Connect with us

Actualitate

Ce nu știai despre 1 Mai: i se mai spune și Ziua Bețivului, Ziua Pelinului. Legenda Armidenului

Publicat

Publicitate

Ziua de 1 Mai era cunoscută, pe vremuri, şi ca Ziua Pelinului sau Pomul lui Mai, amintește alba24.ro. Era sărbătoarea de Armindeni. Tradiţia spune că acum se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. De asemenea, pelinul se pune pe masă, alături de tacâm şi între aşternut şi haine pentru a îndepărta spiritele rele.

Potrivit wikipedia.org, Armindeni este cunoscută în popor drept ziua pelinului, sau ziua bețivului. Este o sărbătoare populară, cu data fixă 1 mai.

Aceasta data este considerata începutul verii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta.

1 mai – Arminden, o sărbătoare cu origini păgâne
Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne. Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor.

Este supranumită și sărbătoarea lui Ieremia, de la vechiul slav Ieremii nidini (ziua lui Ieremia).

În tradiția rurală, armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu:

Publicitate

„Tinerii plecau în pădure, în munte și tăiau cel mai înalt copac (brad sau fag), pe care îl puteau aduce ei pe umeri. Îl curățau de crengi, dar la vârf îi lăsau câteva, pe care le împodobeau.

Armindenul era ridicat, până la prânz, în centrul satului. Pe tulpină se puneau cununi de flori și spice de grâu. Urma o întrecere a tinerilor care se adunau și puneau uneori pariuri, câștigând cel ce putea să se urce până sus.

În această dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni și animale, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.

Superstiții de 1 mai – Arminden
Se spune că în ajunul acestei zile, pentru că viforul și grindină să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp. În satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat. Creangă verde o așează feciorii noaptea, fără să fie văzuți. Cei la casă cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.”, transmite crestinortodox.ro.

În sâmbăta premergătoare Armindenului, din fiecare familie pleca cineva să aducă câte un mesteacăn tânăr și crengi înfrunzite de tei.

În zori, mult înainte de răsăritul soarelui, când abia se înălța Luceafărul de ziuă și roua nu a fost smintită de lumină, fiecare gospodar punea mesteacănul la poartă și crengi de tei la streșinile casei și ale șurii.

Apoi își împodobeau interiorul casei cu flori de iasomie și tei.”—Calendar, 1980, p. 82

Sărbătoare pentru rodul pământului și să alunge grindina
„Armindenul” este simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele.  Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoşi, prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin.

Dimineaţa, oamenii se spală cu rouă (de sanatate). Acum se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. La casele cu fete se pun puieţi de mesteceni în faţa porţii.

Ramura verde sau un pom curăţat, pus de 1 Mai în faţa casei, se lasă până la seceriş, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou. Se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porţilor şi caselor, dar şi intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni şi animale, deopotrivă, să fie protejaţi de forţele distrugătoare ale spiritelor malefice.

Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp.

În unele zone, creanga verde era pusă de feciori noaptea, fără să fie văzuţi. Cei la casa carora s-a pus Arminden trebuia să îi caute pe feciorii care l-au pus şi să le dea de băut.

În această zi se sărbătorea şi „ziua boilor”. Aceştia nu se foloseau la muncile câmpului, pentru a-i feri de boli.

Obiceiul aminteşte de prigonirea lui Iisus

Armindenul aminteste şi de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai ştiut unde să-l caute pe Iisus.

Legenda Armidenului
Evreii, în frunte cu împăratul Irod, și-au pus de gând să-I ucidă pe copilul Iisus Hristos. Dar nu-L găseau. Au umblat în cete prin Ierusalim, ca să-L afle, și de-abia spre seară au găsit casa în care se afla Pruncul.

Atunci, pentru că ei erau puțini și fricoși și ca să nu-i bată credincioșii, au pus ca semn înaintea casei o ramură verde. Dimineața au venit împreună cu ostașii, pentru a-L omorî pe Pruncul Iisus.

Când au căutat semnul lăsat, au văzut pe toate casele un semn la fel și n-au mai putut găsi casa. Toate casele arătau ca de sărbătoare, frumos împodobite cu ramuri verzi. În amintirea acestei minuni, creștinii au luat obiceiul ca, de 1 mai, să pună înaintea casei un ram verde de stejar, fag sau tei.

Armindenul se lasă înaintea casei până ce se macină grâul nou. Iar când se face pentru întâia oară pâine dintr-însul, Armindenul se taie și se aprinde cuptorul cu el. (prelucrare după Marcel Olinescu)

Tradiții populare de Armideni
În seara de Sfântul Gheorghe, flăcăii din sate se adunau și plecau împreună în pădure, pentru a alege copacul potrivit sărbătorii de a doua zi – Armidenia. Din pădure se aducea o prăjină înaltă, cu ramuri verzi în vârf, sau chiar un arbore întreg.

Acesta era curățat până spre vârf de crengi și împodobit cu cununi de flori și spice de grâu, apoi era înfipt în curțile oamenilor, în mijlocul stânelor, iar în unele zone, prăjina împodobită era bătută în casă.

Se ornau cu ramuri verzi colțurile casei, ușile grajdurilor pentru protecția animalelor.

Din lemnul Armindenului se face foc atunci când se coace prima pâine făcută din făina grâului nou.

Sătenii petreceau în această zi pe iarbă verde, pentru ca tot anul să-l treacă în veselie.

Ziua bețivilor
Până acum câțiva ani, pe 1 Mai se sărbătorea, cu fast și marșuri propagandistice comuniste, Ziua Muncii.

Dar această zi era ținută în popor cu mult timp înaintea comunismului, ca ziua bețivilor. În această zi, oamenii ieșeau și serbau în câmp, petreceau, beau vin roșu, dar nicio picătură alb.

Vinul roșu era amestecat cu pelin verde, considerându-se că în această zi se schimbă sângele. În alte zone, se bea vin roșu până la sfârșitul lunii mai sau… până se termina vinul.

Femeile și fetele, în această zi, cinstesc împreună. Cumpărau vin pe banii de argint de la gât, pe care i-au atârnat la 1 mărțișor pentru a fi frumoase. Se spunea că femeile ce nu cumpărau vin pe banii atârnați la gât vor fi urâte tot anul.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Alex Bodea și Ciprian Mureșan. Ilustrat, tipărit, copiat, învățat – o expoziție propusă de galeriile Plan B (Cluj – Berlin) și Lutnița (Chișinău) și îngrijită de Mihai Pop la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Expoziția propusă în spațiul Galeriei Horia Bernea aduce împreună doi artiști clujeni, activi pe scena internațională de artă, legați prin interesul lor pentru carte. În practicile lor, cartea este văzută, deopotrivă, ca obiect ce trebuie atent construit (și deconstruit), desenat și ilustrat, tipărit și apoi copiat pentru a fi înțeles pe deplin, dar și ca arhivă inepuizabilă de conținuturi esențiale în munca artistică.

Practica lui Ciprian Mureșan e axată pe binomul desen – carte, compunând și reformulând raporturile dintre ele și relația noastră cu cartea, înțeleasă adesea ca o materie sculpturală și procesuală, o acumulare tridimensională de semne și timpuri.

La Alex Bodea, falsele ilustrații (chiar dacă termenul e impropriu) amintesc de edițiile bibliofile ale secolului XIX: privite mai atent, desenele sunt în esență ilustrații ale vieții de zi cu zi, ce încă nu au ajuns între paginile cărții, imagini populate de personaje aflate în căutarea unui text căruia să îi răspundă și care – din perspectiva opusă – să le ilustreze.

Întreaga practică artistică a lui Alex Bodea (n. 1981) este construită în jurul unei puternice dorințe de a relata. În timp ce narațiunile pe care le construiește explorează o varietate enciclopedică de teme, ele provin din experiența ei ca femeie est-europeană care trăiește o viață nomadă în Europa. Fiecare proces de mutare și schimbare, de țară sau de locuință, a determinat-o să-și reevalueze și să-și reconstruiască sensul identității. În acest proces complicat, dureros, dar și recompensator, Alex Bodea s-a bazat pe capacitatea de a absorbi complet un nou mediu, în special, în aspectele sale vizuale. În acest context, noile anturaje îi servesc drept un imbold pentru colectarea indiciilor vizuale, prin explorarea extensivă a locului și prin observație directă, similar unui reporter stradal. Întorcându-se în atelier, Alex Bodea transformă aceste indicii fie în viniete simple, construite în jurul unuia sau a două personaje surprinse într-o acțiune singulară, fie în compoziții narative complexe, cu mai multe personaje și planuri de acțiune. Subiectele pe care le abordează în povestirile ei vizuale sunt abundente, datorită călătoriilor constante și sentimentului de dislocare, cu teme generale, traductibile între culturile lumii. (text: Galeria Lutnița)

Opera lui Ciprian Mureșan (n. 1977) aprofundează relația dintre artă și istoria socială printr-o practică conceptuală care problematizează noțiunile de valoare și autor, așa cum le cunoaștem în mod tradițional. Desenele și obiectele sale reconstruiesc și deconstruiesc simboluri iconice ale culturii vizuale occidentale, examinând modul în care straturile istorice modelează înțelegerea contemporană. Ștergând și rescriind aceste imagini familiare, Mureșan explorează modul în care istoria poate fi reinterpretată și reimaginată. Practica lui Mureșan evidențiază modul în care simbolurile culturale, adesea de la sine înțelese, pot fi transformate prin intervenție artistică, a transmis Memorialul Ipotești într-un comunicat.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Câte zile LIBERE și minivacanțe vor avea românii până la finele anului 2025

Publicat

Publicitate

Guvernul României a decis să aprobe o zi liberă suplimentară pentru anul în curs, extinzând astfel numărul total al zilelor libere legale. Această măsură vizează atât bugetarii, cât și alți angajați care beneficiază de zile libere conform legislației muncii, oferindu-le astfel oportunitatea de a se bucura de mai multe perioade de relaxare și timp petrecut alături de familie.

Odată cu această decizie, românii vor avea, în total, șapte minivacanțe în 2025. Acestea sunt distribuite strategic pe parcursul anului, astfel încât să coincidă cu sărbători naționale și religioase sau cu alte zile semnificative, permițând angajaților să se bucure de pauze extinse fără a afecta major fluxul de muncă, relatează alba24.ro.

Următoarea minivacanță este în perioada 24-26 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor. Vor fi libere ziua de vineri (24 ianuarie) și cele din weekend (25-26 ianuarie).

Apoi va fi minivacanța de patru zile de Paște 2025. Vinerea Mare va fi în 18 aprilie și Paștele ortodox și cel catolic, în 20 aprilie. Va fi liberă și a doua zi de Paște.

Pentru sărbătoarea de 1 Mai, ce pică joia, Guvernul a aprobat ziua-punte de vineri, 2 mai, pentru legătura cu weekendul.

Zile libere 2025. Minivacanțele

În continuare, bugetarii și unii angajați din mediul privat, în funcție de decizia firmelor, vor beneficia de următoarele zile libere în 2025:

Publicitate
  • 18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
  • 20 – 21 aprilie (duminică şi luni) – Paştele ortodox și catolic (minivacanță de patru zile, vineri-luni)
  • 1 mai (joi) – Ziua Muncii; 2 mai – vineri, zi-punte decisă de Guvern (minivacanță de patru zile, joi-duminică)
  • 1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
  • 8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusaliile (minivacanță de trei zile, sâmbătă-luni)
  • 15 august (vineri) – Sfânta Maria (minivacanță de trei zile, vineri-duminică)
  • 30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei
  • 1 decembrie (luni) – Ziua Naţională a României (minivacanță de trei zile, sâmbătă-luni)
  • 25 şi 26 decembrie (joi şi vineri)- prima şi a doua zi de Crăciun (minivacanță de patru zile, joi-duminică)

Citeste mai mult

Eveniment

Cutremur cu magnitudinea 3,3 în această dimineață în zona VRANCEA. Un altul a avut loc în Făgăraș

Publicat

Publicitate

Un cutremur cu magnitudinea 3,3 s-a produs în noaptea de duminică, la ora 1:49, în județul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), relatează agerpres.ro.

Seismul a avut loc la adâncimea de 146,8 de kilometri (km), în apropierea următoarelor orașe: 52 km vest de Focșani, 58 km nord-vest de Buzău, 63 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 71 km est de Brașov, 84 km nord-est de Ploiești.

De asemenea, la ziua de 12 ianuarie 2025 la ora 00:35 s-a produs în zona seismică Făgăraș-Câmpulung, Vâlcea un cutremur slab cu magnitudinea ml 2,4, la adâncimea de 15.0 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 27 km nord-vest de Râmnicu Vâlcea, 56 km sud de Sibiu, 73 km est de Târgu Jiu, 74 km nord vest de Pitești, 96 km sud-est de Alba Iulia, 96 km nord de Slatina, 98 km sud de Mediaș.

Pe de altă parte, nu mai puțin de cinci cutremure s-au produs în România începând de vineri. Cele mai multe au fost înregistrate în zona Vrancea, dar au existat seisme în Vâlcea şi în Prahova. Niciunul dintre seismele din ultimele zile nu a produs victime sau pagube, relatează și mediafax.ro.

Primul cutremur din seria menţionată a avut loc în zona seismică Vrancea-Prahova. A avut magnitudinea 3,4 şi s-a produs vineri, la ora 15.49. Tot vineri, dar la ora 21.01 a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea 3,2 în zona seismică Vrancea-Buzău.

Publicitate

Sâmbătă, aparatele au înregistrat o nouă mişcare seismică (magnitudinea 3,4) în zona Vrancea-Buzău.

Citeste mai mult

Eveniment

Material lemnos transportat ilegal, confiscat de polițiști la Bucecea

Publicat

Publicitate

În cadrul activităților specifice desfășurate în ultimele 24 de ore pentru prevenirea și combaterea transportului ilegal de material lemnos, polițiștii de la Botoșani au oprit pentru control, pe un drum public din orașul Bucecea, o autoutilitară.

În urma verificărilor, s-a constatat că vehiculul transporta 4,5 metri cubi de material lemnos fără a fi însoțit de documente legale care să ateste proveniența și legalitatea transportului.

Conducătorul auto a fost sancționat contravențional conform prevederilor legale, primind o amendă în valoare de 2.000 de lei. Totodată, materialul lemnos transportat în mod ilegal a fost confiscat și predat autorităților competente pentru a fi valorificat conform legislației în vigoare.

Astfel de acțiuni fac parte din eforturile constante ale poliției de a combate tăierile ilegale de arbori și transportul neautorizat de lemn, contribuind la protejarea resurselor naturale și asigurarea respectării legii.

Poliția reamintește tuturor transportatorilor și operatorilor economici din domeniu că deținerea și transportul materialului lemnos fără documente justificative reprezintă o încălcare a legii și se sancționează drastic.

Activitățile de control vor continua și în perioada următoare, în colaborare cu instituțiile responsabile, pentru a preveni și descuraja astfel de fapte ilegale, protejând patrimoniul natural al județului, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending