Connect with us

Actualitate

Ce nu știai despre 1 Mai: i se mai spune și Ziua Bețivului, Ziua Pelinului. Legenda Armidenului

Publicat

Publicitate

Ziua de 1 Mai era cunoscută, pe vremuri, şi ca Ziua Pelinului sau Pomul lui Mai, amintește alba24.ro. Era sărbătoarea de Armindeni. Tradiţia spune că acum se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. De asemenea, pelinul se pune pe masă, alături de tacâm şi între aşternut şi haine pentru a îndepărta spiritele rele.

Potrivit wikipedia.org, Armindeni este cunoscută în popor drept ziua pelinului, sau ziua bețivului. Este o sărbătoare populară, cu data fixă 1 mai.

Aceasta data este considerata începutul verii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta.

1 mai – Arminden, o sărbătoare cu origini păgâne
Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne. Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor.

Este supranumită și sărbătoarea lui Ieremia, de la vechiul slav Ieremii nidini (ziua lui Ieremia).

În tradiția rurală, armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu:

Publicitate

„Tinerii plecau în pădure, în munte și tăiau cel mai înalt copac (brad sau fag), pe care îl puteau aduce ei pe umeri. Îl curățau de crengi, dar la vârf îi lăsau câteva, pe care le împodobeau.

Armindenul era ridicat, până la prânz, în centrul satului. Pe tulpină se puneau cununi de flori și spice de grâu. Urma o întrecere a tinerilor care se adunau și puneau uneori pariuri, câștigând cel ce putea să se urce până sus.

În această dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni și animale, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.

Superstiții de 1 mai – Arminden
Se spune că în ajunul acestei zile, pentru că viforul și grindină să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp. În satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat. Creangă verde o așează feciorii noaptea, fără să fie văzuți. Cei la casă cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.”, transmite crestinortodox.ro.

În sâmbăta premergătoare Armindenului, din fiecare familie pleca cineva să aducă câte un mesteacăn tânăr și crengi înfrunzite de tei.

În zori, mult înainte de răsăritul soarelui, când abia se înălța Luceafărul de ziuă și roua nu a fost smintită de lumină, fiecare gospodar punea mesteacănul la poartă și crengi de tei la streșinile casei și ale șurii.

Apoi își împodobeau interiorul casei cu flori de iasomie și tei.”—Calendar, 1980, p. 82

Sărbătoare pentru rodul pământului și să alunge grindina
„Armindenul” este simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele.  Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoşi, prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin.

Dimineaţa, oamenii se spală cu rouă (de sanatate). Acum se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. La casele cu fete se pun puieţi de mesteceni în faţa porţii.

Ramura verde sau un pom curăţat, pus de 1 Mai în faţa casei, se lasă până la seceriş, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou. Se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porţilor şi caselor, dar şi intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni şi animale, deopotrivă, să fie protejaţi de forţele distrugătoare ale spiritelor malefice.

Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp.

În unele zone, creanga verde era pusă de feciori noaptea, fără să fie văzuţi. Cei la casa carora s-a pus Arminden trebuia să îi caute pe feciorii care l-au pus şi să le dea de băut.

În această zi se sărbătorea şi „ziua boilor”. Aceştia nu se foloseau la muncile câmpului, pentru a-i feri de boli.

Obiceiul aminteşte de prigonirea lui Iisus

Armindenul aminteste şi de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai ştiut unde să-l caute pe Iisus.

Legenda Armidenului
Evreii, în frunte cu împăratul Irod, și-au pus de gând să-I ucidă pe copilul Iisus Hristos. Dar nu-L găseau. Au umblat în cete prin Ierusalim, ca să-L afle, și de-abia spre seară au găsit casa în care se afla Pruncul.

Atunci, pentru că ei erau puțini și fricoși și ca să nu-i bată credincioșii, au pus ca semn înaintea casei o ramură verde. Dimineața au venit împreună cu ostașii, pentru a-L omorî pe Pruncul Iisus.

Când au căutat semnul lăsat, au văzut pe toate casele un semn la fel și n-au mai putut găsi casa. Toate casele arătau ca de sărbătoare, frumos împodobite cu ramuri verzi. În amintirea acestei minuni, creștinii au luat obiceiul ca, de 1 mai, să pună înaintea casei un ram verde de stejar, fag sau tei.

Armindenul se lasă înaintea casei până ce se macină grâul nou. Iar când se face pentru întâia oară pâine dintr-însul, Armindenul se taie și se aprinde cuptorul cu el. (prelucrare după Marcel Olinescu)

Tradiții populare de Armideni
În seara de Sfântul Gheorghe, flăcăii din sate se adunau și plecau împreună în pădure, pentru a alege copacul potrivit sărbătorii de a doua zi – Armidenia. Din pădure se aducea o prăjină înaltă, cu ramuri verzi în vârf, sau chiar un arbore întreg.

Acesta era curățat până spre vârf de crengi și împodobit cu cununi de flori și spice de grâu, apoi era înfipt în curțile oamenilor, în mijlocul stânelor, iar în unele zone, prăjina împodobită era bătută în casă.

Se ornau cu ramuri verzi colțurile casei, ușile grajdurilor pentru protecția animalelor.

Din lemnul Armindenului se face foc atunci când se coace prima pâine făcută din făina grâului nou.

Sătenii petreceau în această zi pe iarbă verde, pentru ca tot anul să-l treacă în veselie.

Ziua bețivilor
Până acum câțiva ani, pe 1 Mai se sărbătorea, cu fast și marșuri propagandistice comuniste, Ziua Muncii.

Dar această zi era ținută în popor cu mult timp înaintea comunismului, ca ziua bețivilor. În această zi, oamenii ieșeau și serbau în câmp, petreceau, beau vin roșu, dar nicio picătură alb.

Vinul roșu era amestecat cu pelin verde, considerându-se că în această zi se schimbă sângele. În alte zone, se bea vin roșu până la sfârșitul lunii mai sau… până se termina vinul.

Femeile și fetele, în această zi, cinstesc împreună. Cumpărau vin pe banii de argint de la gât, pe care i-au atârnat la 1 mărțișor pentru a fi frumoase. Se spunea că femeile ce nu cumpărau vin pe banii atârnați la gât vor fi urâte tot anul.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Monitorizarea stării drumurilor publice din județul Botoșani. IPJ: Recomandări și obligații pentru conducătorii auto

Publicat

Publicitate
Monitorizarea stării drumurilor publice din județul Botoșani
Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani desfășoară activități de monitorizare a stării drumurilor publice, în contextul condițiilor meteorologice specifice sezonului rece.
În această perioadă, circulația se desfășoară în condiții de iarnă pe mai multe sectoare de drum, motiv pentru care polițiștii rutieri urmăresc evoluția situației și dispun măsuri de verificare și anunțare a administratorilor drumurilor publice, în vederea intervenției operative.
Recomandări și obligații pentru conducătorii auto:
•echiparea autovehiculelor cu anvelope de iarnă, atunci când se circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheață sau polei;
•informarea prealabilă cu privire la starea drumurilor și condițiile meteo;
•efectuarea verificării tehnice a autovehiculului;
•asigurarea rezervelor necesare de energie pentru parcurgerea traseului, prin combustibil lichid sau, în cazul autovehiculelor electrice, prin încărcarea acumulatorului de energie electrică;
•adoptarea unei maniere prudente de conducere și evitarea deplasărilor în zonele montane fără autovehicule dotate corespunzător și fără o informare prealabilă.
Până în acest moment a fost înregistrat un accident rutier, în care au fost implicate două autoturisme, soldat cu o victimă. Acesta s-a produs pe DN 29 F, în afara localității Cristinești.
Unul dintre autoturismele implicate era dotat cu anvelope de vară, în condițiile în care partea carosabilă este acoperită cu zăpadă.
Conducătorul auto a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 4.000 de lei și i-a fost reținut certificatul de înmatriculare, fără a avea drept de circulație.

Citeste mai mult

Eveniment

Lapte praf pentru bebeluși, retras de la vânzare. Loturi contaminate și posibile simptome rapide de toxiinfecție alimentară

Publicat

Publicitate

Părinții care au cumpărat lapte praf Nestlé pentru sugari sunt avertizați de ANSVSA că anumite loturi au fost retrase voluntar de la vânzare, inclusiv din supermarketuri din Botoșani.

Motivul este o neconformitate la un ingredient, mai exact o posibilă prezență a cereulidei.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor informează consumatorii despre o rechemare de produse. Nestlé România retrage voluntar de pe piață loturi de formule de lapte pentru sugari, scrie Mediafax.

Potrivit Nestlé, este vorba despre o alertă globală, iar loturile afectate au fost comercializate în mai multe țări din Europa, inclusiv Franța, Germania, Austria, Danemarca, Italia și Suedia. În Franța, produsele vizate sunt comercializate sub mărcile Guigoz și Nidal, iar în Germania sub denumirile Beba și Alfamino.

Rechemarea a fost inițiată din prudență de către companie. O neconformitate a fost identificată la un ingredient provenit de la un furnizor extern.

Publicitate

Ce este cereulida și de ce este periculoasă

Cereulida este o toxină produsă de anumite tulpini ale bacteriei Bacillus cereus. Aceasta poate provoca simptome rapide de toxiinfecție alimentară, precum greață, vărsături și crampe abdominale.

Agenția pentru Standarde Alimentare din Marea Britanie (FSA) a avertizat că toxina nu este distrusă prin fierbere sau preparare termică, ceea ce înseamnă că riscul persistă chiar și după prepararea corectă a formulei de lapte.

Până în prezent nu au fost raportate cazuri confirmate de îmbolnăvire. Consumul acestor produse nu a asociat niciun incident de sănătate raportat oficial.

Ce trebuie să facă părinții care au cumpărat produsul

Persoanele care au cumpărat produse din loturile vizate trebuie să NU le utilizeze. Siguranța sugarilor este prioritatea absolută în acest caz.

Produsele trebuie returnate la magazinul de unde au fost cumpărate. Contravaloarea va fi rambursată integral consumatorilor afectați de rechemare.

     

Citeste mai mult

Cultura

Memorialul Ipotești: Întâlniri cu scriitorii de Zilele Eminescu

Publicat

Publicitate

În cadrul Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale, eveniment organizat de Memorialul Ipotești în perioada 13-16 ianuarie 2026, vor avea loc o serie de întâlniri cu scriitorii în școli din Botoșani și Dorohoi.

 

Pe 13 ianuarie, începând cu ora 12.30, poeții Ion Pop și Adrian Popescu vor avea un dialog cu elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Botoșani. Întâlnirea va fi moderată de Mihaela Timingeriu, Violeta Zamfirescu.

Ion Pop este poet, critic literar și traducător, laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2023). A fost director al Centrului Cultural Român de la Paris (1990-1993) și decan al Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1996-2000). A condus revista „Echinox” timp de 17 ani (1969-1986), contribuind la formarea câtorva generații de scriitori. A debutat în 1966 cu volumul de poezie Propunere pentru o fântână (1966), urmat de: Biata mea cumințenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele și uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Elegii în ofensivă (2003), Litere și albine (2010), În fața mării (2011), Casa scărilor (2015), Lista de așteptare (2019), Ferestre. 1966-2021 (antologie; 2021). Este autorul mai multor volume de critică și istorie literară, printre care: Avangardismul poetic românesc (1969); Poezia unei generații (1973); Jocul poeziei (1985); Poezia românească neomodernistă (2018) ș.a.

Adrian Popescu este poet, prozator, eseist și traducător, laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2006). A fost redactor, apoi redactor-șef la revista „Steaua”. A debutat cu volumul de poezie Umbria, în 1971, urmat de: Focul și sărbătoarea (1975), Câmpiile magnetice (1976), Curtea medicilor (1979), Suburbiile cerului (1982), O milă sălbatică (1983), Proba cu polen (1984), Vocea interioară (1987), Călătoria continuă (1989) Pisicile din Torcello (1997), Fără vârstă (1998), Drumul strâmt (2001), Ucenicul ascultător (2002), Dimineața în forul roman (2007), Poezii religioase (2010), Ieșirea în larg (2010), Costumul negru (2013), Corso (2018), Poezii. 1971-2018 (antologie; 2018). Este autorul romanelor Tânărul Francisc (1992) și Cortegiul magilor (1996).

 

Publicitate

Pe 15 ianuarie, între orele 11.00 și 12.30, sub genericul Poeți în dialog, vor avea loc întâlniri cu poetele și poeții: Oana Cătălina Ninu și Andrei Gamarț, la Liceul „Regina Maria” Dorohoi, moderatoare: Lucia Țurcanu; Daniela Varvara și Matei Vișniec, la Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botoșani, moderatoare: Mihaela Anițului; Angelica Stan și Lucian Vasilescu, la Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani, moderatoare: Ala Sainenco.

Oana Cătălina Ninu a debutat editorial în 2005, cu volumul Mandala, pentru care a obținut Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM (2006), Premiul Iustin Panța pentru debut (2005), Premiul de debut în poezie al filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România (2005) și Premiul de debut al Colocviilor Revistei „Tomis” (2005). Volumul a fost reeditat, cu audiobook, în 2021. În 2009, a publicat, în colecția „Biblioteca de poezie”, coordonată de un cristian, carnetul de poezie stările intense (distribuit gratuit), iar în 2018, la Editura Casa de Pariuri Literare, a apărut volumul cu același titlu.

Andrei Gamarț este artist vizual și poet. A debutat în 2001 cu volumul de versuri Roșu comun. A mai publicat volumele de poezie: Măsura aproapelui (2004), Eu spun dragoste (2007), Tot ce ai văzut se va împlini (2025). În 2022, a apărut albumul Eclipsa, cu o selecție din tablourile sale.

Daniela Varvara și-a publicat primul volum de poezie, Înaripata, în 2011, după care au urmat: A- (2012) și Lodebar (Jurnal din casa uitării) (2017, carte premiată de către filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România). În 2016, și-a publicat teza de doctorat, Mituri și simboluri biblice în poezia românească neomodernistă. În 2020-2021, a organizat festivalul Poezie la nisip, în satul Corbu, județul Constanța.

Matei Vișniec este dramaturg, poet, prozator, eseist. În 1987, s-a stabilit în Franța, unde a solicitat azil politic după ce reprezentarea scenică a piesei sale Caii la fereastră, la Teatrul Nottara din București, a fost interzisă cu numai o zi înainte de premieră. De atunci, numele său s-a aflat pe afişe în peste 40 de ţări. Din 1990, lucrează ca jurnalist la Paris, la Radio France Internationale. A debutat 1980 cu volumul de poezie La noapte va ninge, urmat de: Orașul cu un singur locuitor (1982), Înțeleptul la ora de ceai (1984), Poeme ulterioare (1987-1999) (2000), La masă cu Marx (2011), Securi decapitate (2012), Vi se pare cumva nedreapta dispariția dumneavoastră? (2019). Este autorul romanelor: Cafeneaua Pas-Parol (1992), Sindromul de panică în Orașul Luminilor (2009), Domnul K. eliberat (2010) Dezordinea preventivă (2011), Negustorul de începuturi de roman: roman caleidoscop (2014) Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă… (2016), Un secol de ceață (2021), Consulatul lunii sau Adelina și crocodilii de mlaștină (2025). A publicat mai multe volume de dramaturgie, printre care: Țara lui Gufy, (1992), Angajare de clown 1993), Negustorul de timp și Frumoasa călătorie a urșilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt (1998), Teatru descompus. Despre sexul femeii-câmp de luptă în războiul din Bosnia (1998) Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal (2001), Mașinăria Cehov și Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați (2008), Ioana și focul. Șobolanul rege. Reverii pe eșafod. Cuvintele lui Iov (2017), Caragiale e de vina. Despre tandrețe. Teatru vag (2019) ș.a.

Angelica Stan este poetă și arhitectă cu specializare în urbanism. A debutat în 1999 cu volumul de poeme Bumerang, obținând premiul pentru debut. A mai publicat volumele: Testul umbrei (2005), Clona (2009), spații intermediare (2016), produse miraculoase (2018), o femeie urmărește ploaia de la etajul opt (2020), Exponate de artă brută (2022).

Lucian Vasilescu este unul dintre autorii formați în Cenaclul Universitas de la Universitatea din București, condus de Mircea Martin. Timp de trei decenii, până în 2018, a activat în presă, scriind atât pentru publicații culturale, cât și pentru cotidiene. Primul volum de versuri, Evenimentul zilei – un poem văzut de Lucian Vasilescu, i-a apărut în  1995 și a fost distins cu Premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din București, 1996. A mai publicat volumele de poezie: Ingineria poemului de dragoste (1996), Sanatoriul de boli discrete (1997), Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară (2000), Fără de care ar fi în zadar (2006), aproape. atât de departe. close. so far away (ediţie bilingvă; 2009), Institutul de Poezie Legală (2014)Ţara mea, viaţa mea, dragostea mea – despre modesta mea ratare personală (2014), Viaţa dăunează grav sănătăţii (antologie de autor; 2016), Sunt cel mai bun poet din acest spital (2016).

 

În aceeași zi, pe 15 ianuarie, la ora 11.00, membrii Cercului de lectură „Unde fugim de acasă?” vor avea o întâlnire cu scriitoare Adina Rosetti; evenimentul va avea loc la Școala Gimnazială nr. 7 Botoșani și va fi moderat de Loredana Carcea.

Adina Rosetti este jurnalistă, eseistă și prozatoare. A debutat în 2010 cu romanul Deadline, urmat de volumul de povestiri De zece ori pe buze (2015). În 2014 a început să scrie proză pentru copii, publicând până în prezent mai multe volume din seria despre Domnișoara Poimâine, precum și: De ce zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură? (și alte 10 întrebări fantastice) (2016), Cartea curajului: 10 povești despre ființe mici care fac gesturi mari (2016), Povestea kendamei pierdute (2018), Aiurea-n tramvai: aventurile lui Anton în Țara Cuvintelor Anapoda (2018), De ce și-a pierdut balaurul tableta…și alte întâmplări fantastice (2022), O istorie cu gust de kiwi (2023) ș.a.

 

Pe parcursul acestor întâlniri, vor avea loc lecturi din creația autorilor invitați, dar și din poezia lui Mihai Eminescu, discuții despre literatură și rolul lecturii.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Viteza excesivă, în vizorul polițiștilor. Acțiuni preventive în Tudora și Vorona

Publicat

Publicitate

Miercuri, polițiștii din cadrul Biroului Rutier, împreună cu cei de la ordine publică au acționat, atât în municipiul Botoșani, cât și în localitățile Tudora și Vorona, pentru prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere.

 

Acțiunea s-a desfășurat pe principalele artere rutiere, cu accent pe zonele în care au fost înregistrate accidente rutiere, fiind organizate 3 filtre rutiere.

 

Astfel, au fost controlate peste 60 de autovehicule, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 42 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 14.000 de lei. Dintre acestea, 12 sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

 

Publicitate

Totodată, a fost reținut un permis de conducere și două certificate de înmatriculare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending