Connect with us
Publicitate

Eveniment

Ce pensie primesc botoșănenii care au lucrat minim 10 ani. Formula de calcul

Publicat

Publicitate

Noua lege a pensiilor face diferența între cei care au cotizat la stat între 10 și 15 ani și cei care au cotizat peste 15 ani. Românii care au muncit mai puțin de 15 ani beneficiază și ei de pensie, menționează alba24.ro.

Dar cei care au cotizat la stat între 10 și 15 ani vor încasa o pensie minimă. Aceasta este stabilită în funcţie de stagiul de cotizare realizat, într-un procent de 40% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

Astfel, pensia minimă va fi stabilită în funcţie de stagiul de cotizare realizat, într-un procent de 40% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată scrie DCNews.ro

Se adaugă însă câte 1% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat între 11 ani şi 14 ani inclusiv.

Noua lege a pensiilor face diferența
Noua lege a pensiilor face diferența între cei care au cotizat la stat între 10 și 15 ani și cei care au cotizat peste 15 ani.

„Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe țară. Pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară.

Publicitate

Persoanele cu vechime între 10 ani și 15 ani, aflate la pensie la dată întrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară.

În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o suma mai mare, atunci persoană o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislația în vigoare. Din cauza acesteia nu se făcea nicio diferențiere în funcție de anii lucrați între beneficiarii de pensie minimă.

Adică, în practică se ajunge în situația în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie”, prevede textul noii Legi a pensiilor.

Publicitate

Pensia de urmaș- ce modificări au apărut
Pensia de urmaș este menținută în continuare, însă apare ca o noutate și ajutorul pentru soțul pensionar supraviețuitor. În cazul decesului unuia dintre soți, celălalt primește un ajutor financiar în plus în cuantum de 25% din pensia partenerului de viață decedat.

„Pensia de urmaș se menține și, în plus față de actualele prevederi, apare o nouă prestație. Este vorba de ajutorul pentru soțul pensionar supraviețuitor, care va primi 25% din pensia soțului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie”, mai prevede legea.

Pensionarii care nu au cotizat cel puțin 15 ani pentru pensie vor putea opta între pensia minim garantată, care va fi calculată, însă, pe baza contributivităţii, şi o indemnizaţie socială.

Pensia pentru limită de vârstă
Cu condiția îndeplinirii stagiului minim de cotizare în sistemul public de pensii, pensia pentru limită de vârstă poate fi obținută la atingerea vârstei standard de pensionare. Ținând cont de faptul că vârsta standard de pensionare este diferită pentru femei și bărbați, iar atingerea ei depinde de data nașterii, îți spunem astăzi cine poate ieși la pensie pentru limită de vârstă în acest an, fie femeie sau bărbat.

În momentul de față, toate pensiile, deci și cea pentru limită de vârstă, sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit avocatnet.ro aceasta ar fi trebuit să fie înlocuită de Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii, dar trecerea la noua legislație a pensiilor a fost amânată pentru 2023.

Vârsta minimă de pensionare este raportată la data nașterii.
Astfel, dacă îndeplinesc și condiția stagiului de cotizare (cel minim e de 15 ani, în timp ce acela complet este de 35 de ani), cei ce ating în 2022 vârsta standard de pensionare pot cere să iasă la pensie.

Vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani. În schimb, aceasta diferă pentru femei. Ea este, de principiu, de 63 de ani, însă va fi atinsă treptat, prin eșalonare, până în 2030.

În 2022, de pildă, femeile se pot pensiona la 61 de ani trecuți (în funcție de perioada anului, diferind puțin lunile, însă detaliem mai jos).

Ce bărbați se pot pensiona pentru limită de vârstă în 2022
În cazul bărbaților, lucrurile sunt relativ simple. Astfel, se vor putea pensiona în 2022 toți cei care împlinesc 65 de ani în acest an și care au îndeplinit condițiile minime de cotizare – cel puțin 15 ani munciți legal.

Pensionare bărbați în 2022

Vârsta standard de pensionare împlinită – 65 de ani
Stagiul minim de cotizare realizat- 15 ani
Stagiul complet de cotizare realizat – 35 de ani
E important de menționat că există bărbați care pot ieși la pensie mai devreme, respectiv cei care au lucrat în condiții grele (condiții deosebite de muncă și condiții speciale de muncă).

Practic, aceștia beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare, proporțional cu perioada de timp lucrată în condiții grele.

Ce femei se pot pensiona pentru limită de vârstă în 2022
Cu toate că atât bărbații, cât și femeile trebuie să îndeplinească cerințele minime de vârsta și de cotizare, vârsta la care pot ieși la pensie diferă. Întâi de toate, așa cum ziceam, vârsta standard de pensionare pentru femei, stabilită de legea pensiilor, este de 63 de ani.

Apoi, această limită nu a fost încă atinsă, ca-n cazul bărbaților, ci crește în fiecare an, până o va atinge în 2030. Diferit este și stagiului complet de cotizare, care, deși este tot de 35 de ani, în mod normal, el va fi atins prin eșalonare în următorii ani.

Ianuarie-Martie 2022

Vârsta standard de pensionare împlinită – 61 de ani și nouă luni
Stagiul minim de cotizare realizat- 15 ani
Stagiul complet de cotizare realizat- 31 de ani și nouă luni
Mai-Iulie 2022

Vârsta standard de pensionare împlinită – 61 de ani și zece luni
Stagiul minim de cotizare realizat- 15 ani
Stagiul complet de cotizare realizat – 31 de ani și zece luni
Septembrie-Noiembrie 2022

Vârsta standard de pensionare împlinită – 61 de ani și 11 luni
Stagiul minim de cotizare realizat- 15 ani
Stagiul complet de cotizare realizat – 31 de ani și 11 luni
Începând de anul viitor se va trece la vârsta standard de pensionare pentru femei de 62 de ani.

În mod similar bărbaților, și femeile pot beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare (cea din tabelul de mai sus), proporțional cu perioada de timp lucrată în condiții grele.

În plus, femeile au și opțiunea să aleagă să lucreze până la 65 de ani. Cele care optează să lucreze până la 65 de ani, chiar dacă se puteau pensiona, nu se mai pot răzgândi ulterior.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Peste 30 de adolescente cu vârste între 15 şi 17 ani, din judeţul Botoşani, au devenit mame, de la începutul acestui an

Publicat

Publicitate

Peste 30 de adolescente cu vârste între 15 şi 17 ani, din judeţul Botoşani, au devenit mare, de la începutul acestui an, potrivit unor date prezentate, miercuri, de purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) “Mavromati”, Ioan Asaftei.

Potrivit oficialului SJU, din cele 33 de mame minore, şapte au vârsta de 15 ani, opt au vârsta de 16 ani, iar 18 au împlinit 17 ani.

Cele mai multe dintre mămicile minore, 26 sunt din mediul rural, iar şapte din mediul urban.

În cazul a patru bebeluşi născuţi de mame minore, a fost instituită măsura plasamentului la asistenţi maternali profesionişti, în timp ce patru cupluri mamă- copil au fost transferate din Maternitate la Centrul Maternal ” Micul Prinţ” Botoşani.

Cele 33 de mame minore au dat naştere la 20 de băieţei şi 13 fetiţe. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (283)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

ÎN DIALOG  CU PROFESORUL OCTOGENAR  NICOLAE  BRĂDĂŢENU, FOST INSPECTOR ŞCOLAR (PARTEA a II-a)

Georgică Manole: Pe când o carte intitulată “Amintiri despre viaţa de inspector”?

Nicolae Brădăţeanu: N-a sosit momentul, cu toate că mai am un teanc de caiete ordonate pe ani. Consider că nu sunt omul potrivit pentru aşa ceva, dar, ca simplă amintire, am una care s-ar putea intitula “Cum am ţinut în braţe un ministru”.  Se întâmpla în aprilie 1987 când, împreună cu inspectorul general Mihai Matei, l-am întâmpinat la gară pe cel mai înalt delegat din partea Ministerului la faza finală a Concursului Naţional de Limba şi Literatura Română, ministrul Ioan Teoreanu. Cum vagonul de dormit se afla  lângă locomotivă care a tras hăt departe de peron, distanţa dintre scara vagonului şi pământul gol era de peste un metro. După un “Să trăiţi şi bine aţi venit!”, domnul general i-a preluat geanta de voiaj, iar eu l-am luat pur şi simplu în braţe pentru o aterizare uşoară pe care numai un profesor de educaţie fizică ştie s-o facă. Norocul meu a fost că ministrul nu avea decât 70 de kilograme şi  nu s-a întâmplat să fie Suzana Gâdea. Cu ce m-am ales? Pentru cei care nu m-au crezut că am intrat în birou la ministrul Şora pentru a obţine aprobarea înfiinţării Liceului Sportiv, le spun că de la această întâmplare mi-a venit curajul, sau mai bine zis tupeul. Sau, când a venit  Aneta Spornic şi a dorit să cunoască aparatul I. S. J., a dat mâna cu inspectorii şi, de când i-am sărutat mâna am scăpat de herpesurile care se repetau.  Când mergeam la minister  pentru diferite aprobări (posturi, clase, grupe etc.), în faţa inspectorilor care mă cunoşteau bine îi întrebam: “PEŞTE KENT timp mai VIN”. Sau, în urma brigăzii de la Flămânzi, toşi inspectorii scriau pe ordinul de deplasare  “Sosit Flămânzi” şi “Plecat Flămânzi”. Eu am scris “Sosit FLĂMÂNZI”, “Plecat SĂTUI”. De la partid ne întrebau ce putem face ca elevii să nu mai meargă de sărbători cu Steaua, atunci eu am zis că “Să meargă cu Dinamo!”. O altă situaţie hazlie a fost când am fost chemat la partid la ora 9, la camera 10, iar eu m-am dus la ora 10, la camera 9. Am acasă o adeverinţă din care rezultă că sunt “OM”, şi asta fiindcă secretara nu a mai adăugat şi “AL MUNCII”. Am avut şi o adeverinţă că  sunt inspector  “COMPETENT”, fiindcă  CFR cerea printr-o adresă “un cadru competent” pentru a se discuta  noul mers al trenurilor  în interesul tuturor categoriilor. Bineînţeles, aceste aspecte colorează, dar nu poate cuprinde întreaga activitate ca inspector, mai ales că la începutul anilor 80 postul de inspector s-a redus la jumătate de normă, completând cu munca educativă, una fără margini (colaborare cu UTC, cu Pionierii, tabere, excursii, PTAP, Gărzi Patriotice etc.), toate spărgându-se în capul meu.

  1. M.: Începând cu 10 ianuarie 1991 aţi revenit la catedră la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”, un colegiu de prestigiu.
  2. B.: Mai întâi o precizare. În mod normal trebuia să mă întorc la catedra de la Liceul Pedagogic., însă un ordin al ministrului care a interzis rezervările de catedre la acest profil, m-a lăsat în aer, urmând un transfer din oficiu la Liceul “Mihai Eminescu” începând cu anul 1985. Dacă prima m-a dezavantajat, a doua situaţie m-a avantajat întrucât o hotărîre data de Guvern preciza că inspectorii şcolari cu mai mult de 6 ani în această funcţie să revină la catedră, iar eu care făcusem de trei ori şi încă ceva am nimerit bine. Începând cu 10 ianuarie 1991, la Liceul “Mihai Eminescu” am întâlnit un colectiv minunat ca ţinută şi prestigiu şi elevi dornici de performanţă. Pe plan sportiv am implementat pasiunea şi specializarea mea din facultate, voleiul. Am început cu un campionat intern de volei, atât la băieţi cât şi la fete, dublat de o riguroasă selecţie şi antrenamente pe baze ştiinţifice. Rezultatele nu au întârziat să apară. Cu echipele pregătite de mine, în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, trecând peste etapele judeţene şi zonale, am reprezentat judeţul Botoşani la nouă finale pe ţară: două la băieţi şi şapte la fete. Rezultate? Niciodată ultimul loc, doar cele mai mari. Cu echipele de fete: campioană naţională în 2005, trei locuri III, două locuri IV, an în care Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”  a câştigat toate titlurile (volei gimnaziu fete şi băieţi, volei licee fete şi băieţi). Au fost şi premii individuale: Iulia Oniciuc (cea mai tehnică jucătoare), Iulia Parpalea (cea mai bună ridicătoare), Cristina Roman (cea mai bună trăgătoare) ş. a.
  3. G.: Un sfat pentru tinerii profesori de educaţie fizică?
  4. B.: Să fie ce am fost noi şi… mai mult decât atât! Să nu se descurajeze, să continue cu selecţia şi pregătirile, fiindcă judeţul nostru dispune de un potential enorm în rândul tinerilor.
  5. G.: Aţi cochetat şi cu tenisul. Cum a fost?
  6. B.: Corect definit tenis de câmp,  fiindcă uneori se mai consideră a fi şi tenis de masă, care este un sport puţin asemănător ca tehnică, dar total diferit.  Lucrurile au stat cam aşa: revenit la catedră la vârsta de 50 de ani, mi-a trebuit o perioadă de acomodare, încărcată cu exerciţii fizice specifice pentru a avea o condiţie bună să pot demonstra în faţa elevilor cât mai bine elementele din programa şcolară printre care am inclus şi tenisul de camp şi, cu o carte privind tehnica de lovire în faţă, cu racheta în dreapta şi cu mingea în stânga, dar şi cu un perete neprimitor, cu un fileu desenat, am început iniţierea pe cont propriu, folosindu-mă de cunoştinţele, priceperile şi deprinderile anterioare. Continuând  cu  nişte amici ce practicau de ceva ani  tenisul de camp şi cu ceva progrese, am mers direct la concursuri de veterani unde, la început, am suportat înfrângeri ruşinoase. Păstrând distanţa de cei mai buni, au venit, totuşi, şi rezultatele, urcând în clasamentul national (datele există pe siteul F. R. A.). Am câştigat şi câteva turnee la categoria mea, cum ar fi cele de la Piatra Neamţ, Iaşi şi Baia Mare, sau cel de la dublu de la Alba Iulia, toate după 2000,  amintind anii şi locul al III-lea la Cupa Aviaţiei de la Bucureşti. Toate aceste trofee le păstrez cu sfinţenie împreună cu diplomele oficiale, spre aducere aminte. Poate ar trebui să amintesc faptul că iarna ieşeam împreună cu copiii mei la schi pe acolo pe unde acum este complexul Cornişa.  În timp ce copiii mei schiază, eu am abandonat acest sport al sănătăţii rămânând doar cu nostalgia vremurilor pe care le-am inclus în următorul catren: “Când cade lin întâia nea / Privind la schiuri şi la  beţe, /  Uit că “iarna” vieţii-i grea / Şi-alunec spre… tinereţe”. (VA URMA)

 

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cătălin Silegeanu critică infrastructura nefinalizată din Botoșani, care expune județul riscului de inundații

Publicat

Publicitate

Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședinte al AUR Botoșani și candidat pentru Senat, a lansat critici dure la adresa autorităților din România, acuzând lipsa de acțiune și incapacitatea acestora de a preveni și gestiona dezastrele naturale. El atrage atenția asupra unor probleme grave de infrastructură care afectează județul Botoșani și întreaga țară, punând în pericol viețile și bunurile cetățenilor.

 

„România se află într-un punct critic, iar dezastrele naturale, precum inundațiile devastatoare din Galați și Vaslui, scot la lumină eșecul tragic al sistemului de protecție împotriva inundațiilor. În fiecare colț al țării, vedem cum infrastructura menită să ne protejeze comunitățile se prăbușește sub greutatea birocrației, a neglijenței și a lipsei de responsabilitate”, a declarat Cătălin Silegeanu.

 

Silegeanu a evidențiat situația gravă a oamenilor afectați de inundațiile recente, subliniind că lipsa de acțiune din partea autorităților a lăsat sute de persoane fără case și mijloace de trai.

 

Publicitate

„Sute de oameni și-au pierdut casele și și-au văzut familiile amenințate, în timp ce autoritățile continuă să întârzie soluții și să ofere promisiuni goale. Jumătate din barajele și digurile din România funcționează fie fără autorizație, fie cu autorizații expirate. Cât de multe vieți trebuie pierdute înainte ca acești lideri să-și asume răspunderea?”, a întrebat Silegeanu, criticând dur lipsa de responsabilitate a liderilor politici.

 

Proiecte abandonate în Botoșani

Publicitate

 

Silegeanu a adus în discuție un exemplu elocvent din județul Botoșani – barajul de la Vârful Câmpului. Acest proiect, menit să protejeze localnicii de inundații și să asigure apă potabilă, a fost abandonat de mai bine de trei decenii.

 

„Barajul de la Vârful Câmpului, care trebuia să ofere protecție împotriva inundațiilor și să asigure apă potabilă, zace nefinalizat de mai bine de trei decenii. În 1987 s-a promis că lucrările vor fi gata în cinci ani, dar proiectul a fost abandonat, la fel ca multe alte promisiuni electorale făcute localnicilor după Revoluție”, a precizat Silegeanu.

 

Cătălin Silegeanu a atras atenția asupra risipirii fondurilor publice în documentații și echipamente depășite, subliniind că, în ciuda milioanelor de euro cheltuite, infrastructura critică rămâne neterminată.

 

„În tot acest timp, milioane de euro s-au scurs pe documentații inutile și echipamente depășite. Cum putem accepta ca astfel de proiecte ‘fantomă’ să ne condamne la o viață de nesiguranță și frică? Podul <<prieteniei>>, care trebuia să conecteze județele Botoșani și Suceava, a rămas doar un simbol al neputinței. Câțiva piloni de beton stau mărturie unui proiect eșuat, început acum peste două decenii și niciodată finalizat”, a subliniat Silegeanu.

 

Cătălin Silegeanu a subliniat că problema nu este doar una tehnică sau financiară, ci și o criză morală. „Este vorba despre lipsa totală de empatie a celor care ar trebui să ne protejeze. În timp ce în alte țări, guvernele construiesc baraje și diguri în doar câțiva ani, în România, incompetența autorităților îngroapă vieți”, a spus el.

 

Oamenii din comunitățile afectate, lăsați să se descurce singuri

 

Silegeanu a subliniat faptul că, în fiecare an, oamenii din localități precum Baranca, aflate pe malul Prutului, își pierd terenurile agricole din cauza eroziunilor, iar autoritățile nu fac nimic pentru a-i ajuta.

 

„În fiecare an pierdem teren agricol din cauza eroziunilor Prutului în localitățile precum Baranca, iar localnicii privesc neputincioși cum moștenirea lor dispare. Au rămas fără apă, fără hrană, fără speranță, în timp ce oficialii se ascund în spatele cifrelor și rapoartelor”, a declarat candidatul pentru Senat.

 

În încheiere, Cătălin Silegeanu a făcut un apel la responsabilitate din partea clasei politice și a cerut schimbări urgente în sistemul de protecție împotriva inundațiilor din România.

 

„Nu putem permite ca tragediile să devină normă. România are nevoie de un sistem funcțional de protecție împotriva inundațiilor, de investiții finalizate și de o administrație care își face treaba. Nu mai putem accepta scuze. Este timpul pentru schimbare, pentru responsabilitate și pentru un viitor în care nimeni nu mai este lăsat în urmă!”, a concluzionat Silegeanu.

Citeste mai mult

Eveniment

Partidul Național Liberal-Filiala Botoșani a demarat, miercuri, campania de strângere de semnături pentru alegerile parlamentar

Publicat

Publicitate

Partidul Național Liberal-Filiala Botoșani a demarat, astăzi, campania de strângere de semnături pentru alegerile parlamentare.

La cortul amplasat pe Pietonalul Unirii, președintele PNL Valeriu Iftime, alături de candidații pentru Parlamentul României, Ionela Aiftincă și Luciana Buliga, au fost primii care au semnat pe listele de susținători.
Botoșănenii pot semna pentru susținerea candidaților PNL la oricare dintre celelalte corturi amplasate in municipiu, respectiv zona Grivița, Piața Mare (Casa Cărții), Capăt Linia 1 (Primăverii intersecție cu Bulevardul George Enescu) și Calea Națională (vis-a-vis de Stadion).

Botoșănenii au șansa de a continua schimbarea și de a trimite în Parlament oameni profesioniști, educați și onești care și-au construit cariera cu propriile puteri.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending