Connect with us

Actualitate

Ce obligații vor avea părinții care muncesc în străinătate. Măsuri pentru copiii din familii vulnerabile

Publicat

Publicitate

Proiectul care priveşte înfiinţarea unui observator naţional al copiilor, prevăzut de legea prevenirii separării copilului de familie, va fi finalizat în aproximativ două săptămâni şi va fi prezentat Guvernului, a anunțat, luni, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Gabriel Firea, relatează alba24.ro.

Cel mai probabil, va fi aplicat de anul viitor.

„În premieră, în România vom avea un observator naţional al copiilor, prin care în orice moment, în orice clipă, vom putea afla care sunt acei copii dintr-o comunitate care au nevoie de ori de resurse materiale ori de sprijin astfel încât să nu fie separaţi de familie, pe de o parte, deci părinţii să nu-i dea în grija statului, şi de cealaltă parte, să nu abandoneze şcoala. Până la urmă educaţia este cea care ne poate garanta, nu doar la nivel teoretic, ci şi practic, un trai decent”, a declarat ministrul Gabriela Firea.

Ministrul Gabriela Firea a precizat că în aproximativ două săptămâni proiectul va fi prezentat Guvernului.

„Noi avem textul gata, avizele sunt peste 80% gata, probabil că în două săptămâni vom pune proiectul pe masa Guvernului, procedurile până la publicare şi se aplică. Deci de anul viitor trebuie să se aplice”, a afirmat ministrul Firea.

Măsuri pentru copiii care provin din familii sau comunităţi vulnerabile

Conform acesteia, înfiinţarea Observatorului Naţional al Copiilor este prevăzută în proiectul de lege a prevenirii separării copilului de familie, care a fost avizat de Ministerul de Finanţe şi cuprinde măsuri ţintite pentru copii care provin din familii sau comunităţi vulnerabile. Astfel se doreşte ca familiile care trec prin anumite dificultăţi financiare să nu-şi mai trimită copiii la centrul de plasament sau asistenţi maternali.

Publicitate

„Ideea de bază este de a păstra copilul în familie, să beneficieze de grija, de iubirea, de atenţia familiei, nu să desparţi o familie. Cele mai multe familii şi-au lăsat copiii în grija statului din cauza problemelor financiare, nu pentru că nu au iubit copiii. Sunt puţine acele cazuri în care se punea problema consumului de alcool, de droguri sau familii cu infracţionalitate crescută, iar copiii ajungeau în grija statului. Cel mai mare procent este al copiilor care provin din familii foarte sărace”, a declarat ministrul Gabriela Firea.

Această lege, a menţionat ministrul Familiei, va permite şi accesarea de fonduri europene, şi utilizarea celor 50 de milioane de euro din cadrul PNRR, dar şi a altor surse.

„În acest moment greul este pe autorităţile locale, din punct de vedere social. Într-adevăr, bugetele se echilibrează şi se calculează în fiecare an şi ţinând cont şi de bugetele autorităţilor locale pentru toate acţiunile sociale, dar de fiecare dată apar şi alte urgenţe şi alte cheltuieli, iar sumele tind să se micşoreze. Vom avea aşadar, separat, un buget care va acţiona chiar pentru aceşti copii care vor fi incluşi în Observatorul Naţional al Copiilor”, a declarat ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Aceasta a precizat că nu îşi doreşte sporirea birocraţiei, ci să vină în sprijinul autorităţilor, dar mai ales a copiilor aflaţi în dificultate.

„Mecanismul va fi unul foarte simplu. Nu ne dorim să sporim birocraţia, ci dimpotrivă, pentru că până acum erau alocaţi bani în general pentru nevoi sociale. De multe ori nu ajungeau exact unde era nevoie, şi anume, la copii. Viaţa copiilor nu se îmbunătăţea foarte mult. Părinţii nu foloseau acele sume pentru alte nevoi, nu întotdeauna ţintit pentru copil. Exact aceasta este schimbarea de abordare. Noutatea care vine şi din garanţia pentru copii, document pe care ni l-am asumat împreună cu celelalte state membre ale UE, prin care autorităţile să acţioneze direct pentru rezolvarea nevoii copiilor şi nu în general pentru problema socială a acelei familii”, a declarat ministrul Firea.

Informații culese de la cetățeni despre copii aflați în situații dificile

Potrivit oficialului guvernamental, prin Observatorul Naţional al Copiilor în fiecare comunitate va fi înfiinţat un comitet sau consiliu comunitar din care vor face parte, fără a fi obligaţi, ci doar dacă îşi doresc, autoritatea locală, profesorul, învăţătorul, preotul, poliţistul de proximitate, reprezentanţi ai cetăţenilor care informează autoritatea locală, care la rândul său sesizează Ministerul Familiei.

„Selecţia Observatorului Copiilor va fi făcută de autorităţile locale. Ei ştiu cel mai bine. Spre exemplu, într-o comună sau într-un oraş mic, chiar şi unul mare, autorităţile ştiu care sunt acei copii care nu au mijloacele normale, decente, de trai.

Oricine poate să spună, chiar şi în baza unor informaţii culese de la cetăţeni, că în vecinătate există o familie cu 3-4 copii care nu au încălzire, alimente suficiente pentru creşterea armonioasă a copiilor, care nu au încălţări, care nu au îmbrăcăminte, rechizite de care nu se ocupă nimeni. Aceste informaţii cumulate vor fi introduse într-un sistem electronic, noi vom avea automat acea bază de date şi vom putea să acţionăm astfel încât respectiva comunitate locală să primească bugetul pentru familiile de care răspunde şi pe care le-a inclus în Observatorul Naţional. Să spunem, avem o comună cu 10 familii vulnerabile.

Autorităţile locale le transmit către Prefectură, pentru că noi lucrăm direct cu instituţia care este reprezentanta Guvernului în teritoriu, şi Prefectura anunţă Ministerul Familiei”, a explicat ministrul Gabriela Firea, potrivit Agerpres.

Obligații pentru părinții care pleacă la muncă în străinătate

Potrivit ministrului, a fost înfiinţată o direcţie care se va ocupa, împreună cu autorităţile locale, de copiii care au rămas în România şi ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, scrie g4media.ro.

„Aceşti copii au rămas aici cu bunici care între timp au îmbrătrânit sau nu mai au resurse financiare. Nu mă refer la cazurile fericite în care părinţii au plecat la muncă şi trimit lunar bani, astfel încât copiii, chiar dacă sunt lipsiţi de prezenţa şi iubirea părinţilor, au totuşi bani pentru a-şi cumpăra rechizite, haine sau alimente.
Noi avem 40.000 de astfel de situaţii, în care copiii au fost lăsaţi în grija unor persoane care sunt binevoitoare dar nu se mai descurcă”, a declarat Firea.

Fiecare familie va trebui să anunţe autoritatea locală în grija cui lasă copilul şi care este persoana responsabilă să aibă grijă de el.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Anunț de interes public: Revizuire autorizație de mediu SC HIDROPLASTO SRL

Publicat

Publicitate

SC HIDROPLASTO SRL solicită revizuirea autorizației de mediu pentru obiectivul „Fabrică colectare și prelucrare mase plastice” situat în Cătamărăști Deal, com. Mihai Eminescu, str. Pacea nr. 26, județul Botoșani.

Contestațiile se depun la sediul Direcției Județene de Mediu Botoșani din B-dul Mihai Eminescu nr. 44 în termen de 5 zile de la data apariției prezentului anunț.

Citeste mai mult

Eveniment

„Povești la gura sobei”, la Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Magia iernii pentru cei mici, la Filiala nr. 2 Grivița a bibliotecii

Vineri, 12 decembrie 2025, ora 13:00, Filialanr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene’Mihai Eminescu’ Botoșani organizează activitatea ‘Povești la gura sobei’, un eveniment care îi invită pe copii să pătrundă în atmosfera caldă și liniștită a poveștilor de iarnă.

Participă elevii Clasei I B Step by Step ‘Veverițele Curioase’ din cadrul Liceului Pedagogic Nicolae Iorga, coordonați de prof. Olguța-Cătălina Dughilă și prof. Oana-Olivia Străchinariu.

În cadrul plăcut al secției, copiii vor descoperi farmecul poveștilor citite și interpretate, vor participa la jocuri de imaginație, vor crea mici texte inspirate de iarnă și vor lucra în ateliere tematice.

O întâlnire plină de simplitatea și bucuria copilăriei, unde spiritul poveștilor de iarnă prinde viață.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Explozie de conținut periculos cu minori în mediul online. Autoritățile lansează campania: „Dacă locul ei nu e în ramă, oprește distribuirea!”

Publicat

Publicitate

„Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”: campanie-avertisment: Proliferarea în mediul online a imaginilor ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor sau cele care prezintă conținut dăunător, în creștere îngrijorătoare

 

Peste 90.000 de link-uri individuale raportate în 45.245 de sesizări primite prin linia esc_Abuz privind materiale de exploatare a minorilor în 2025

 

București, 10 decembrie 2025: Organizația Salvați Copiii România avertizează asupra faptului că proliferarea în mediul online a imaginilor ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor sau cele care prezintă conținut dăunător a crescut față de anul trecut cu 133%. O serie de personalități publice – Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tilly Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței – se alătură astfel campaniei „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”, pentru a reaminti că, în mediul digital, responsabilitatea nu se oprește la cel care apasă pe declanșator. La linia de raportare esc_ABUZ a Organizatiei Salvați Copiii, care vizează conținutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, au fost primite, în perioada 01.01- 03.12.2025, 45.245 de raportări conținând peste 90.000 de link-uri individuale.

 

Publicitate

Aceste cifre arată o nevoie crescută de a conștientiza riscurile online la care sunt expuși copiii și subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecția acestora în mediul digital.

 

Inițiativa „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe” aduce în prim-plan riscurile distribuirii necontrolate a datelor personale și îi invită pe tineri să privească altfel gesturile aparent inofensive din online. Printr-un mesaj direct și ușor de reținut, campania propune un criteriu simplu de decizie: dacă o fotografie nu ar putea fi pusă într-o ramă, atunci nu ar trebui să fie văzută de alții și, cu atât mai puțin, distribuită. În același timp, campania evită orice ton de culpabilizare: adolescentele nu sunt învinovățite sau reduse la statutul de victime, ci încurajate să spună „nu” atunci când sunt puse sub presiune și să ceară ajutor atunci când simt că nu mai au control asupra situației.

 

Demersul început în această toamnă continuă printr-o expoziție fotografică, construită ca o celebrare a fotografiilor care merită să fie înrămate și privite de o lume întreagă. Imagini rare din adolescența unor persoane publice, admirate pentru parcursul lor, reamintesc o vârstă complicată, dar memorabilă. Fotografii cu voluntarii Salvați Copiii România spun povestea dorinței de a face bine fără a aștepta nimic la schimb, iar instantanee din activitățile organizației surprind inițiativele care au produs schimbare în comunități. Fiecare fotografie poartă o poveste și, prin așezarea ei în ramă, trece simbolic pragul de a fi expusă, asumată și împărtășită în siguranță.

 

Expoziția de fotografie poate fi vizitată în perioada 10–17 decembrie 2025, la Galeria Kulterra (București), în intervalul orar 12:00–18:00.

 

În acest contrast stă mesajul central al expoziției: există imagini prețioase care pot fi celebrate și există imagini care nu ar trebui împărtășite cu nimeni, pentru că pot afecta profund adolescențe. Expoziția devine, astfel, un gest-simbol care continuă și întărește mesajul campaniei Salvați Copiii România.

 

Printre persoanele publice care au ales să susțină această expoziție-manifest se numără Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tilly Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței.

 

În spatele fiecărei imagini care ajunge online se află un copil real, cu rușinea, frica și vulnerabilitatea lui. Iar atunci când o fotografie nu e de pus în ramă, nu e nici de trimis pe internet. A opri distribuirea nu este doar un gest de responsabilitate, ci un act de protecție. De aceea, avem nevoie de politici actualizate, de resurse reale și de implicarea companiilor tech, pentru ca adolescenții să fie sprijiniți să aleagă responsabil și curajos. Prevenția începe cu noi toți, cu un singur gest care poate opri un abuz.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

 

Uneori, abuzul nu începe cu un agresor, ci cu un simplu “trimite mai departe”. Materialele încadrate în categoria celor de abuz sexual asupra minorilor, care au fost produse chiar de către victimele copii (autogenerate – Self-Generated Child Sexual Abuse Material) reprezintă conținut cu caracter sexual care implică un minor și care este produs direct de copil, de regulă prin intermediul propriului telefon inteligent. Conform INHOPE1, chiar dacă materialele explicite au fost inițial trimise de către minor, odată ce copilul pierde controlul asupra lor, acestea sunt descărcate – prin metoda capturii de ecran, iar ulterior distribuite, iar situația devine de exploatare. Totodată, INHOPE subliniază că producerea voluntară a materialelor nu reduce caracterul abuziv al acestora, deoarece pierderea controlului transformă situația într-o formă clară de exploatare digitală. Conform definiției IWF (Internet Watch Foundation)2, materialele autogenerate se referă la imagini sau videoclipuri cu minori care produc singuri conținut cu caracter sexual, imagini ce pot fi ulterior exploatate în scopuri sexuale. Acest punct de vedere este împărtășit și de alte organizații internaționale, precum We Protect Global Alliance3, care consideră că mediul digital a agravat fundamental riscurile pentru copii.

Fenomenul materialelor autogenerate care implică abuz sexual asupra minorilor (SG-CSAM) a înregistrat o creștere bruscă începând cu perioada pandemiei, când izolarea, trecerea la mediul online și timpul îndelungat petrecut de copii în spațiul digital au creat condiții favorabile pentru interacțiuni nesigure și contact cu persoane necunoscute 4. Această creștere nu a fost temporară. Nivelul conținutului de tip SG-CSAM continuă să se mențină ridicat și să se amplifice, pe fondul utilizării masive a dispozitivelor mobile, expunerii constante la diferite rețele sociale, funcțiilor de mesagerie criptată și anonimizării crescute a interacțiunilor online 5.

 

Necesitatea înlocuirii sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale de abuz sexual asupra copiilor”

Legislația română, prin Codul Penal (Legea nr. 286/2009, art. 374)6, folosește sintagma „materiale pornografice cu minori” pentru a defini și sancționa producerea, deținerea, distribuirea și promovarea oricărui material ce prezintă un minor în ipostaze sexuale explicite. Deși articolul interzice toate formele de creare și circulație a acestor materiale, considerăm că denumirea infracțiunii este inexactă. În context uzual, termenul „pornografie” este folosit pentru a descrie activități sexuale legale, consensuale între adulți sau materiale destinate exclusiv adulților, produse fără existența unei victime. Copiii nu pot consimți la un act sexual și nu pot participa legal la realizarea de conținut sexual, astfel că „pornografie” și „pornografie infantilă” sunt termeni incompatibili și se exclud reciproc.

De aceea, considerăm că materialele care arată minori în contexte sexuale nu sunt produse pornografice, ci probe ale unei infracțiuni grave, ce documentează un abuz sexual asupra unui copil. Folosirea termenului „pornografie” în relație cu abuzul asupra minorilor minimizează gravitatea faptelor, estompează diferența fundamentală dintre conținutul sexual legal și cel ilegal și riscă să normalizeze sau să banalizeze victimizarea copiilor.

Organizațiile internaționale recomandă în mod constant înlocuirea termenului „pornografie infantilă” cu sintagme care descriu precis această formă de abuz, precum „materiale de abuz sexual asupra copiilor” și „exploatare sexuală a copiilor”, deoarece acestea reflectă cu acuratețe natura infracțională a faptelor și statutul de victimă a copilului. Terminologia actualizată pune accent pe definirea abuzului, respectiv manipularea la care este supus minorul și pe traumele psihice și fizice asociate.

Înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale de abuz sexual asupra copiilor” nu este doar o modificare terminologică, ci o aliniere necesară la standardele europene și internaționale, care recunoaște natura reală a acestor materiale: nu produse destinate consumului, ci dovezi ale unei infracțiuni severe, imprescriptibile și cu efecte profund traumatizante asupra minorului victimă.

 

Context:

 

Conform raportului anual al Internet Watch Foundation din 2024 https://www.iwf.org.uk/annual-data-insights-report-2024/data-and-insights/reports-assessment/, 91% dintre rapoartele clasificate ca ilegale de către analiștii IWF conțineau materiale auto-generate. Dintre rapoartele care prezentau materiale auto-generate, 94% se refereau la victime de sex feminin.

 

Din raportul anual INHOPE 2024: Victimele de sex feminin au continuat să fie reprezentate în mod covârșitor, reprezentând 98,71% din cazurile raportate, o creștere față de 94,60% în 2023. În contrast, procentul victimelor de sex masculin a scăzut semnificativ, de la 3,66% în 2023 la doar 0,76% în 2024. (raportul anual INHOPE, pagina 30)

 

Un analist de la o linie telefonică de urgență membră INHOPE a estimat că numai în 2024, linia telefonică de urgență a gestionat înregistrări online care descriau cel puțin 30.000 de copii. Un memento îngrozitor că aceste înregistrări documentează crime reale care afectează copii reali. (raportul anual INHOPE, pagina 19)

 

Cel mai recent studiu al organizatiei Salvati Copiii arată că un procent semnificativ de părinți (75%) declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală (70%).

 

În plus, doar 9% dintre părinți declară că știu faptul că copilul lor s-a confruntat în ultimul an cu o situație neplăcută online.

Citeste mai mult

Eveniment

Acțiuni de împăduriri în țară. Se regenerează peste 1300 hectare de pădure din proprietatea statului

Publicat

Publicitate

Romsilva derulează campania de împădurire prin care vor fi plantați circa 2,8 milioane de puieți forestieri. Se vor regenera 1.326 hectare fond forestier proprietatea publică a statului. Dintre acestea, 814 hectare se vor realiza prin regenerări naturale, iar 512 hectare prin regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri, anunță compania de stat, scrie alba24.ro.

De asemenea, lucrări de completări pe 482 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 495 hectare.

Majoritatea șantierelor de împăduriri sunt situate în zone de câmpie din sudul țării și zone din lunca și Delta Dunării. Înaintea campaniei de împăduriri de toamnă, angajații Romsilva au realizat lucrările mecanizate de pregătire a solului și de scoatere a puieților din pepinierele silvice.

Programul de regenerare a pădurilor proprietatea publică a statului

Programul de regenerare a pădurilor proprietatea publică a statului, pentru acest an, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede regenerarea a 10.100 hectare, dintre care 6.515 hectare regenerări naturale și 3.585 hectare fond forestier regenerate artificial.

În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva a regenerat 9.454 hectare, 6.306 regenerări naturale și 3.148 hectare regenerări artificiale. Au fost realizate lucrări de completări pe 1.861 hectare și de refacere a plantațiilor pe alte 517 hectare.

Pentru toate aceste lucrări, de împăduriri, completări și refaceri, Romsilva a plantat, în campania de împăduriri de primăvară, 20,4 milioane de puieți forestieri.

Publicitate

Câte păduri au fost regenerate în ultimii cinci ani

În ultimii cinci ani, Romsilva a regenerat 71.539 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 48.921 hectare prin regenerări naturale și 22.618 hectare prin regenerări artificiale, plantând peste 130 de milioane de puieți forestieri.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice pentru aproximativ un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în sisteme internaționale.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de peste 850.000 de hectare, precum și 12 herghelii de stat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending