Connect with us

Actualitate

Ce nu știai despre 1 Mai: i se mai spune și Ziua Bețivului, Ziua Pelinului. Legenda Armidenului

Publicat

Publicitate

Ziua de 1 Mai era cunoscută, pe vremuri, şi ca Ziua Pelinului sau Pomul lui Mai, amintește alba24.ro. Era sărbătoarea de Armindeni. Tradiţia spune că acum se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. De asemenea, pelinul se pune pe masă, alături de tacâm şi între aşternut şi haine pentru a îndepărta spiritele rele.

Potrivit wikipedia.org, Armindeni este cunoscută în popor drept ziua pelinului, sau ziua bețivului. Este o sărbătoare populară, cu data fixă 1 mai.

Aceasta data este considerata începutul verii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta.

1 mai – Arminden, o sărbătoare cu origini păgâne
Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne. Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor.

Este supranumită și sărbătoarea lui Ieremia, de la vechiul slav Ieremii nidini (ziua lui Ieremia).

În tradiția rurală, armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu:

Publicitate

„Tinerii plecau în pădure, în munte și tăiau cel mai înalt copac (brad sau fag), pe care îl puteau aduce ei pe umeri. Îl curățau de crengi, dar la vârf îi lăsau câteva, pe care le împodobeau.

Armindenul era ridicat, până la prânz, în centrul satului. Pe tulpină se puneau cununi de flori și spice de grâu. Urma o întrecere a tinerilor care se adunau și puneau uneori pariuri, câștigând cel ce putea să se urce până sus.

În această dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni și animale, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.

Superstiții de 1 mai – Arminden
Se spune că în ajunul acestei zile, pentru că viforul și grindină să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp. În satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat. Creangă verde o așează feciorii noaptea, fără să fie văzuți. Cei la casă cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.”, transmite crestinortodox.ro.

În sâmbăta premergătoare Armindenului, din fiecare familie pleca cineva să aducă câte un mesteacăn tânăr și crengi înfrunzite de tei.

În zori, mult înainte de răsăritul soarelui, când abia se înălța Luceafărul de ziuă și roua nu a fost smintită de lumină, fiecare gospodar punea mesteacănul la poartă și crengi de tei la streșinile casei și ale șurii.

Apoi își împodobeau interiorul casei cu flori de iasomie și tei.”—Calendar, 1980, p. 82

Sărbătoare pentru rodul pământului și să alunge grindina
„Armindenul” este simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele.  Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoşi, prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin.

Dimineaţa, oamenii se spală cu rouă (de sanatate). Acum se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. La casele cu fete se pun puieţi de mesteceni în faţa porţii.

Ramura verde sau un pom curăţat, pus de 1 Mai în faţa casei, se lasă până la seceriş, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou. Se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porţilor şi caselor, dar şi intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni şi animale, deopotrivă, să fie protejaţi de forţele distrugătoare ale spiritelor malefice.

Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp.

În unele zone, creanga verde era pusă de feciori noaptea, fără să fie văzuţi. Cei la casa carora s-a pus Arminden trebuia să îi caute pe feciorii care l-au pus şi să le dea de băut.

În această zi se sărbătorea şi „ziua boilor”. Aceştia nu se foloseau la muncile câmpului, pentru a-i feri de boli.

Obiceiul aminteşte de prigonirea lui Iisus

Armindenul aminteste şi de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai ştiut unde să-l caute pe Iisus.

Legenda Armidenului
Evreii, în frunte cu împăratul Irod, și-au pus de gând să-I ucidă pe copilul Iisus Hristos. Dar nu-L găseau. Au umblat în cete prin Ierusalim, ca să-L afle, și de-abia spre seară au găsit casa în care se afla Pruncul.

Atunci, pentru că ei erau puțini și fricoși și ca să nu-i bată credincioșii, au pus ca semn înaintea casei o ramură verde. Dimineața au venit împreună cu ostașii, pentru a-L omorî pe Pruncul Iisus.

Când au căutat semnul lăsat, au văzut pe toate casele un semn la fel și n-au mai putut găsi casa. Toate casele arătau ca de sărbătoare, frumos împodobite cu ramuri verzi. În amintirea acestei minuni, creștinii au luat obiceiul ca, de 1 mai, să pună înaintea casei un ram verde de stejar, fag sau tei.

Armindenul se lasă înaintea casei până ce se macină grâul nou. Iar când se face pentru întâia oară pâine dintr-însul, Armindenul se taie și se aprinde cuptorul cu el. (prelucrare după Marcel Olinescu)

Tradiții populare de Armideni
În seara de Sfântul Gheorghe, flăcăii din sate se adunau și plecau împreună în pădure, pentru a alege copacul potrivit sărbătorii de a doua zi – Armidenia. Din pădure se aducea o prăjină înaltă, cu ramuri verzi în vârf, sau chiar un arbore întreg.

Acesta era curățat până spre vârf de crengi și împodobit cu cununi de flori și spice de grâu, apoi era înfipt în curțile oamenilor, în mijlocul stânelor, iar în unele zone, prăjina împodobită era bătută în casă.

Se ornau cu ramuri verzi colțurile casei, ușile grajdurilor pentru protecția animalelor.

Din lemnul Armindenului se face foc atunci când se coace prima pâine făcută din făina grâului nou.

Sătenii petreceau în această zi pe iarbă verde, pentru ca tot anul să-l treacă în veselie.

Ziua bețivilor
Până acum câțiva ani, pe 1 Mai se sărbătorea, cu fast și marșuri propagandistice comuniste, Ziua Muncii.

Dar această zi era ținută în popor cu mult timp înaintea comunismului, ca ziua bețivilor. În această zi, oamenii ieșeau și serbau în câmp, petreceau, beau vin roșu, dar nicio picătură alb.

Vinul roșu era amestecat cu pelin verde, considerându-se că în această zi se schimbă sângele. În alte zone, se bea vin roșu până la sfârșitul lunii mai sau… până se termina vinul.

Femeile și fetele, în această zi, cinstesc împreună. Cumpărau vin pe banii de argint de la gât, pe care i-au atârnat la 1 mărțișor pentru a fi frumoase. Se spunea că femeile ce nu cumpărau vin pe banii atârnați la gât vor fi urâte tot anul.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Bărbat din Botoșani, dispărut după plecarea la muncă în Spania

Publicat

Publicitate

Iulian Ciobanu, un bărbat în vârstă de 39 de ani, originar din județul Botoșani, este dat dispărut după ce a plecat la muncă în Spania. Acesta s-a născut la data de 14 aprilie 1986 și avea domiciliul în localitatea Durnești.

Potrivit informațiilor disponibile, în cursul anului 2020, Iulian Ciobanu a părăsit România pentru a lucra în Spania. De la momentul plecării, acesta nu a mai revenit acasă și nu a mai luat legătura cu familia sa. Lipsa oricărui semn de viață a stârnit îngrijorarea apropiaților, care nu cunosc motivele dispariției sale.

Familia speră ca Iulian Ciobanu să fie în siguranță și face apel la orice persoană care deține informații despre acesta să le comunice autorităților sau să ajute la clarificarea situației.

Orice detaliu, oricât de mic, poate fi important pentru a-l găsi.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu în Cătămărești Vale. O casă a luat foc de la un coș de fum neprotejat termic. Proprietarul a primit îngrijiri

Publicat

Publicitate

Casa unei familii din localitatea Cătămărești Vale a fost în pericol, astăzi, din cauza unui incendiu izbucnit în jurul coșului de fum.

Din fericire, flăcările au fost observate la timp, iar pompierii au reușit să salveze locuința.

La fața locului a intervenit un echipaj din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu o autospecială de stingere, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

Proprietarul a primit îngrijiri medicale la fața locului, deoarece a inhalat fum, însă a refuzat transportul la spital.

Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

Publicitate

✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Citeste mai mult

Cultura

Zilele Eminescu: Ateliere pentru elevi și vizite la scriitori acasă, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Ateliere. Elevi din școli și licee botoșănene, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani, pasionați de scrierea creativă și de poveștile vizuale, vor participa la atelierele Povești din Ipotești, în cadrul cărora, alături de scriitoarea Adina Popescu și de editorul și regizorul de film Iulian Manuel Ghervas, vor avea posibilitatea să învețe cum să „recicleze” creativ povești și să le transforme în povești vizuale.

Atelierele se vor defășura în cadrul evenimentului Zilele Eminescu, în zilele de 13, 14 și 15 ianuarie 2026, în fiecare zi de la 16.00 la 18.00, în Sala de Marmură, la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, și sunt organizate de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, fiind coordonate de prof. Loredana Carcea.

Atelierele de scriere creativă și de educație vizuală vor reprezenta o continuare a atelierelor de film care au avut loc la Ipotești în perioada 27 oct. – 2 nov. 2025, în cadrul cărora 16 elevi de la școli și licee din Botoșani au trecut împreună prin toate etapele realizării unui film scurt, familiarizându-se cu termenii limbajului cinematografic, trecând în revistă diferite maniere de a face film, participând la jocuri creative de dramatizare, scriind în echipă scenarii, filmând, montând și editând. „Produsele” realizate de participanți, filme scurte cu titlul Povești din Ipotești, au valorificat teme și motive ale creației eminesciene strecurate în structura unor povești inedite.

Vizite la scriitori acasă. În continuarea experienței de la ediția 2025 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Române”, și anul acesta scriitorii își vor deschide ușile pentru cei care sunt interesați să afle cum se scrie un text în proză, o poezie sau un eseu, cum arată un manuscris, ce îi inspiră pe poeți și cum arată spațiul în care creează, în intimitate, un creator.

Doritorii pot merge la Darabani, Dorohoi sau Botoșani, fiind așteptați de Victor Teișanu (Darabani), Stelorian Moroșanu (Dorohoi), Dan Sociu (Botoșani).

O solicitare, de a vizita scriitorii la ei acasă, trimisă pe m.ipotești@gmail.com până la data de 14 ianuarie, ne va ajuta să ne organizăm cât mai bine.

Publicitate

Vizitele vor fi organizate în data de 15 ianuarie, începând cu ora 14:00 (în limita locurilor disponibile).

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Șeful Poliției Dolj, Marius-Daniel Mîrzacu, a murit subit la locul de muncă, la vârsta de 51 de ani

Publicat

Publicitate

Inspectorul-șef al Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, comisar-șef Marius-Daniel Mîrzacu, în vârstă de 51 de ani, a murit, a anunțat biroul de presă al IPJ Dolj.

Tragicul eveniment s-a produs sâmbătă, iar colegii susțin că acesta ar fi decedat în urma unui infarct.

‘Inspectoratul de Poliție Județean Dolj informează cu profund regret că, în cursul zilei de astăzi, 10 ianuarie, a încetat din viață inspectorul-șef al IPJ Dolj, domnul comisar-șef Marius-Daniel Mîrzacu. Vestea dispariției sale reprezintă o pierdere grea pentru instituția noastră. De-a lungul carierei sale, domnul Marius-Daniel Mîrzacu a dat dovadă de profesionalism, responsabilitate și devotament față de misiunea Poliției Române, contribuind semnificativ la îndeplinirea obiectivelor instituționale și la menținerea siguranței publice. Conducerea Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, împreună cu întregul colectiv, transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat. În aceste momente de profundă tristețe, suntem alături de familia îndurerată și ne exprimăm întreaga compasiune. Dumnezeu să-l odihnească în pace!’, a transmis IPJ Dolj.

Și Ministerul de Interne a transmis un mesaj de condoleanțe pe pagina de Facebook.

‘Suntem alături de colegii din Poliția Română, în aceste momente de profundă durere. Comisarul-șef de poliție Marius-Daniel Mîrzacu va rămâne în memoria noastră ca un profesionist dedicat, care și-a îndeplinit misiunea cu responsabilitate, demnitate și devotament față de cetățeni. Sincere condoleanțe, familiei îndoliate! Dumnezeu să-l odihnească în pace!’, a transmis Ministerul de Interne.

Publicitate

Născut pe 26 octombrie 1974, în județul Argeș, Marius-Daniel Mîrzacu, absolvent al Academiei de Poliție ‘A.I. Cuza’ București – Facultatea de Drept, a lucrat ca ofițer operativ în cadrul Direcției Generală de Poliție a Municipiului București, ca ofițer specialist în cadrul Poliției Judiciare – investigarea infracțiunilor de mare violență și șef serviciu în cadrul Serviciul Județean Anticorupție Argeș.

Din 14 noiembrie 2025 era inspector-șef al IPJ Dolj. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending