Connect with us

Administratie

Ce măsuri cuprinde pentru români cel mai mare program de sprijin din toate timpurile. Se numește „Sprijin pentru România”

Publicat

Publicitate

Programul „Sprijin pentru România” pe care membrii coaliției de guvernare îl vor prezenta  cuprinde acordarea de vouchere pentru românii cu venituri mici, creșterea valorii bonurilor de masă, dar și garantarea unor împrumuturi pentru familii tinere și studenți, relatează alba24.

Coaliția de guvernare se reunește luni pentru a finaliza un pachet de măsuri sociale menite să contracareze explozia preţurilor. Şcolarii care iau burse sociale vor primi şi vouchere de câte 30 de euro lunar, iar familiile nevoiaşe ar urma să primească tichete a câte 50 de euro din două în două luni. Totul până la sfârşitul acestui an.

Pachetul de măsuri pentru populaţie intitulat ”Sprijin pentru România”, stabilit de coaliția de guvernare, cuprinde, printre altele, acordarea de vouchere pentru alimente, rechizite și haine, dublarea normei de hrană pentru pacienţii din spitale, creşterea valorii tichetelor de masă, amânarea ratelor, scheme de ajutor de stat, acordarea unor granturi, șomaj tehnic, proiecte pentru tineret.

Programul „Sprijin pentru România”: MĂSURI ECONOMICE

Ajustarea contractelor în derulare care vizează investiţiile publice.

Se suplimentează sumele aferente contractelor de investiţii în derulare având în vedere creşterile de preţuri la materialele de construcţii. Sursa de finanţare: bugetul de stat, prin bugetul MLPDA.

Reluarea schemei de ajutor de stat pe HG 807/2014.

Publicitate

Începând cu luna mai, se începe sesiunea pe schema de ajutor de stat stabilită prin HG 807/2014, cu o anvelopă estimată de 1 miliard de lei. Sursa de finanţare: buget de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor.

Program de sprijin pentru transportatori şi distribuitori.

Schema de ajutor de stat de 300 de milioane de lei (cu posibilitatea suplimentării) pentru decontarea a 0,50 lei/ litru de carburant pentru sprijinirea operatorilor economici care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, precum şi transport de persoane ocazional sau regulat, dar şi pentru companiile implicate în activităţile de distribuţie (doar pentru alimentarea făcută pe teritoriul României) (circa 4.000 de beneficiari). Sursa de finanţare: buget de stat, prin Ministerul Transporturilor.

Acordarea unor granturi de până la 400.000 de euro/companie pentru capital de lucru IMM-urilor al căror lanţ de aprovizionare a fost afectat de conflictul din Ucraina.

Măsura este similară Măsurii 2 aplicată în 2020-2021 şi poate fi finanţată exclusiv din fonduri europene prin POCU. Buget alocat măsurii (propunere): minim 300 milioane de euro. Sursa de finanţare: Fonduri Europene, prin POCU.

Aplicarea măsurilor Şomaj tehnic şi Kurzarbeit până la 31.12.2022.

Se acordă 75% din salariu pentru angajaţii trimişi în şomaj tehnic, respectiv celor cărora li se reduce programul de lucru (măsură la Ministerul Muncii). Sursa de finanţare: instrumentul SURE

OUG pentru ajustarea preţurilor contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale care vizează investiţii publice

Programul „Sprijin pentru România”: AGRICULTURĂ

Sprijin pentru procesarea producţiei agricole.

Suma estimată: 200 de milioane de euro. Sursa de finanţare: buget de stat prin bugetul MADR
Capitalizarea Casei de Comerţ UNIREA pentru asigurarea necesarului de produse agroalimentare de bază. Suma estimată: 100 milioane de euro. Sursa de finanţare: buget de stat, prin bugetul MADR.

Programul „Sprijin pentru România”: MĂSURI SOCIALE

Susţinerea nivelului de trai pentru românii cu venituri mici.

Acordarea de vouchere de 50 de euro la fiecare 2 luni (până la sfârşitul anului) pentru cumpărarea a 6 alimente de bază, pentru gospodăriile cu ambii părinţi şi cel puţin 2 copii dependenţi şi gospodării monoparentale cu un venit mediu lunar mai mic de 600 de lei (151.000 de gospodării), persoanele care primesc Venit Minim Garantat (168.000 de persoane), persoane  cu dizabilităţi (864.533 persoane) şi pensionarii cu un venit mai mic de 1500 de lei (3.498.875).

Total beneficiari 4.682.408 x 50 de euro x 4 = 936.481.600 milioane de euro până la sfârşitul anului, adică 0,35% din PIB estimat de CNP pentru anul 2022. Sursa de finanţare: Fonduri europene prin POAD (flexibilizare)

Susţinerea elevilor care provin din familii cu venituri mici.

Acordarea de vouchere de 30 de euro lunar pentru 7 luni (aprilie-iunie şi septembrie-decembrie 2022) pentru alimente, rechizite şi haine celor 156.000 de elevi care primesc burse sociale. Impact 30 de euro x 156.000 x 7 luni= 32.760.000 euro adică 0.012% din PIB estimat de CNP pentru anul 2022.

Sursa de finanţare: fonduri europene, prin Ministerul Educaţiei (flexibilizare)

Susţinerea salariaţilor cu venituri reduse.

Creşterea voluntară a salariului minim cu 200 de lei, scutiţi de taxe – de la 1 iunie.
Dublarea normei de hrană pentru pacienţii din spitale de la 11 lei la 22 de lei/ zi. Estimare beneficiari > 3 milioane beneficiari. Sursa de finanţare: buget de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Creşterea valorii tichetelor de masă la 30 de lei de la 1 iunie.

Stabilirea salariului minim în agricultură şi industria alimentară la nivelul de 3.000 de lei brut, similar celui din sectorul construcţii.

Programul „Sprijin pentru România”: TINERET

În ceea ce priveşte domeniul tineretului, Guvernul are în vedere  proiecte dedicate Anului 2022- Anul Tineretului în România.

1. Programul Family Start

Prin acest program se propune garantarea unui credit în valoare de maxim 75.000 lei, în proporţie de 80% de către stat, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, precum şi în suportarea dobânzilor şi a cheltuielilor adiacente creditului pentru acordarea de finanţări pentru acoperirea unor cheltuieli eligibile in program (de exemplu: plata cheltuielilor cu cresa, gradinita, scoala, after school, achiziţia de autoturisme familiale noi cu 7 locuri, taxe de studii, inclusiv licenta, master, doctorat, plata chiriei, avans din achiziţia unei locuinţe). Beneficiari eligibili: Persoane fizice cu vârsta cuprinsă între 18 ani împliniţi şi până la 45 de ani neîmpliniţi care isi intemeiaza o familie si care au venituri nete de pana la maxim 7500 RON pe familie/luna. Număr maxim este de 10.000 beneficiari.

2. Programul naţional Student Invest

Prin acest program se propune garantarea unui credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporţie de 80% de către stat, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, precum şi în suportarea dobânzilor şi a cheltuielilor adiacente creditului.

Valoarea maximă a finanţării este de 50.000 lei, cheltuieli eligibile în cadrul programului fiind credite pentru  taxe de studii, inclusiv licenta, master, doctorat, pentru publicarea unor cărţi sau a studiilor de specialitate, plata locurilor de cazare în căminele studentesti, etc. Beneficiari eligibili: Persoane fizice cu vârsta cuprinsă între 18 ani împliniţi şi până la 31 de ani neîmpliniţi care sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ superior autorizat de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Număr maxim este 10.000 beneficiari.

Majorari la anumite ajutoare de stat calculate în funcție de Indicatorul Social de Referință ( ISR)

Anumite ajutoare de stat, a căror valoare se calculează în funcție de indicatorul social de referință (ISR), vor intra în buzunarele beneficiarilor la o valoare mai mare din această lună, ca urmare a majorării ISR începând cu luna martie a acestui an. Creșterea vine pe fondul unei legi oficializate în 2021, care prevede actualizarea ISR în prima zi a lunii martie a fiecărui an cu rata inflației din anul precedent.

Potrivit avocatnet.ro, așa cum a fost stabilit acum circa jumătate de an, prin Legea nr. 225/2021, valoarea ISR se actualizează, din oficiu, în fiecare an, la data de 1 martie, cu rata medie anuală a inflației din anul precedent, indicator definitiv, comunicat de Institutul Național de Statistică”.

Dacă rata medie anuală a inflației are valoare negativă se păstrează ultima valoare a indicatorului social de referință, adică practic nu se modifică.

Astfel, ținând cont de faptul că, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în 2021, rata inflației a fost de 5,1%, cuantumul ISR s-a majorat automat din martie cu aceeași valoare, crescând de la 500 la 525,5 lei.

Venitul minim garantat în 2022, începând din luna aprilie

Asta înseamnă că s-a majorat și venitul minim garantat primit de familiile și persoanele singure ca formă de asistenţă socială, stabilit de Legea 416/2001. Mai exact, acesta va avea următoarele valori pentru acest an:

  • 149 lei (0,283 ISR) pentru persoana singură;
  • 268 de lei (0,510 ISR) pentru familiile formate din două persoane;
  • 375 lei (0,714 ISR) pentru familiile formate din trei persoane;
  • 465 lei (0,884 ISR) pentru familiile formate din patru persoane;
  • 554 lei (1,054 ISR) pentru familiile formate din cinci persoane;
  • câte 38 lei (0,073 ISR) pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane, care face parte din familie.

Indemnizația pentru persoanele cu handicap

În plus, indemnizația lunară pentru persoanele cu handicap s-a majorat de la 350 la 369 de lei, în cazul existenței unui handicap grav, și de la 265 la 279 de lei, în cazul handicapului accentuat.

Alocația pentru susținerea familiei

Apoi, s-a majorat și alocația pentru susținerea familiei, prevăzută în Legea 277/2010. Astfel, potrivit legii, în funcție de cât de mare este venitul net mediu lunar pe membru de familie (raportat la ISR), cuantumul lunar al alocației este stabilit în funcție de ISR:

Venit net mediu lunar/membru de familie Cuantumul alocației Cuantumul alocației pentru familia monoparentală
până la 0,40 ISR inclusiv (210 lei) 0,1640 ISR (861 lei) pentru familia cu un copil 0,214 ISR (112 lei) pentru familia cu un copil
0,3280 ISR (172 lei) pentru familia cu doi copii 0,428 ISR (225 de lei) pentru familia cu doi copii
0,4920 ISR (259 lei) pentru familia cu trei copii 0,642 ISR (337 lei) pentru familia cu trei copii
0,6560 ISR (345 lei) pentru familia cu patru sau mai mulţi copii 0,856 ISR (450 de lei) pentru familia cu patru sau mai mulți copii
între 0,40 ISR (210 lei)

și

1,06 ISR inclusiv (557 lei)

0,1500 ISR (78,8 lei) pentru familia cu un copil 0,204 ISR (107 lei) pentru familia cu un copil
0,3000 ISR (158 lei) pentru familia cu doi copii 0,408 (214 lei) ISR pentru familia cu doi copii
0,4500 ISR (237 lei) pentru familia cu trei copii 0,612 (322 lei) ISR pentru familia cu trei copii
0,6000 ISR (315 lei) pentru familia cu patru sau mai mulți copii 0,816 ISR (429 lei) pentru familia cu patru sau mai mulți copii

Indemnizația de șomaj

Odată cu creșterea ISR, s-a majorat și pragul de venituri până la care o persoană fără loc de muncă poate fi considerată șomer. Legea 76/2002 stabilește că șomer poate fi orice persoană ce nu are un loc de muncă și care nu câștigă bani sau care are venituri provenite din activități autorizate legal, dar care sunt mai mici decât valoarea ISR. În același timp, s-a majorat și indemnizația de șomaj, care depinde stagiul de cotizare, astfel:

  • 75% din valoarea ISR (394 de lei), pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;
  • 75% din valoarea ISR, la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea (asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare) unei cote procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare:
    • 3%, pentru persoanele cu un stagiu de minimum trei ani;
    • 5%, pentru persoanele cu un stagiu de minimum cinci ani;
    • 7%, pentru persoanele cu un stagiu de minimum zece ani;
    • 10%, pentru persoanele cu un stagiu de minimum 20 de ani.

Prima de inserție, indemnizația de creștere a copilului

În același timp, prima de inserție a crescut de la 1.500 la 1.576 de lei, iar subvenția pentru persoane marginalizate, de la 2.000 la 2.102 lei.

Totodată, a crescut și limita minimă a cuantumului indemnizației lunare aferente concediului de creștere a copilului. Concret, pentru că, potrivit OUG 111/2010, valoarea indemnizației lunare nu poate fi mai mică decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea ISR, pragul minim al acesteia este din martie de 1.314 lei, față de 1.250 lei, cât era anterior.

Indemnizația este, de fapt, de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, dar trebuie să se încadreze în limita inferioară menționată mai sus și valoarea maximă de 8.500 de lei.

De asemenea, pentru că tot în funcție de ISR se calculează și aceasta, și valoarea indemnizației pentru concediul de creștere a copilului în cazul sarcinilor gemelare, de tripleți sau multipleți a crescut. În plus, s-a înregistrat și o creștere a indemnizației care se primește în cazul suprapunerii a două concedii de creștere a copilului.

Toate aceste drepturi în cuantum majorat vor fi primite de beneficiari din această lună.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rabla 2025: Sumele oferite pentru mașinile cu motor termic și GPL. Procedura devine mai simplă

Publicat

Publicitate

Rabla 2025. Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL. În cadrul programului Rabla 2025, românii vor putea beneficia de un voucher de 10.000 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică, cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC sau a unei motociclete. 

În acest an, cei care își doresc un motor mai curat, un consum mai mic și o mașină mai sigură se vor putea înscrie singuri în aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), ca să își genereze voucher-ul de care au nevoie.

Potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet, vouchere obținute direct în platforma AFM se vor putea deconta la orice producător sau furnizor de autoturisme, fără dealeri, fără intermediari.

Condiția este, ca și până acum, să caseze un autovehicul uzat.

Rabla 2025: Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL

  • 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete;
  • 12.000 lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
  • 15.000 lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
  • 37.000 lei pentru un autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.

Valoarea ecotichetului pentru maşinile electrice creşte în acest an la 37.000 de lei, aproximativ 7.500 de euro.

În cadrul programulu Rabla 2024, prima de casare pentru un autovehicul uzat era de 7.000 de lei. Pentru predarea a două autovehicule uzate, prima de casare era de 10.000 lei. Anul trecut, la prima de casare se puteau adăuga următoarele ecobonusuri:

Publicitate
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;
  • ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Moment emoționant pentru botoșăneanul Gheorghe Bulboacă, un glas al credinței profunde și dascăl al vocației sacre

Publicat

Publicitate

Miercuri, 23 aprilie 2025, cu prilejul prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, la Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani a fost oficiată o slujbă arhierească deosebită, săvârșită de  Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Alături de acesta s-a aflat Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, și un sobor de preoți și diaconi.

Evenimentul liturgic a început cu slujba hirotesiei întru citeț, săvârșită de Mitropolitul Teofan, în cadrul căreia  Gheorghe Bulboacă , cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, a primit această vrednicie.

Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată într-o atmosferă de aleasă sărbătoare, în prezența numeroșilor credincioși veniți să cinstească ocrotitorul lăcașului de cult.

Gheorghe Bulboacă – glas al credinței și dascăl al vocației sacre

Gheorghe Bulboacă este o figură binecunoscută în spațiul spiritual și educațional al Botoșaniului, remarcându-se atât prin calitatea sa de cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, cât și ca profesor la Seminarul Teologic din Botoșani. Cu o voce care poartă ecoul tradiției liturgice și o vocație pedagogică profundă, el îmbină armonios arta muzicii sacre cu misiunea formării viitorilor slujitori ai altarului.

În calitate de cântăreț bisericesc, Gheorghe Bulboacă este un model de rigurozitate și evlavie. Prezența sa în strană aduce un plus de solemnitate slujbelor, iar interpretările sale respectă cu fidelitate canoanele muzicii bizantine, contribuind la păstrarea unei tradiții vii și autentice.

Publicitate

Activitatea sa didactică la Seminarul Teologic din Botoșani este la fel de remarcabilă. Acolo, Gheorghe Bulboacă este cunoscut drept un profesor dedicat, care nu oferă doar cunoștințe, ci cultivă și valori – respectul pentru liturgică, dragostea față de muzică și atașamentul față de vocația preoțească. Prin dăruirea sa, a pregătit Corul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, dar și Grupul psaltic Filotheos al Seminarului Botoșani, insuflând membrilor celor dou formații corale nu doar competență, ci și conștiință.

Într-o lume în continuă schimbare, Gheorghe Bulboacă rămâne o prezență statornică, punte între tradiție și viitor, între cuvântul rostit și cântul înălțat spre cer. Este, în esență, un om al Bisericii și al școlii, un reper pentru comunitatea locală și pentru cei care au privilegiul să-i fie elevi sau să-l asculte.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani și-a cinstit ocrotitorul spiritual. Doi ierarhi au fost prezenți în ziua hramului

Publicat

Publicitate

Dacă zidurile și firul de iarbă ar putea vorbi, cu siguranță ar putea da mărturie despre evlavia profundă a credincioșilor din municipiul Botoșani atunci când vine vorba de sărbătoarea bisericii ce îl are ca ocrotitor pe Sfântul Gheorghe. 

Construită între anii 1541 și 1551 de Doamna Elena Rareș, Biserica „Sfântul Gheorghe” din Botoșani rămâne un simbol al credinței și al identității spirituale locale. Aflat sub ocrotirea Sfântului Gheorghe – învingătorul mitic al „balaurului” necredinței și al slăbiciunilor omenești – acest lăcaș este cel mai vechi din municipiu și un reper istoric important.

Și anul acesta, credincioșii din Botoșani s-au adunat pe 22 și 23 aprilie, au umplut curtea bisericii pentru a aduce  cinstire sfântului ocrotitor, într-o atmosferă de sărbătoare, rugăciune și comuniune.

După procesiunea din seara zilei de marți, cu racla în care s0au aflat sfintele moaște al Sfântului Gheorghe Pelerinul la care au participat mii de botoșăneni, în frunte cu trei ierarhi, în ziua de prăznuire a sfântului emoția profund duhovnicească a fost din nou ingredientul principal al sărbătorii bisericii din inima orașului.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Înalt Preasfințitul Teofan și Preasfințitul Episcopul Veniamin Goreanu, venit tocmai de la Cahul, Republica Moldova, acesta din urmă fiind și cel care a ținut cuvântul de învățătură de după citirea Evangheliei. Sute de botoșăneni au mărturisit la unison credinția, rostind din toată inima simbolul ortodoxiei , „Crezul” și au plecat capetele după ce rugăciunea „Tatăl nostru” a pătruns în străfundul sufletului, rostită fiind deopotrivă de preoți și credincioși.

Un moment înălțător a fost și cel în care ipodiaconul Mihai Moisii a fost hirotonit diacon. După momentul intonării Axionului din cadrul Sfintei Liturghii, acesta a fost condus de către diaconi la arhiereu, lângă sfânta Masă, zicând: „Porunceşte, Preasfinţite Stăpâne, pe cel ce vi se aduce înainte spre a fi hirotonit diacon”. Intonarea cântărilor „Sfinţilor mucenici…”, „Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule…” și „Isaie, dănţuieşte…” a constituit un alt moment emoționant pentru tânărul Mihail și familia sa.

Publicitate

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de membrii Corului „Teofania”, condus de dirijorul Teofan Dascălu, student în anul V la Medicină, fiul directorului Seminarul Botoșani, pr. Daniel Dascălu.

ÎPS Teofan s-a adresat credincioșilor la finalul slujbei, într-un cuvânt menit să îndemne la introspecție, la o reevaluare a priorităților din viața noastră ( VIDEO în articol).

Părintele Dumitru MAteciuc a adresat mulțumiri tutror celor care au contribuit într-un fel sau altul la o organizare impecabilă și anul acesta la hramul Bisericii „Sfântul Gheorghe ”din municipiul Botoșani.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (345)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

CITIND „CAFENEAUA LITERARĂ” (NR. 3 DIN 2025)

Ion Simuț și „Diagrama unei redresări”: Autorul  constată o nouă direcție a revistei „România literară” care constă în: 1) „o tendință împăciuituristă din ce în ce mai apăsată în programul său de redresare”; 2. „proclamă o politică a destinderii, ca răspuns la o conflictualitate extinsă, profund nocivă”. Analizând „declarația patetică” a lui Gabriel Chifu, Ion Simuț evidențiază trei chestiuni: 1) „începe strădania de a înlocui ura și egoismul cu civilitatea și respectul”; 2) „redacția va publica textele bune indiferent de cine sunt scrise, fără opreliști și prejudecăți”; 3. „cronicarii revistei vor scrie despre toate cărțile ajunse la redacție”. Interesantă este lista lui Simuț a scriitorilor care, sub directoratul lui Nicolae Manolescu, nu puiblicau în „România literară”: Nicolae Breban, Dumitru Țepeneag, Petru Popescu, Norman Manea, Sorin Alexandrescu, Eugen Uricaru, Mircea Cărtărescu,  Mircea Dinescu, Doina Ruști, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Dan Lungu, Cristian Tudor Popescu, Simona Antonescu, Aura Christi, Mirela Roznoveanu, Radu Țuculescu, Radu Pavel Gheo, Bogdan Alexandru Stănescu, Cristian Fulaș sau Octavian Soviany;

Ion Simuț în „Scriitori noi la porțile Academiei”: 1) „Gabriela Adameșteanu, propusă în secție într-o primă etapă, s-a retras înaintea votului în plen”; 2) „La o primă încercare, în urmă cu trei-patru ani, Mircea Cărtărescu nu a întrunit în secție numărul de voturi necesare pentru a ajunge în etapa confirmării în plen”; 3) „Acum, în februarie 2025, a obținut 9 voturi în secție, dar nu a obținut majoritatea în plen (a obținut 73 de voturi, față de 74 necesare). Episodul a stârnit multe discuții. Principalii opozanți ai validării au fost Nicolae Breban și Valeriu Matei, acuzându-l pe Mircea Cărtărescu de „atac grosolan la Cioran”, pe care l-ar fi considerat fascist, când relația lui cu teologia legionară înseamnă altceva”; 4) Marta Petreu a fost blocată de intervenția severă a lui Nicolae Breban”; 5) Sigur că în etapa imediat următoare pot fi luate în seamă numai două-trei nume de scriitori, la paritate cu propuneri noi de lingviști sau filologi. Membrii secției vor hotărî care vor fi acelea. Eu am ținut să sugerez numai extinderea bazei de selecție a candidaților înspre creatori cu o opera convingătoare”;

Virgil Diaconu ia în discuție teoria „ARTEI POETICE A INFLUENȚELOR” a Florinei Ilis.  Această teorie a fost lansată de prozatoarea Florina Ilis la deschiderea  „Festivalul de Literatură” de la Cluj-Napoca, din 13-14 iunie 2024, prin intervenția cu titlul „Cuvânt despre Eminescu”. Autoarea ar fi urmărit să își convingă ascultătorii și eventual cititorii, spune Virgil Diaconu, „… de faptul că poezia/literatura română are continuitate și că această continuitate este realizată în mod expres prin arta poetică a influențelor literare, care afirmă că poezia se creează din poezia predecesoare; sau, în formularea prozatoarei: „poezia original, adevărată, înseamnă traducerea/copierea în stil propriu, de către fiecare generație de poeți a marii poezii a generației anterioare”.   Printr-o intervenție pe trei pagini de revistă,clădită pe un fir logic susținut de exemple, Virgil Diaconu demontează teoria Florinei Ilis. Rețin concluzia finală: „A legitima arta poetică a influențelor literare înseamnă a legitima o artă poetică minoră, pseudoestetică, și implicit o poezie modestă, înseamnă a susține că poezia românească de valoare este, de fapt, o poezie imitativă, pastișantă, livrescă, deci eșuată estetic. Și mai înseamnă, desigur, a nu înțelege, de fapt, poezia autentică”;

Publicitate

Suplimentul „Arte poetice”, îngrijit de Virgil Diaconu, este dedicat „Zilei internaționale a poeziei” (21 martie.).  Nicolae Mușa traduce din autorii francezi Victor Hugo, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Charles Baudelaire și Alphonse de Lamartine, iar din traducerile lui George Lesnea antologatorul a ales „Focul vânăt” de Serghei Esenin. Dintre poeții români, Virgil Diaconu s-a oprit la Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Eusebiu Camilar, George Stanca., Marian Barbu, Marius Chelaru și două poeme ale antologatorului. De fapt, Virgil Diaconu. Lucrează de 25 de ani la o antologie de poezie universal cu titlul „Nu atingeți Duhul”, pe care o va finalize în acest an”;

Jean Dumitrașcu își continuă (a ajuns deja la episodul 42) „atitudinile” sale față de generația `6o pe care o consideră „generația socialismului”; Acest episod este intitulat „Niculae Stoian, cântărețul fără limite al lui Ceaușescu”. Punând accent pe volumele „Răsunet peste țară” și „Tânăr peste țară”, rețin  căteva puncte de vedere ale lui Jean Dumitrașcu: 1) „modelul său declarat e Maiacovski”; 2. „spiritual definitoriu al lui Niculae Stoian este „entuziasmul veșnic”; 3.) „nu e poezie, ci vomă comunistă”; 4) „e o poezie lozincardă”;

La rubrica „Actualitate” este prezentat volumul Mihai Eminescu, Sonete/Sonnets”(Editura „Eikon”, 2025), în traducerea Dianei Cârligeanu. Rețin: „Antologia din poezia lui Mihai Eminescu cuprinde toate cele 31 de sonete scrise de către poet.  O antologie asemănătoare  a fost alcătuită de către Petru Creția în annul 1991. Traducerea de față reprezintă primul volum dintr-o proiectată integrală bilingvă, română-engleză, a poeziilor lui Mihai Eminescu, ne spune traducătoarea  în prefața volumului.  Însă sensul integralei este totuși schimbat, pentru că prin el autoarea traducerilor înțelege„toate poiemele care sunt la un nivel rezonabil de șlefuire și pot fi considerate reale creații artistice”. Această decizie pertinentă nu este totuși respectată în cazul prezentului volum, pentru că Diana Cârligeanu traduce toate sonetele, iar în acest calup se cuprind atât două prelucrări ale unor sonete străine (Shakespeare și Gaetano Cerri), cât și 26 de sonete nepublicate  de Mihai Eminescu, deci negirate artistic de el. Poetul nu a publicat el însuși decât trei sonete. Celelalte 26 sunt amestecate valoric și impuneau, și ele, o selecție”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending