O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

O ÎNTREBARE PENTRU MIHAI C. V. CORNACI

Georgică Manole: În calitate de pasionat colecționar, secretar al Secției Numismatice Botoșani (din 1982) și consilier al Societății Numismatice Române (din 27.03.2010), faceți câteva precizări referitoare la istoricul numismaticii în spațiul geografic botoșănean.

Mihai C.V. Cornaci: Înainte de statuarea activităților numismatice în județul Botoșani, au existat activități individuale sau în grup pentru a colecționa în special monede și medalii.

Nu putem trece cu vederea în acest sens pe Mihai Eminescu, căruia de timpuriu i-au atras atenția atât manuscrisele vechi găsite la bisericile și mănăstirile vizitate, cât și monedele, medaliile sau alte materiale purtătoare de informații. (v. Ioan Slavici, ”Amintiri”, ed. Cultura Națională, București, 1924.)

Pentru păstrarea acestora avea în inventar „Un dulap pentru numismatică boit galbăn” (P.V. de predare din 2 iulie 1875 către noul director D. Petrino). Interesul constant al lui Eminescu pentru colecționarea și studiul unor exemplare din diferite emisiuni monetare se dovedește și prin faptul că la încetarea sa din viață s-au găsit între lucrurile lui  și „o mulțime de monede antice” (scrisoarea lui Victor Eminescu, fiul lui Matei Eminescu către Corneliu Botez din 13 aprilie 1909; Augustin Z.N. Pop „Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu” Ed. Academiei RPR, 1962).

La scurt timp după constituirea SNR (1903), personalități de seamă ale vieții politice și cultural-științifice au devenit membri activi sau onorifici, printre aceștia evidențiindu-se Nicolae Iorga. În traseele sale de informare pe la bisericile mănăstirile vizitate, cu siguranță a găsit, pe lângă documente și mult monede care, cu siguranță au fost duse la locul lor, în colecțiile muzeale..

Un alt nume de seamă cu astfel de preocupări este preotul cărturar Dumitru Furtună (26.02.1890 – 15.01.1965). Filatelist și membru SNR, cu siguranță că, în conținutul celor 72 de lăzi de arhivă părăsite în refugiu și a unei prețioase biblioteci de istorie și folclor, se aflau monede, medalii și emisiuni de mărci poștale care s-au pierdut.

Prietenul său, A. Gorovei, într-o mărturie datată 18 ianuarie 1946 evalua dezastrul irecuperabil la „zece milioane lei cel puțin” (D. Furtună „Izvodiri din bătrâni” Ed. Minerva, București, 1973, pref. de Gh. Macarie), p. 7).

Deși în perioada regimului totalitar, pasionații de numismatică au avut o seamă de restricții, mai ales după 10 iulie 1978, când a intrat în vigoare Decretul nr. 244, pe tot cuprinsul județului și-au făcut simțită prezența mici colecții numismatice, organizate în special de profesori de istorie, uneori în contextul lărgit al unor colecții muzeale școlare.

Piesele din conținutul acestor colecții erau des exemplificate la orele de istorie sau dirigenție, ca mai târziu actualii colecționari să aprecieze aceste fapte ca imbold de luat în seamă pentru pasiunea în întocmirea actualelor colecții.

Tot în această perioadă au început să prindă contur unele colecții particulare: ec. Mihai S. Urigiuc; dr. Petre Neamțu, ing. Ignat (la care am văzut pentru întâia oară nedumerit Bonuri de Credit ale Institutului de Finanțare Externă (INFINEX) 1941-1944, cu nominalul de 1, 6, 24 și 120 de lei, Rott Otto, prof. Vasile Arnăutu, teh. Ioan Vainer, prof. Ștefan Nicolau, ec. Dumitru Haha, Mihai Cornaci ș.a.

Mai mulți ani la rând (1975-1985) botoșănenii au fost vizitați de „căutătorii de comori” prof. Nicolae Torac și dr. M. Anuței, care colecționau orice, cât de mult și la prețuri cât de mici. Interesul acestora din urmă pentru achiziționarea în scop comercial a unui număr important de piese (din județul Botoșani) a constituit și unul dintre motivele urgentării înființării Secției Botoșani spre a contribui și a asigura un cadru organizat și legal iubitorilor și pasionaților de numismatică.

Astfel, în ședința din luna mai 1982 a Societății Numismatice Române a fost aprobată cererea Comitetului de inițiativă al colecționarilor botoșăneni pentru constituirea Secției Numismatice a județului Botoșani.

Ședința de constituirea a avut loc în luna septembrie 1982, în prezența domnului Aurică Smaranda, secretar general al SNR și a domnului col. (r.) Ioan Dogaru – Președintele Secției Numismatice a CCA și membru în Comitetul de conducere al SNR, în calitate de delegați oficiali.

Conform prevederilor statutare, în ședința de constituire a celei de-a XII-a secție a SNR a fost ales primul comitet de conducere, format din: inițiatorul Mihai S. Urigiuc – Președinte, Ștefan Nicolau – secretar, Mihai Cornaci – membru.

Ulterior, domnul col. (r.) Ștefan Nicolau, motivat de specificul activității profesionale, s-a retras din funcția de secretar, ocazionând astfel ca pe funcția de secretar să fiu promovat eu, iar al treilea membru să fie cooptat domnul Traian Anton.

Sub coordonarea seniorului Mihai S. Urigiuc, comitetul lărgit s-a preocupat mai responsabil de cerințele organizatorice, editoriale, expoziționale, ce decurgeau din programul de activitate propus și parcurs prin înfăptuire în acele timpuri.

În aceste condiții, motivat de starea de sănătate, dar și de vârstă, președintele fondator solicită convocarea adunării generale și retragerea. După criterii conjuncturale, adunarea generală la care au fost convocați 88 de membri (prezenți 28) a ales noul comitet, având în componență: col. dr. Gică Marițanu – președinte; ec. Dumitru Neamțu – vicepreședinte, comisar Ioan Siminiceanu – vicepreședinte; Mihai C.V. Cornaci – secretar; Traian Anton – membru; Mihai Jorovăț – cenzor. În unanimitate de voturi, adunarea generală a acordat domnului Mihai S. Urigiuc calitatea de membru de onoare al Secției Botoșani.

Noul comitet și-a propus revigorarea activității specifice, financiare, expoziționale, precum și nerenunțarea la obiectivul principal, propus și nefinalizat în prima perioadă (1982-1999), Înființarea Muzeului Monedei, la Botoșani.

Din motive profesionale privind avansarea în funcție, domnul președinte col. Dr. Gică Marițanu a părăsit Garnizoana Botoșani

În aceste condiții s-a convocat adunarea generală (23 membri convocați, prezenți 19), în data de 28 mai 2006, care a ales comitetul: col. (r.) Ioan Siminiceanu – președinte, ing. Coriolan Chiricheș – vicepreședinte, Mihai C.V. Cornaci – secretar, Traian Anton – membru.

Acesta poate fi un răspuns sumar la întrebarea dumneavoastră privind aspectul organizatoric și cantitativ al Secției Botoșani a SNR.

FC Botoșani a debutat cu stângul în anul 2026 și a cedat duminică după-amiază, scor 0-1, în deplasare la Csikszereda, în etapa a 22-a din Superliga. Într-un meci jucat la Miercurea Ciuc pe ger și pe un teren înghețat, elevii lui Leo Grozavu au avut momente bune, dar n-au reușit să scoată nimic dintr-o partidă decisă de un singur gol, marcat chiar înainte de pauză.

Unicul gol al întâlnirii a venit în minutul 45, când Marton Eppel a punctat pentru formația gazdă, cu un voleu care l-a învins pe Anestis. A fost o lovitură grea pentru botoșăneni, care au intrat la cabine în dezavantaj, deși până atunci meciul fusese echilibrat, iar posesia îi aparținuse în mare parte formației din Botoșani.

În prima repriză, FC Botoșani și-a creat o ocazie importantă în minutul 21, când Mailat a încercat o execuție spectaculoasă, din foarfecă, însă portarul Eduard Pap a fost la post și a respins. A fost faza care a arătat că botoșănenii au venit să joace și să plece cu puncte, însă eficiența a lipsit din fața porții.

Meciul s-a desfășurat în condiții dificile, cu aproximativ -5 grade Celsius la Miercurea Ciuc, asistență redusă și un teren înghețat, elemente care au influențat ritmul jocului și calitatea paselor. Chiar și așa, FC Botoșani a dominat la posesie, având 56%, față de 44% pentru Csikszereda, însă controlul mingii nu s-a transformat și în goluri.

În repriza a doua, Csikszereda a fost aproape să închidă definitiv partida. În minutul 55, Marton Eppel a ratat incredibil, cu poarta goală, o fază care putea face 2-0 și ar fi rupt complet echilibrul. FC Botoșani a încercat să revină, a împins jocul spre careul advers, însă n-a găsit soluția decisivă în ultimii metri.

Pentru FC Botoșani, eșecul vine într-un moment în care echipa se află în continuare sus în clasament și luptă pentru play-off, însă deplasarea de la Miercurea Ciuc arată încă o dată că fiecare pas greșit poate costa scump într-un sezon strâns. Botoșănenii au avut inițiativă, au avut ocazii și posesie, dar au fost pedepsiți la singura fază cu adevărat letală a gazdelor.

În etapa a 22-a, Botoșaniul pleacă fără puncte și începe anul cu un rezultat negativ, într-un meci în care detaliile au făcut diferența: un voleu la minutul 45 și o eficiență mai bună a ciucanilor în fața porții.

Un incident neobișnuit a avut loc sâmbătă în comuna Tănăsoaia din Vrancea, unde o dronă militară s-a prăbușit într-o gospodărie, stârnind îngrijorare în rândul localnicilor. Un om a văzut drona și a anunțat autoritățile, iar la fața locului au fost mobilizate echipe de specialiști pentru evaluarea situației.

În zonă au intervenit specialiști din cadrul Serviciului Român de Informații și ai armatei, care au demarat verificări pentru a stabili proveniența și caracteristicile aparatului de zbor.

Aceeași sursă susține că drona nu ar fi avut încărcătură explozivă, fiind posibil să fi fost utilizată în misiuni de supraveghere sau spionaj. De altfel, aparatul nu a explodat la impactul cu solul, ceea ce a redus riscurile imediate pentru locuințe și pentru populația din zonă.

Incidentul de la Tănăsoaia nu este însă unul singular. În ultimii ani, resturi de drone au mai fost descoperite pe teritoriul României, inclusiv în județul Tulcea, în apropierea graniței, dar și în alte zone precum Vrancea și Argeș, aflate la distanță considerabilă de țintele din Ucraina atacate de armata rusă.

Autoritățile urmează să stabilească în perioada următoare toate circumstanțele prăbușirii și dacă drona reprezintă un risc de securitate. Între timp, locuitorii din zonă au fost sfătuiți să evite apropierea de fragmente sau obiecte suspecte și să anunțe imediat instituțiile competente în astfel de situații.

Iată și câteva imagini surpărinse de o cameră de supraveghere din zonă:

FC Botoșani deschide ziua de fotbal din Superliga, într-un meci programat astăzi, de la ora 15:30, în deplasare, contra celor de la Csikszereda Miercurea Ciuc. Pentru moldoveni, partida este una importantă în lupta din partea superioară a clasamentului, echipa fiind în acest moment pe podium și într-o formă care o menține aproape de primele poziții.

Botoșănenii merg la Miercurea Ciuc cu moral bun și cu obiectiv clar: să confirme sezonul solid și să rămână în cursa pentru vârf. FC Botoșani are 38 de puncte, fiind la patru puncte de primul loc, ocupat momentan de Rapid București, după victoria din weekend cu Metaloglobus.

Situația din clasament este strânsă, iar fiecare punct contează. FC Botoșani se află la egalitate de puncte cu Dinamo, formație care joacă în ultimul meci al zilei de duminică, ceea ce face ca duelul de la 15:30 să poată influența direct configurația podiumului.

De cealaltă parte, Csikszereda traversează o perioadă complicată, cu patru înfrângeri consecutive, însă rămâne o echipă care se agață de puncte pentru a sta deasupra liniei retrogradării directe. Tocmai de aceea, partida se anunță una tensionată, cu miză pentru ambele tabere.

În tur, pe „Municipalul” din Botoșani, FC Botoșani s-a impus cu 3-1, rezultat care le dă încredere elevilor staff-ului tehnic și suporterilor care așteaptă o nouă victorie în deplasare.

Ziua de duminică din Superliga continuă de la 17:45, cu meciul dintre CFR Cluj și Oțelul Galați, iar de la 20:30, pe Arena Națională, Dinamo primește vizita celor de la Universitatea Cluj.

Pentru FC Botoșani, însă, totul începe de la 15:30. Un nou succes ar însemna încă un pas important spre obiectivele mari ale sezonului.

Sursa foto ilustrativ: FC Botoșani Facebook page