălca fie Regulile Comunității TikTok, fie reglementările în vigoare.

În pregătirea pentru alegerile care urmează, a extins și mai mult accesul la aceste instrumente prin adăugarea unor instituții guvernamentale și a unor instituții de specialitate locale suplimentare.

 

Citeste mai mult

Eveniment

26 aprilie – Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)

Publicat

Publicitate

O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor, scrie AGERPRES.

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională abia în 1990. În același an, Adunarea Generală a adoptat rezoluția 45/190, solicitând ‘cooperare internațională pentru a aborda și atenua consecințele de la centrala nucleară de la Cernobîl’. Acesta a fost începutul implicării Organizației Națiunilor Unite în redresarea de la Cernobîl. A fost înființat un Grup de lucru pentru a coordona cooperarea la Cernobîl, arată https://www.un.org/.

În 1991, ONU a creat ”Chernobyl Trust Fund”.

Din 1986, familia de organizații ONU și mai multe ONG-uri importante au lansat peste 230 de proiecte diferite de cercetare și asistență în domeniile sănătății, siguranței nucleare, reabilitării, mediului, producției de alimente curate și informației.

În 2002, Națiunile Unite au anunțat o schimbare în strategia Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung. PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) și birourile sale regionale din cele trei țări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaționale, naționale și publice care vizează dezvoltarea durabilă a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Rețeaua Internațională de Cercetare și Informare privind Cernobîlul (ICRIN).

Publicitate

La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna ziua de 26 aprilie drept Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl. În rezoluția sa, Adunarea Generală a recunoscut că, la trei decenii de la dezastru, persistă consecințe grave pe termen lung, iar comunitățile și teritoriile afectate se confruntă în continuare cu nevoi conexe.

Finalizarea amplasării noii structuri de izolare peste vechiul sarcofag a reprezentat o etapă importantă atinsă în 2019, 2,2 miliarde de euro fiind furnizate de peste 45 de națiuni donatoare prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Noua clădire de izolare a fost predată Guvernului Ucrainei pe 10 iulie 2019. Amploarea proiectului, în ceea ce privește cooperarea internațională, îl face unul dintre cele mai importante din domeniul securității nucleare.

Istoria accidentului nuclear de la Cernobîl

Accidentul de la Cernobîl din 1986 a fost rezultatul unei proiectări defectuoase a reactorului, operat de personal insuficient instruit, explică https://world-nuclear.org/. Explozia cu abur și incendiile rezultate au eliberat în mediu cel puțin 5% din miezul radioactiv al reactorului, provocând depunerea de materiale radioactive în multe părți ale Europei.

Doi muncitori ai centralei Cernobîl au murit din cauza exploziei din noaptea accidentului. Printre victime s-au numărat pompierii care au intervenit la incendiile inițiale de pe acoperișul clădirii turbinelor, iar 28 de persoane au murit în următoarele săptămâni, ca urmare a sindromului iradierii acute. Aproximativ 350.000 de persoane au fost evacuate în urma accidentului.

Complexul energetic de la Cernobîl, situat la aproximativ 130 km nord de Kiev, Ucraina, și la aproximativ 20 km sud de granița cu Belarus, cuprindea patru reactoare nucleare. Unitățile 1 și 2 au fost construite între 1970 și 1977, iar unitățile 3 și 4 au fost finalizate în 1983. Alte două reactoare erau în construcție în momentul accidentului. La sud-est de centrală, a fost construit un lac artificial de aproximativ 22 de kilometri pătrați, situat lângă râul Pripiat, un afluent al Niprului, pentru a furniza apă de răcire reactoarelor.

Această zonă a Ucrainei avea o densitate scăzută a populației. La aproximativ 3 km distanță de reactor, în noul oraș Pripiat trăiau 49.000 de locuitori. Orașul vechi Cernobîl, care avea o populație de 12.500 de locuitori, se află la aproximativ 15 km sud-est de complex. Pe o rază de 30 km de la centrala electrică, populația totală era între 115.000 și 135.000 de locuitori la momentul accidentului.

Accidentul a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă, iar cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru a cauzat perturbări sociale și economice grave pentru părți mari ale populației din Belarus, Rusia și Ucraina. Doi radionuclizi, iodul-131, cu durată scurtă de viață, și cesiul-137, cu durată lungă de viață, au cântărit greu în doza de radiații. Se estimează că tot gazul xenon, aproximativ jumătate din iod și cesiu și cel puțin 5% din materialul radioactiv rămas în miezul reactorului Cernobîl 4 (care avea 192 de tone de combustibil) au fost eliberate în urma accidentului. Cea mai mare parte a materialului eliberat s-a depus în apropiere sub formă de praf și resturi, dar materia mai ușoară a fost transportată de vânt peste Ucraina, Belarus, Rusia și, într-o oarecare măsură, peste Scandinavia și Europa.

Orașul Pripiat, unde locuiau operatorii centralei, a fost evacuat pe 27 aprilie 1986. Până pe 14 mai, aproximativ 116.000 de persoane care locuiau pe o rază de 30 de kilometri fuseseră evacuate și ulterior relocate. În anii care au urmat accidentului, alte 220.000 de persoane au fost relocate în zone mai puțin contaminate, iar zona de excludere inițială cu o rază de 30 km (2.800 km2) a fost modificată și extinsă pentru a acoperi 4.300 de kilometri pătrați.

Comitetul științific al Națiunilor Unite pentru evaluarea efectelor radiațiilor atomice (UNSCEAR) a concluzionat că, în afară de aproximativ 5.000 de cazuri de cancer tiroidian (soldate cu 15 decese), ‘nu există dovezi ale unui impact major asupra sănătății publice atribuibil expunerii la radiații, la 20 de ani de la accident’, potrivit sursei citate. Conform unui raport UNSCEAR din 2018, aproximativ 20.000 de cazuri de cancer tiroidian au fost diagnosticate între 1991 și 2015 la pacienți care aveau 18 ani sau mai puțin la momentul accidentului. Raportul afirmă că un sfert din cazuri (5000 de cazuri) s-au datorat ‘probabil’ dozelor mari de radiații și că acest raport a fost probabil mai mare în anii anteriori și mai mic în anii următori. Cancerul tiroidian nu este de obicei fatal dacă este diagnosticat și tratat din timp. Conform raportului, dintre diagnosticele puse între 1991 și 2005, 15 s-au dovedit a fi fatale.

La începutul anilor 1990, aproximativ 400 de milioane de dolari s-au cheltuit pentru îmbunătățirea siguranței reactoarelor rămase de la Cernobîl. Reactorul 3 a funcționat până în decembrie 2000. Unitatea 2 a fost închisă după un incendiu în sala turbinelor în 1991, iar unitatea 1 la sfârșitul anului 1997. Aproape 6.000 de oameni lucrau la centrală în fiecare zi, iar doza lor de radiații s-a încadrat în limitele acceptate la nivel internațional.

Noua structură de siguranță (New Safe Confinement – NSC) pentru sarcofag a fost finalizată în 2017. Structura închisă ermetic are rolul de a permite inginerilor să demonteze de la distanță structura din 1986, care a protejat rămășițele reactorului de intemperii, încă din săptămânile de după accident.

Cernobîl în zilele noastre

Pe 24 februarie 2022, forțele rusești au preluat controlul asupra tuturor instalațiilor centralei nucleare de la Cernobîl. Nivelurile de control ale dozelor de radiații gamma în zona de excluziune a Cernobîlului au fost depășite. Inspectoratul de Reglementare Nucleară al Ucrainei (SNRIU) a anunțat că creșterea nivelurilor de radiații s-a datorat probabil ‘perturbării stratului superior al solului din cauza mișcării unui număr mare de mașini militare grele prin zona de excluziune și a creșterii poluării aerului’. Citirile de radiații de la fața locului au fost evaluate de AIEA ca fiind scăzute și în conformitate cu nivelurile apropiate de nivelurile de fond.

Pe 9 martie 2022, centrala de la Cernobîl a pierdut conexiunea la rețea. SNRIU a transmis că generatoarele diesel de rezervă funcționau și aveau combustibil pentru 48 de ore. Pe 13 martie, Energoatom a raportat că operatorul sistemului de transport Ukrenergo a reușit să repare o linie electrică necesară pentru restabilirea alimentării externe cu energie electrică a Cernobîlului. Amplasamentul urma să fie reconectat la rețea o zi mai târziu, dar Ukrenergo a raportat în dimineața zilei de 14 martie că linia a suferit daune suplimentare ‘din partea forțelor de ocupație’. Mai târziu, pe 14 martie, Ukrenergo a anunțat că alimentarea cu energie electrică externă a fost restabilită, iar la ora 16:45 centrala a fost reconectată la rețeaua electrică a Ucrainei.

Pe 31 martie 2022, controlul asupra amplasamentului a revenit personalului ucrainean. Din ianuarie 2023, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are o prezență permanentă la toate centralele nucleare ale Ucrainei.

Foto: (c)  SERGEY DOLZHENKO/EPA


Pe 14 februarie 2025, o dronă a lovit acoperișul NSC și a străpuns atât învelișul exterior, cât și pe cel interior din oțel al structurii. AIEA a declarat că nivelurile de radiații din interiorul și exteriorul structurii au rămas normale și stabile. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending