Connect with us

Eveniment

Ce modificări se vor face în CODUL RUTIER în 2023: Sancțiuni dure pentru vitezomani, mașina confiscată și permis reținut 6 luni

Publicat

Publicitate

Potrivit unei inițiative legislative aflată pe masa senatorilor, Codul rutier va fi modificat și actualizat în 2023 cu sancțiuni foarte dure pentru șoferii vitezomani. 

Astfel, aceștia vor rămâne fără permisul de conducere și certificatul de înmatriculare a mașinii timp de șase luni, dacă depășesc cu mai mult de 100 de km/h viteza legală pe un sector de drum, relatează alba24.ro.

Citește și Amenzi uriașe pentru cei cu cruciulițe sau icoane pe parbriz. Lista contravențiilor din clasa IV din Noul Cod Rutier

În plus, dacă șoferii sancționați sunt prinși că merg cu mașina în perioada în care talonul este reținut, polițiștii pot dispune inclusiv confiscarea mașinii.

Introducerea unui nou prag de viteză în dezbatere la Senat

Proiectul legislativ de la Senat introduce în Noul Cod rutier un nou prag de viteză, respectiv de peste 100 de km/h față de limita legală, pentru depășirea căruia, șoferii vor risca amenzi din clasa a IV-a de sancțiuni (cuprinse între 1.305 și 2.900 de lei) și suspendarea dreptului de a conduce timp de 180 de zile, potrivit avocatnet.ro

Șoferii ar putea rămâne fără mașini dacă circula fără talon de înmatriculare sau fără inspecția tehnica validă

Publicitate

Vitezomanii ar putea să rămână fără mașini, măsura s-ar aplica celor care depășesc cu 100 de kilometri limita de viteză.

Dacă în perioada de șase luni de reţinere a talonului, perioadă începută cu ziua imediat următoare celei expirării valabilităţii dovezii înlocuitoare, un polițist identifică în trafic mașina care are certificatul de înmatriculare reţinut, acesta va dispune sancţiunea contravenţională complementară a confiscării autovehiculului.

Ce se întâmplă cu mașinile confiscate

Mașinile confiscate intră în proprietatea statului și pot fi valorificate, conform OG 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, inclusiv prin vânzare.

Inițiatorii susțin că măsura e necesară deoarece, “bazându-se pe calităţile tehnice ale autovehiculelor, dar şi pe aptitudinile proprii de conducere, care nu întotdeauna sunt cele mai bune, în cele mai multe cazuri viteza îi «incită» pe conducătorii auto neexperimentaţi şi astfel se poate ajunge la viteze de peste 100 km/h faţă de limitele legale, viteze care pot avea consecinţe grave asupra integrităţii şi sănătăţii personale, a celorlalţi participanţi la traficul rutier, dar şi celor care se află în apropierea acestuia”.

Lista inițiatorilor

Printre inițiatori se află liderul grupului PNL din Senat, renatori UDMR, USR dar și PSD. Iată lista:

Popescu Ion-Dragoş – senator Neafiliat; Poteraş Cosmin-Marian – senator Neafiliat; Andronache Gabriel – deputat PNL; Banias Mircea-Marius – deputat PNL; Benedek Zacharie – deputat UDMR; Benga Tudor-Vlad – deputat USR; Bola Bogdan-Alexandru – deputat Neafiliat; Cambera Oana-Alexandra – deputat Neafiliat; Chira Claudiu-Martin – deputat Neafiliat; Ciofu Cătălina – deputat PNL; Cruşoveanu Marian – deputat PNL; Fechet Mircea – deputat PNL; Floroiu Ionel – deputat PSD; Gál Károly – deputat UDMR; Huţucă Bogdan-Iulian – deputat PNL; Ichim Cristian-Paul – deputat Neafiliat; Kocsis-Cristea Alexandru – deputat Neafiliat; Lungoci Dumitru-Lucian – deputat PSD; Lupu Andrei-Răzvan – deputat Neafiliat; Prunean Alin-Costel – deputat Neafiliat; Rizea Cristina Camelia – deputat Neafiliat; Sas Lóránt-Zoltan – deputat Neafiliat; Şişcu George – deputat PNL; Teniţă Dragoş-Cătălin – deputat Neafiliat; Toda Daniel-Liviu – deputat Neafiliat; Toma Ilie – deputat PSD; Toma Vasilică – deputat PSD; Ţuţuianu Marius-Horia – deputat PSD

Ce conține inițiativa legislativă în forma depusă la Senat

Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 102, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:

„(5) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 180 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul ori de tractor agricol sau forestier a faptei de depăşire cu mai mult de 100 km/h viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic;”

2. La articolul 103, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) în cazul în care conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai săvârşeşte, într-un interval de şase luni de la data restituirii permisului de
conducere, o nouă faptă prevăzută la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3), art. 102 alin (4) sau art. 102 alin (5), perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce aplicată pentru săvârşirea faptei se majorează de drept cu încă 30 de zile. Perioada de suspendare majorată se comunică în termen de 15 zile de la data aplicării sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce.”

2. La articolul 103, după alineatul (9) se introduc două noi alineate, alin. (10) şi (11), cu următorul cuprins:

„(10) Depăşirea cu mai mult de 100 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic se sancţionează complementar cu reţinerea certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a autovehiculul pe o perioadă de 6 luni.

Poliţistul rutier eliberează conducătorului de vehicul o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru 15 zile.

Dacă în perioada de 6 luni de reţinere a certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a autovehiculului, perioadă începută cu ziua imediat următoare celei expirării valabilităţii dovezii înlocuitoare, un agent constatator identifică în trafic autovehiculul care are certificatul de înmatriculare sau de înregistrare reţinut, acesta dispune sancţiunea contravenţională complementară a confiscării autovehiculului care are certificatul de înmatriculare sau de înregistrare reţinut.”

„(11) Mijlocul de transport confiscat potrivit alin. (10) se valorifică în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 274/2007, cu modificările şi completările ulterioare.”

2 . La articolul 112, alineatul (1), după litera y) se introduce o nouă literă, litera z), cu următorul cuprins:

„z) când s-a dispus reţinerea acestuia conform art. 103 alin. 10.”

3 . La articolul 112, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), e), g), hl), k), o), p), r), s) la reţinerea certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, poliţistul rutier eliberează conducătorului de vehicul o dovadă înlocuitoare fără drept de circulaţie, iar în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), d), f), h), i), j), I), m), n), t), u), v), x), y) şi z) o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru 15 zile.”

Art. II. – în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, Guvernul va modifica în mod corespunzător Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. III. – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezentul proiect de lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acestuia prin lege, dându-se o nouă numerotare.

Valoarea amenzilor pentru contravenții rutiere în prezent

În funcție de clasele de sancțiuni prevăzute în Codul rutier, șoferii plătesc pentru contravențiile rutiere amenzi situate la următoarele valori:

  • clasa I: două sau trei puncte-amendă (290 sau 435 de lei);
  • clasa a II-a: patru sau cinci puncte-amendă (580 sau 725 de lei);
  • clasa a III-a: de la șase la opt puncte-amendă (de la 870 la 1.160 de lei);
  • clasa a IV-a: de la nouă la 20 de puncte-amendă (de la 1.305 la 2.900 de lei);
  • clasa a V-a: de la 21 la 100 de puncte-amendă (de la 3.045 la 14.500 de lei).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Când se va putea bea bere pe stadioanele din România? Urmează schimbări majore în „Legea lui Mitică” cu zona tampon şi bannerele

Publicat

Publicitate

Legea „Mitică Dragomir” se schimbă: liber la bere, bannere pe garduri și fără zonă-tampon între fani. Inițiativa îi aparține deputatului Ciprian Paraschiv, fost director de organizare la FRF, care a explicat la emisiunea Fanatik Superliga care ar fi principalele noutăți, relatează cluj24.ro.

Dispare zona-tampon

Unul dintre cele mai controversate puncte – așa-numita zonă-tampon dintre galerii și restul stadionului – va fi eliminat. „Zona tampon nu are nicio relevanță. Dacă statul a construit un stadion de 30.000 de locuri, de ce să vinzi mai puține?”, a subliniat Paraschiv. Inclusiv Cluj Arena pierde câteva mii de locuri şi implicit bilete vândute din cauza acestei zone tampon.

Bannere pe garduri

O altă schimbare privește bannerele suporterilor. Acestea vor putea fi amplasate pe garduri, însă numai cu aprobarea observatorului de joc și fără să acopere ieșirile de urgență. „E normal să poți pune un banner pe un gard, atâta timp cât este verificat și acceptat”, a spus inițiatorul, la Fanatik.

 
Bere pe stadioanele din România

Publicitate

Legea va permite și consumul de bere cu concentrație redusă de alcool în incinta stadionului, în linie cu practica din alte țări europene. „În Anglia, când s-a interzis vânzarea, oamenii au început să bea mai mult acasă înainte de meci. Nu asta e soluția”, a argumentat deputatul.

Când ar putea intra în vigoare

Proiectul are deja avize favorabile și se află acum la patru comisii din Senat. Paraschiv estimează că până la finalul anului 2025 suporterii vor putea merge la meciuri cu bere, bannere pe garduri și fără restricția zonei-tampon.

Citeste mai mult

Eveniment

CNAIR amâna cele 400 de radare fixe până în 2027. România rămâne fără sistem modern de monitorizare a traficului

Publicat

Publicitate

Deși Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța instalarea a 400 de radare fixe încă din vara acestui an, proiectul a fost blocat înainte de a începe. Lipsa finanțării împiedică lansarea licitației, iar specialiștii estimează că sistemul nu va deveni funcțional mai devreme de 2027, informează cluj24.ro.

CNAIR a lansat, în 2023, planul de achiziție și montare a 400 de radare fixe pe drumurile naționale, autostrăzi și drumuri expres. Sistemul urma să fie conectat la platforma națională de monitorizare a traficului e-SIGUR și să contribuie la reducerea vitezei excesive pe șosele. Deși termenul inițial de finalizare era vara acestui an, proiectul nu a trecut nici de etapa licitației, conform ProMotor.

Finanțarea, principala piedică

Compania de Drumuri nu poate lansa procedura de achiziție a camerelor de supraveghere din cauza lipsei banilor. Bugetul estimat pentru proiect este de 79 de milioane de lei fără TVA, iar sursele de finanțare vizate erau atât PNRR, cât și fondurile de la bugetul de stat. Până când acestea nu vor fi clar stabilite, licitația nu poate fi pornită.

Chiar și în scenariul optimist al lansării licitației în 2025, procesul ar putea dura până la un an și jumătate. Abia apoi ar urma instalarea camerelor și conectarea lor la sistemul național. Astfel, șansele ca radarele fixe să fie funcționale în 2026 sunt extrem de mici, ceea ce împinge termenul spre 2027.

România, fără niciun radar fix

În prezent, România nu are niciun radar fix în funcțiune, se bazează exclusiv pe radarele mobile ale Poliției Rutiere: 1.186 de aparate, dintre care 700 sunt tip pistol și pot fi montate pe trepied, restul fiind instalate pe autospeciale.

Publicitate

Amenzi și permise suspendate

Chiar și fără radare fixe, sistemul e-SIGUR și dotările Poliției Rutiere au dus la un număr mare de sancțiuni. În primele șase luni ale anului au fost aplicate aproximativ 350.000 de amenzi pentru viteză. Totodată, aproape 33.000 de șoferi au rămas fără permis de conducere pentru perioade de trei sau patru luni.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop

Publicat

Publicitate

Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop s-a născut în satul Silvaşu, de lângă Hunedoara. A trăit în secolele XV-XVI şi încă din tinereţe s-a închinoviat în obştea călugărilor de le Prislop, ducând o viaţă aleasă şi plăcută lui Dumnezeu, împletită cu munca şi săvârşirea de fapte bune.

Ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana, Mănăstirea Prislop este situată la 13 kilometri de Haţeg, fiind unul dintre cele mai importante aşezăminte monahale ortodoxe din Transilvania.

Cuviosul Ioan a trăit în pustnicie, într-o peşteră săpată chiar de el; a găsit un loc, situat la 500 metri de mănăstire, pe malul prăpăstios al râului Slivuţ, unde şi-a săpat o chilie de piatră, cunoscută sub numele de „chilia” sau „casa sfântului”. Restul zilelor şi le-a petrecut în această peşteră, în neîncetate rugăciuni şi ajunări, întocmai ca marii nevoitori din primele veacuri creştine.

Viaţa lui plină de sfinţenie s-a sfârşit prea devreme. Spune tradiţia populară că, pe când îşi făcea o fereastră la chilia lui, doi vânători de pe versantul celălalt al prăpastiei l-au împuşcat, fără să ştie cine era. Aşa s-a săvârşit din viaţă Cuviosul Sihastru sau Sfântul Ioan de la Prislop. Trupul său a fost îngropat într-un loc rămas necunoscut de nişte călugări, care l-au luat şi l-au dus în Ţara Românească.

De-atunci, „casa sfântului” a devenit un loc de pelerinaj şi de reculegere sufletească pentru toţi cei ce caută alinare, mângâiere şi întărire în locurile frumoase ale Prislopulu

Publicitate
Citeste mai mult

Actualitate

Luna străbate zona de cer în care se află Pleiadele. Fenomenul poate fi urmărit cu ochiul liber, dacă e senin

Publicat

Publicitate

Luna traversează, în noaptea de vineri spre sâmbătă, zona de cer în care se află roiul stelar Pleiade, informează dr. Adrian Șonka, astronom la Observatorul „Amiral Vasile Urseanu”, scrie alba24.ro.

„În doar șase ore, Luna va trece peste cele mai strălucitoare stele din roi, iar noi vom putea observa cu ochiul liber, prin binoclu sau telescop, numeroase dispariții și reapariții de stele. Fenomenul nu se va mai repeta în 2025. (…)

Eu vă propun să stați comod și să priviți timp de câteva ore această trecere, începând cu ora 22:30, când Luna se află spre răsărit.

Nu trebuie să știți unde sunt Pleiadele: căutați Luna, pentru că se va afla chiar în dreptul lor”, a scris Adrian Șonka pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.

Într-o declarație pentru Radio România Actualități, astronomul a explicat că, prin trecerea Lunii în fața roiului stelar Pleiade, se produc mai multe ocultări succesive ale stelelor.

„Luna se mișcă pe cer și acoperă stelele din roi, care dispar și apoi reapar; și dispar, și reapar. Se numesc ocultații. Și se văd frumos, dacă e senin”, a precizat el.

Publicitate

De asemenea, Șonka a atras atenția asupra unui alt fenomen ce va putea fi observat doar prin telescop, în luna noiembrie, când inelele lui Saturn nu vor mai fi vizibile.

Astronomul a subliniat că fenomenul are loc o dată la 15 ani și a mai putut fi urmărit ultima dată în 2009.

„Saturn se va vedea fără inele. Acestea se vor observa doar din muchie – fiind foarte subțiri, nu se mai disting prin telescop. Deci, veniți la observator”, a precizat Adrian Șonka.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending