Connect with us

Actualitate

Ce nu știai despre 1 Mai: i se mai spune și Ziua Bețivului, Ziua Pelinului. Legenda Armidenului

Publicat

Publicitate

Ziua de 1 Mai era cunoscută, pe vremuri, şi ca Ziua Pelinului sau Pomul lui Mai, amintește alba24.ro. Era sărbătoarea de Armindeni. Tradiţia spune că acum se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. De asemenea, pelinul se pune pe masă, alături de tacâm şi între aşternut şi haine pentru a îndepărta spiritele rele.

Potrivit wikipedia.org, Armindeni este cunoscută în popor drept ziua pelinului, sau ziua bețivului. Este o sărbătoare populară, cu data fixă 1 mai.

Aceasta data este considerata începutul verii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta.

1 mai – Arminden, o sărbătoare cu origini păgâne
Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne. Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor.

Este supranumită și sărbătoarea lui Ieremia, de la vechiul slav Ieremii nidini (ziua lui Ieremia).

În tradiția rurală, armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu:

Publicitate

„Tinerii plecau în pădure, în munte și tăiau cel mai înalt copac (brad sau fag), pe care îl puteau aduce ei pe umeri. Îl curățau de crengi, dar la vârf îi lăsau câteva, pe care le împodobeau.

Armindenul era ridicat, până la prânz, în centrul satului. Pe tulpină se puneau cununi de flori și spice de grâu. Urma o întrecere a tinerilor care se adunau și puneau uneori pariuri, câștigând cel ce putea să se urce până sus.

În această dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni și animale, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.

Superstiții de 1 mai – Arminden
Se spune că în ajunul acestei zile, pentru că viforul și grindină să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp. În satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat. Creangă verde o așează feciorii noaptea, fără să fie văzuți. Cei la casă cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.”, transmite crestinortodox.ro.

În sâmbăta premergătoare Armindenului, din fiecare familie pleca cineva să aducă câte un mesteacăn tânăr și crengi înfrunzite de tei.

În zori, mult înainte de răsăritul soarelui, când abia se înălța Luceafărul de ziuă și roua nu a fost smintită de lumină, fiecare gospodar punea mesteacănul la poartă și crengi de tei la streșinile casei și ale șurii.

Apoi își împodobeau interiorul casei cu flori de iasomie și tei.”—Calendar, 1980, p. 82

Sărbătoare pentru rodul pământului și să alunge grindina
„Armindenul” este simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele.  Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoşi, prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin.

Dimineaţa, oamenii se spală cu rouă (de sanatate). Acum se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. La casele cu fete se pun puieţi de mesteceni în faţa porţii.

Ramura verde sau un pom curăţat, pus de 1 Mai în faţa casei, se lasă până la seceriş, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou. Se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porţilor şi caselor, dar şi intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni şi animale, deopotrivă, să fie protejaţi de forţele distrugătoare ale spiritelor malefice.

Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp.

În unele zone, creanga verde era pusă de feciori noaptea, fără să fie văzuţi. Cei la casa carora s-a pus Arminden trebuia să îi caute pe feciorii care l-au pus şi să le dea de băut.

În această zi se sărbătorea şi „ziua boilor”. Aceştia nu se foloseau la muncile câmpului, pentru a-i feri de boli.

Obiceiul aminteşte de prigonirea lui Iisus

Armindenul aminteste şi de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai ştiut unde să-l caute pe Iisus.

Legenda Armidenului
Evreii, în frunte cu împăratul Irod, și-au pus de gând să-I ucidă pe copilul Iisus Hristos. Dar nu-L găseau. Au umblat în cete prin Ierusalim, ca să-L afle, și de-abia spre seară au găsit casa în care se afla Pruncul.

Atunci, pentru că ei erau puțini și fricoși și ca să nu-i bată credincioșii, au pus ca semn înaintea casei o ramură verde. Dimineața au venit împreună cu ostașii, pentru a-L omorî pe Pruncul Iisus.

Când au căutat semnul lăsat, au văzut pe toate casele un semn la fel și n-au mai putut găsi casa. Toate casele arătau ca de sărbătoare, frumos împodobite cu ramuri verzi. În amintirea acestei minuni, creștinii au luat obiceiul ca, de 1 mai, să pună înaintea casei un ram verde de stejar, fag sau tei.

Armindenul se lasă înaintea casei până ce se macină grâul nou. Iar când se face pentru întâia oară pâine dintr-însul, Armindenul se taie și se aprinde cuptorul cu el. (prelucrare după Marcel Olinescu)

Tradiții populare de Armideni
În seara de Sfântul Gheorghe, flăcăii din sate se adunau și plecau împreună în pădure, pentru a alege copacul potrivit sărbătorii de a doua zi – Armidenia. Din pădure se aducea o prăjină înaltă, cu ramuri verzi în vârf, sau chiar un arbore întreg.

Acesta era curățat până spre vârf de crengi și împodobit cu cununi de flori și spice de grâu, apoi era înfipt în curțile oamenilor, în mijlocul stânelor, iar în unele zone, prăjina împodobită era bătută în casă.

Se ornau cu ramuri verzi colțurile casei, ușile grajdurilor pentru protecția animalelor.

Din lemnul Armindenului se face foc atunci când se coace prima pâine făcută din făina grâului nou.

Sătenii petreceau în această zi pe iarbă verde, pentru ca tot anul să-l treacă în veselie.

Ziua bețivilor
Până acum câțiva ani, pe 1 Mai se sărbătorea, cu fast și marșuri propagandistice comuniste, Ziua Muncii.

Dar această zi era ținută în popor cu mult timp înaintea comunismului, ca ziua bețivilor. În această zi, oamenii ieșeau și serbau în câmp, petreceau, beau vin roșu, dar nicio picătură alb.

Vinul roșu era amestecat cu pelin verde, considerându-se că în această zi se schimbă sângele. În alte zone, se bea vin roșu până la sfârșitul lunii mai sau… până se termina vinul.

Femeile și fetele, în această zi, cinstesc împreună. Cumpărau vin pe banii de argint de la gât, pe care i-au atârnat la 1 mărțișor pentru a fi frumoase. Se spunea că femeile ce nu cumpărau vin pe banii atârnați la gât vor fi urâte tot anul.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Accident grav la Flămânzi: Cinci persoane, inclusiv un pieton, au ajuns la spital după un eveniment rutier

Publicat

Publicitate

Un accident rutier soldat cu rănirea a cinci persoane s-a produs în urmă cu puțin timp în orașul Flămânzi. În eveniment a fost implicat un singur autoturism, care, din motive ce urmează să fie stabilite de anchetatori, a provocat mai multe victime.

La fața locului au intervenit de urgență pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și ai Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere echipată cu modul de descarcerare, precum și ambulanța de terapie intensivă mobilă SMURD. Totodată, în sprijin au fost direcționate și trei echipaje ale Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

Echipajele de intervenție au constatat că patru persoane aflate în autoturism și un pieton aveau nevoie de îngrijiri medicale. Victimele au fost evaluate la fața locului, apoi preluate de echipajele medicale și transportate la spital pentru investigații și tratament de specialitate.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire și stingere a incendiilor, pentru eliminarea oricărui pericol suplimentar. Circumstanțele producerii accidentului vor fi stabilite de polițiști, în urma cercetărilor.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Sub acoperământul Maicii Domnului, Parohia Talpa și-a primit noul păstor. Părintele Daniel Anechitei a fost așteptat cu bucurie de enoriași

Publicat

Publicitate

Duminică a fost zi de aleasă bucurie duhovnicească pentru credincioșii Parohiei „Nașterea Maicii Domnului” din satul Talpa, comuna Blândești, județul Botoșani. Sub ocrotirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, comunitatea s-a adunat mai întâi la slujba Paraclisului Maicii Domnului, cerând ajutor, luminare și întărire pentru noul început. Abia apoi, într-o atmosferă de rugăciune și emoție, a avut loc ceremonia de învestire a noului păstor duhovnicesc, pr. Daniel Anechitei, săvârșită de părintele protopop Petru Fercal.

Cu mic, cu mare, credincioșii au fost prezenți la acest moment de rânduială bisericească. Alături de noul paroh s-au aflat numeroși preoți din cercul misionar, veniți să-i fie aproape la începutul slujirii. Evenimentul a fost onorat și de prezența părintelui inspector Liviu Botezatu, care a adresat un cuvânt de îndemn și întărire.

Primarul comunei Blândești, Stelian Maxim, a fost primul dintre enoriași care i-a urat bun-venit părintelui Daniel Anechitei, dorindu-i slujire rodnică și asigurându-l de sprijinul autorităților locale, în folosul întregii comunități.

Un moment de profundă emoție l-a constituit cuvântul de mulțumire al părintelui Constantin Leonte, fostul paroh, care și-a încheiat slujirea cu pace și recunoștință. „Am dorit să așez la inimile dumneavoastră un gând de mulțumire. Dau slavă lui Dumnezeu care m-a învrednicit de această sfântă lucrare. M-am bucurat de sprijinul Înaltpreasfințitului Teofan, al părinților mei, al părintelui protopop, al autorităților locale, dar și al dragilor enoriași, cu care am petrecut ca într-o adevărată familie. Mulțumesc tuturor că ați adăugat o părticică din experiența dumneavoastră la experiența mea”, a spus părintele Constantin.

La rândul său, noul paroh, pr. Daniel Anechitei, a vorbit cu emoție și smerenie despre chemarea primită. „Cu emoție și cu recunoștință stau în fața dumneavoastră și mulțumesc lui Dumnezeu că m-a chemat și mi-a încredințat această slujire”, a spus cu emoție în glas.

În cuvântul său, părintele a amintit pe cei care l-au sprijinit pe drumul formării și slujirii sale, subliniind că misiunea preoțească se împlinește doar în comuniune cu ierarhii, cu preoții împreună-slujitori și cu credincioșii încredințați spre păstorire.

Publicitate

Un discurs cu puternic caracter mobilizator a fost rostit și de părintele inspector Liviu Botezatu, care a vorbit despre responsabilitatea slujirii, jertfă și statornicie în lucrarea pastorală. Cuvântul său integral poate fi urmărit în materialul video care însoțește acest articol.

Părintele Daniel Anechitei s-a evidențiat de mic copil prin evlavie și credință profundă în Dumnezeu. De la duhovnicul său, părintele Gheorghe Andrișescu, a învățat sensul smereniei și al dragostei față de aproapele. Îndemnat de acesta, a urmat Seminarul Teologic din Botoșani, apoi Facultatea de Teologie din București, continuând să-și zidească viața pe temelia credinței.

Preoteasa Andreea Gabriela și cei cinci copii ai familiei Anechitei au fost prezenți la eveniment, alături de rude și prieteni.

Scurt istoric al Bisericii din Talpa

Biserica a fost construită în anul 1765 din bârne de stejar în satul Cerchejeni de către Stolnicul Constantin Kogalniceanu şi soţia sa Safta.
În anul 1901 terminându-se de construit noua biserică în Cerchejeni s-a pus problema menţinerii în stare bună a vechiului monument istoric. Solutia a fost gasita, 1914, cand s-a luat hotararea demontarii ei si mutarea in satul Talpa. Aici, s-a ridicat din nou, folosindu-se si alt material, lucrarea terminadu-se abia in 1924, iar in 1925 biserica a fost sfintita. In timp biserica a fost extinsa, construindu-se un pronaus din chirpic iar in timpul actualului preot paroh s-a mai construit un pridvor cu clopotnita deasupra. Printre alte lucrari sau mai realizat si pictarea bisericii, constructia unei case parohiale si a unei sali de praznuire. Ansamblul bisericesc se afla in cimitirul parohiei. Multa vreme parohia Talpa a functionat ca filie.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Părintele Irinel-Constantin Puiu, noul paroh al Bisericii „Întâmpinarea Domnului” din municipiul Botoșani, a fost învestit de protopopul Petru Fercal

Publicat

Publicitate

Duminică, 14 decembrie, sub binecuvântarea Sfintei Liturghii, Parohia „Întâmpinarea Domnului” din Botoșani a primit un nou păstor. Momentul instalării părintelui Irinel-Constantin Puiu a fost trăit cu emoție și rugăciune de întreaga comunitate, fiind, în același timp, prilej de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru slujirea jertfelnică a părintelui Gheorghe Grigorași, care a împlinit aici peste 30 de ani de misiune.

Lăcașul de cult s-a dovedit neîncăpător, iar curtea bisericii a fost, la rândul său, plină de credincioși veniți atât din parohie, cât și din împrejurimi. Oamenii au dorit să fie martori ai acestui moment de continuitate a slujirii, să-l întâmpine cu bucurie pe noul păstor și, în același timp, să-și ia rămas-bun, cu recunoștință și emoție, de la carismaticul părinte Gheorghe Grigorași, cel care vreme de peste trei decenii le-a fost îndrumător, mângâietor și sprijin.

Alături de noul paroh s-au aflat personalități ale vieții bisericești și academice: pr. conf. dr. Paul-Cezar Hârlăoanu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Iași, pr. Daniel Dascălu, directorul Seminarului Teologic „Sfântul Gheorghe” din Botoșani, precum și numeroși preoți din municipiu.

În cuvântul său, părintele protopop Petru Fercal a subliniat rânduiala lucrării lui Dumnezeu în Biserică și importanța comuniunii. „Este un moment de bucurie pentru această parohie, pentru că Dumnezeu a rânduit prin experiența sfințiilor lor o slujire care se continuă firesc. Mai ales la oraș este nevoie de o slujire zilnică, cu multă dăruire și deschidere. Dacă este comuniune, atunci Dumnezeu este în mijlocul nostru. Părintele Grigorași a lucrat frumos, cu tact, cu bunătate și cu chip bucuros, ținând unită această comunitate. Nădăjduim că și părintele Puiu va continua, cu aceeași râvnă, această lucrare spre bucuria tuturor”, a spus părintele Petru Ferccal în cuvântul său.

Momentul cel mai emoționant a fost, fără îndoială, cuvântul de rămas-bun al părintelui Gheorghe Grigorași, rostit cu glas tremurat, dar cu inimă plină de mulțumire:

„Astăzi este o zi cu emoții, dar și una de recunoștință. Mă întreb când au trecut cei 33 de ani petrecuți aici… Mulțumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce s-a realizat. Vine vremea când trebuie să predăm ștafeta, pentru că totul în această lume este trecător. Această parohie nu este doar un loc, ci o comunitate închegată, cu credință și responsabilitate. Părinte Irinel, vă încredințez această comunitate cu nădejdea că veți fi un părinte bun și un îndrumător statornic”, a spus părintele Gheorghe, vizibil emoționat.

Publicitate

O slujire ziditoare, începută în vremuri grele

Părintele Gheorghe Grigorași a primit misiunea de a păstori Parohia „Întâmpinarea Domnului” în anul 1992, într-un context marcat de rănile ateismului comunist. Prima slujbă a fost săvârșită într-o biserică aflată într-o stare precară, fără gard, înconjurată de boscheți, un loc pe lângă care noaptea îți era teamă să treci.

Cu răbdare, muncă și credință, părintele nu s-a lăsat descurajat. Spiritul său gospodăresc, susținut de jertfelnicia familiei, a transformat locul într-un spațiu viu de rugăciune și comuniune. Predica sa, uneori directă și tăioasă, alteori caldă și mângâietoare, a trezit conștiințe și a adus la biserică oameni care mult timp stătuseră departe.

Vlăstar altoit pe vița lui Hristos, părintele Gheorghe i-a îndreptat pe cei căzuți, i-a mângâiat pe cei în deznădejde, i-a întărit pe cei statornici și i-a învățat pe cei avuți milostenia.

Părintele Gheorghe Viorel Grigorași s-a născut la 19 ianuarie 1955, în satul Mândrești, comuna Vlădeni, județul Botoșani. A urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costache” de la Mănăstirea Neamț (1970–1975) și Institutul Teologic de Grad Universitar din București (1976–1980), unde și-a susținut teza de licență despre Starea sufletului în „De civitate Dei” la Fericitul Augustin. A slujit în mai multe parohii, iar din 1992 până în 2024 a fost paroh al Parohiei „Întâmpinarea Domnului” din Botoșani.

Noul păstor

Noul paroh, pr. iconom stavrofor Irinel-Constantin Puiu, a câștigat examenul organizat de Arhiepiscopia Iașilor. Hirotonit la 27 iunie 2004 de către P.F. Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a slujit aproape două decenii în Parohia „Sfinții Arhangheli” din Teișoara, comuna Roma, județul Botoșani. În prezent este și preot spiritual al Seminarului Teologic „Sfântul Gheorghe” din Botoșani.

În cuvântul adresat credincioșilor, noul paroh, pr. iconom stavrofor Irinel-Constantin Puiu, a vorbit cu smerenie și emoție despre începutul slujirii sale la Parohia „Întâmpinarea Domnului”, subliniind că această venire nu este o simplă mutare, ci o chemare adânc duhovnicească, purtată cu responsabilitate și rugăciune.

„Cu smerenie în fața dumneavoastră și cu emoție. Venirea mea în mijlocul dumneavoastră nu este o mutare administrativă sau un act formal, ci, prin mila lui Dumnezeu, este o chemare binecuvântată, dar și o cruce. Nu voi fi doar un administrator, ci, înainte de toate, îmi propun să fiu un părinte duhovnicesc, un frate, un rugător pentru fiecare, un slujitor smerit al bucuriilor și mai ales al suferințelor”, a mărturisit părintele Irinel Puiu.

Noul păstor a chemat comunitatea la lucrare comună, la unitate și implicare, amintind că fiecare credincios este purtător de daruri și responsabilități în „via Domnului”. El a subliniat importanța unei vieți liturgice vii, ferite de formalism și răceală, întemeiată pe jertfă, comuniune și dragoste lucrătoare.

Totodată, părintele Irinel Puiu a mulțumit Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, pentru binecuvântare și încrederea acordată, precum și familiei sale, cu un cuvânt aparte de recunoștință adresat soției, preoteasa Daniela, sprijin discret și statornic în bucuriile, dar mai ales în greutățile slujirii preoțești.

Preoteasa Daniela Puiu este absolventă a Facultății de  Economie din Iași. În prezent este studentă în anul III la Universitatea de Medicină din Iași și masterand la Facultatea de Chimie Iași (Criminalistică)

Slujirea sa pastorală începe deja în chip concret. Începând de luni, copiii parohiei îl vor întâlni pe noul lor părinte duhovnicesc, alături de doamna preoteasă, primele activități fiind dedicate pregătirii sufletești pentru sărbătoarea Nașterii Domnului. Astfel, sub semnul copilăriei, al curăției și al bucuriei, se așază primele roade ale unei misiuni ce se dorește vie, lucrătoare și plină de har.

 

 

   

Citeste mai mult

Educație

Când are loc simularea Evaluării Naționale 2026. Calendarul probelor pentru clasa a VIII-a

Publicat

Publicitate

Simularea Evaluării Naționale 2026 pentru elevii de clasa a VIII-a se va desfășura în luna martie și reprezintă una dintre cele mai importante etape de pregătire înaintea examenului final. Prin aceste testări, elevii au ocazia să își evalueze nivelul real de cunoștințe acumulate până în prezent, să se familiarizeze cu structura subiectelor și cu condițiile de examen, dar și să identifice eventualele lacune în vederea unei pregătiri mai eficiente, relatează alba24.ro. Rezultatele obținute în cadrul simulării sunt esențiale și pentru orientarea corectă în procesul de admitere la liceu.

Sesiunea de simulare a examenului va fi în perioada 16-18 martie. Rezultatele vor fi comunicate de către profesori, în 30 martie.

Testările sunt organizate la nivel național, cu aceleași subiecte pentru toți elevii, prin probe scrise la Română și Matematică. Elevii care învață limba maternă vor avea probă și la această materie.

Simulare Evaluare Națională 2026. Calendar

  • 16 martie 2026: Limba și literatura română – probă scrisă
  • 17 martie 2026: Matematică – probă scrisă
  • 18 martie 2026: Limba și literatura maternă – probă scrisă
  • 30 martie 2026: Comunicarea rezultatelor

La sesiunea de simulare, elevii vor trebui să respecte aceleași reguli ca și cele din examen. Nu vor avea voie să comunice între ei sau să utilizeze surse din care să se inspire pentru rezolvarea subiectelor.

Examenul de Evaluare Națională 2026

În anul școlar 2025-2026, elevii de clasa a VIII-a vor termina cursurile în 12 iunie. Aceștia vor fi înscriși la examen de către secretariatele școlilor, automat, în perioada  10-12 iunie. Examenul se desfășoară în perioada 22-26 iunie.

Elevii vor avea o zi liberă între proba de Română și cea de Matematică. De asemenea, vor avea dreptul să-și vadă lucrările înainte să depună contestații.

Publicitate

Evaluare Națională 2026. Calendar

  • 10-12 iunie 2026: Înscrierea la Evaluarea Națională
  • 12 iunie 2026: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
  • 22 iunie 2026: Limba și literatura română – probă scrisă
  • 24 iunie 2026: Matematică – probă scrisă
  • 26 iunie 2026: Limba și literatura maternă – probă scrisă
  • 1 iulie 2026: Afișarea rezultatelor inițiale până la ora 12:00, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (14:00 – 18:00)
  • 2-3 iulie 2026: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
  • 4-7 iulie 2026: Soluționarea contestațiilor
  • 8 iulie 2026: Afișarea rezultatelor finale

Reguli pentru elevi

  • Interzis accesul cu telefoane, materiale de studiu sau dispozitive electronice
  • Comunicarea cu alți candidați sau cu exteriorul = eliminare din examen cu nota 1
  • Corectare digitalizată de doi profesori; la diferențe >1 punct, lucrarea se reevaluează
  • Nota după contestații este definitivă
  • Rezultatele se afișează anonimizat
  • Elevii își pot vizualiza lucrările înainte de contestații

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending