Connect with us

Eveniment

Ce este bine sau nu să faci de Revelion. Superstiții de Anul Nou: Practici și tradiții creștine românești la cumpăna dintre ani

Publicat

acum 5 luni

Publicitate

Românii țin cu mare grijă la o serie de obiceiuri și credințe legate de trecerea dintre ani, care diferă considerabil de la o regiune la alta. De la evitarea aruncării gunoiului pentru a preveni datoriile, la deschiderea ușii pentru a „elibera” anul vechi, sau la ritualurile care promit să dezvăluie viitorul partener de viață, superstițiile au un rol semnificativ în această perioadă, relatează alba24.ro.

Aceste practici sunt adânc înrădăcinate în tradiții, mituri și interpretări simbolice, fiind adesea considerate un mijloc de a influența soarta. Deși lipsesc dovezile științifice care să le susțină, superstițiile rămân o expresie vie a legăturii oamenilor cu spiritualitatea și dorința de a atrage norocul și prosperitatea în noul an.

Fetele nemăritate își visează ursitul

În ajun de Anul Nou, fetele nemăritate pun într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr și un ban, iar peste noapte se spune că ele ar trebui să-și viseze ursitul.

La miezul nopții, tradiția spune că e bine să deschizi ușa, pentru ca anul vechi să iasă și să-i lași loc celui nou să intre.

Una dintre tradițiile cunoscute de Anul Nou este sărutul sub vâsc, pentru a fi însoțiți de dragoste tot anul care vine. În noaptea de Revelion este bine să îți pui o dorință și să întâmpini anul care vine cu speranțe mari.

Din bătrâni se știe că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă, dar și ceva roșu ori o altă culoare veselă, întrucât astfel sunt atrase energiile pozitive.

Publicitate

Nu se plânge în Noaptea de Anul Nou

Conform tradiției, în noaptea de Anul Nou, dar și pe 1 ianuarie nu se plânge. Persoanele care plâng în prima zi a anului, vor avea un an nou plin cu evenimente triste.

Una dintre cele mai cunoscute superstiții spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi a Noului An îți va influența anul care tocmai a început.

Se spune că dacă prima persoană care intră în casă este bărbat, atunci vei avea un an plin de noroc, în schimb, dacă femeia intră prima în casă, Anul Nou va fi plin de ghinion.

Brunetele aduc noroc

Conform tradiţiei, persoanele cu părul blond sau roşcat aduc ghinion, în timp ce cele brunete aduc noroc.

O altă superstiție de Revelion este că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a Noului An, este indicat să nu faci cheltuieli și să nu arunci nimic din casă, nici măcar gunoiul, pentru că, odată cu el, vei arunca și norocul din casă.

Se spune că de Anul Nou nu este bine să ai nicio datorie.

În caz contrar, vei rămâne dator întreg anul. Superstiția spune că cine va dormi în noaptea de Anul Nou, va fi somnoros tot anul.

Nu este bine să mănânci carne de pasăre

Tot o superstiție de Revelion este și aceea că în noaptea dintre ani nu este bine să mănânci carne de pasăre, deoarece este aducătoare de ghinion.

Românii obişnuiesc să consume peşte în noaptea dintre ani, pentru a le asigura o trecere lină şi uşoară în anul ce urmează.

Pe de altă parte, carnea de pasăre este aducătoare de ghinion. Acest lucru se datorează faptului că păsările de curte scormonesc pământul şi îl împrăştie, fapt corelat cu împrăştierea prosperităţii şi a binelui din casă.

Să nu dai bani

Din bătrâni se ştie că nu este bine să fie agăţat calendarul anului nou înainte ca cel în curs să se fi sfârşit, pentru că aduce ghinion. Și tot din bătrâni se spune că nu este bine să dai bani pe 31 decembrie, dar nici pe 1 ianuarie, pentru că, odată cu ei, se duce și sporul la finanțe.

De asemenea, indicat este să ai bani în buzunar la trecerea dintre ani. Bancnotele care au cea mai mare ”putere” sunt cele care încep cu cifra 5.

Tot legat de prosperitatea financiară există și un obicei practicat de gospodine în anumite zone ale țării. Femeile prepară pâini în care pun monede.

Se crede că cel care va nimeni preparatul care conține bani va avea noroc pe plan financiar tot anul.

Ce fructe nu trebuie să lipsească de pe masa de Revelion

Tot pentru noroc, de pe masa de Anul Nou nu trebuie să lipsească strugurii și smochinele, despre care se crede că sunt simbolul belșugului și al vieții împlinite.

Bătrânii susțin că animalele capătă grai omenesc în noaptea de Anul Nou și vorbesc între ele.

Persoana care le va auzi își va găsi sfârșitul în anul respectiv. Tot în noaptea dintre 31 decembrie spre 1 ianuarie, este bine să aprinzi o lumânare sau o candelă lângă o icoană.

Trebuie să o lași aprinsă până se luminează de ziua, acest ritual având rolul de a-l îndupleca pe Dumnezeu să-ți dea un an ușor și luminos.

La români, conform tradiţiei, în noaptea de Anul Nou trebuie să se facă mult zgomot pentru a alunga toate spiritele rele. Unii români merg chiar mai departe şi obişnuiesc să ţină în buzunar o căpăţâna de usturoi, care are menirea de a-i feri de spiritele rele.

O altă datină spune că în Ajunul Anului Nou trebuie să ai mereu în buzunar câteva boabe de grâu, pentru a fi ferit de foamete tot anul.

În noaptea dintre ani este important să ne punem mereu o dorinţă şi să întâmpinăm anul ce vine cu speranţă şi bucurie în suflet. În prima zi de Anul Nou nu se spală și nu se mătură, deoarece aceste lucruri pot atrage sărăcirea casei.

Sărutatul sub vâsc

Preluat mai nou şi de români, obiceiul sărutatului sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de cuplurile de îndrăgostiţi. Aceştia cred că astfel vor fi însoţiţi de dragoste întreg anul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

5 iunie: 154 de ani de la nașterea istoricului Nicolae Iorga, unul dintre geniile neamului românesc

Publicat

acum 4 minute

joi, 05.06.2025

de

Publicitate

Se împlinesc zilele acestea 154 de ani de la nașterea istoricului Nicolae Iorgaa celui mai prolific scriitor român, Nicolae Iorga, numit pe drept cuvânt „patriarhul culturii române”. Prin monumentala sa operă, s-a înscris în rândul marilor valori născute pe pământ moldav care au dus faima spiritualităţii româneşti în lume, fiind om de legendă, încă din timpul vieţii.

Născut la 17 ianuarie 1871 într-o familie iubitoare de carte, tânărul Nicolae a finalizat cursurile primare şi gimnaziale în urbea natală, cu rezultate de excepţie: premiul I la sfârşitul fiecărei clase. Încă de pe atunci se întrezărea în fiul avocatului Nicu Iorga şi al soţiei sale, Zulnia, un june cu o memorie extraordinară. Citea foarte mult, reţinând pagini întregi cu o uşurinţă de invidiat. Între anii 1881-1886 a urmat prima parte a învăţământului mediu tot în oraşul Botoşani. În adolescenţă, a început să dea meditaţii ca să-şi câştige banii necesari procurării cărţilor atât de trebuincioase unui om însetat de cunoaştere. Ca elev de liceu, a publicat primele articole în foaia „Românul”, scoasă de unchiul său, Emanuel Arghiropol, în oraşul Roman.

Între 1886-1888 și-a continuat studiile liceale la Iaşi, cu aceleaşi excelente rezultate. Și-a însușit neobişnuit de repede încă două limbi, greaca şi latina, căci pe altele două, franceza şi italiana, deja le cunoştea. După promovarea bacalaureatului, tânărul botoşănean s-a înscris la Universitatea ieşeană; cu dispensă de la Ministerul Învăţământului, a susţinut toate examenele într-un singur an, absolvind Facultatea de Litere, specialitatea Literatură franceză, cu calificativul „Magna cum laude”.

Dornic de a-şi desăvârşi instrucţia cărturărească, proaspătul licenţiat s-a orientat către École Pratique des Hautes Études din Paris, Secţia Istorie-Filosofie, beneficiind aici de o bursă de cercetare. În anul 1891 și-a pregătit lucrarea de diplomă; concomitent, învăța asiduu engleza, adăugându-şi în palmaresul limbilor vorbite daneza, olandeza, suedeza şi norvegiana.

Doctor în drept la 23 de ani, membru al Academiei Române la 38 de ani.

Anul 1893 a adus multe împliniri în viaţa lui Iorga. Și-a continuat studiile postuniversitare la Berlin şi Leipzig, luându-şi doctoratul la doar 23 de ani. Cariera didactică a început-o la 25 de ani, ca profesor la Universitatea din Bucureşti, la Catedra de Istorie. În această perioadă munceşte enorm: conferenţiază la Ateneul Român ori la alte instituţii culturale însemnate din ţară, publică numeroase scrieri, fapt pentru care, după doar doi ani, 1897, ajunge membru corespondent al Academiei Române. Urmează o etapă la fel de prolifică din punctul de vedere al cercetării şi publicării de studii sau lucrări în volum, colaborând totodată la reviste de specialitate româneşti ori străine. În 1908 şi-a stabilit domiciliul la Vălenii de Munte, unde a organizat celebra Universitate Populară. Pentru imensa contribuţie la cunoaşterea trecutului istoric al neamului, la doar 38 de ani, a fost ales membru activ al celui mai prestigios for cultural al ţării, Academia Română. Anul 1918 l-a găsit pe inimosul patriot Iorga militând, prin conferinţe şi luări de poziţie, pentru victoria poporului român în lupta de reîntregire naţională, documentându-şi atitudinea prounionistă prin lucrări ce tratau despre apartenenţa Transilvaniei la România. Cât adevăr exprima afirmaţia lui Ion Agârbiceanu: „Scrisul d-lui Iorga era menit pentru sufletul românesc de pretutindenea. Nu voi greşi de voi spune că prin scrisul d-lui Iorga se deştepta mai întâi mândria noastră naţională”. Atât de mult a dorit unitatea naţională, încât şi-a făcut din ea un deziderat într-un moment special al vieţii. Apropiaţii povesteau că, în timpul săvârşirii slujbei cununiei cu Ecaterina Bogdan, oficiată la Şcheii Braşovului, de unde provenea soţia, în Biserica Sfântul Nicolae, când preotul le punea cununiile, Nicolae Iorga a strâns-o de mână pe Catinca, şoptindu-i: „De acum voi lupta toată viaţa pentru Unirea Transilvaniei cu România”.

Publicitate

Doctor Honoris Causa al Universității din Oxford

După Marea Unire, academicianul Nicolae Iorga a fost ales deputat, apoi preşedinte al primei Adunări a Deputaţilor din România recent reunită. La împlinirea a 50 de ani de viaţă, face un dar deosebit vieţii culturale româneşti: înfiinţează Şcoala Română de la Fontenay-aux-Roses lângă Paris. Este sărbătorit la acest ceas aniversar în ţară şi străinătate, prilej cu care se editează un volum omagial despre viaţa şi activitatea lui. În 1923, înfiinţează „Fundaţia Iorga”, donându-i casa şi biblioteca din Capitală, iar peste un an, la Bucureşti, organizează şi conduce primul congres internaţional de bizantinologie. Manifestarea a avut un succes cu rezonanţă europeană. Neobositul cărturar şi-a împletit numele cu istoria, căci perioada premergătoare celei de-a doua conflagraţii mondiale şi-o dedică exclusiv trudnicei jertfe de cercetare şi punere în lumină a multor pagini strălucite din istoria şi civilizaţia românească. Călătoreşte şi conferenţiază neobosit în toate ţările europene; marile universităţi îl primesc cu fast, acordându-i distincţii academice. Bunăoară, în 1930, îl găsim pe Nicolae Iorga la Oxford, cu prilejul decernării titlului de Doctor Honoris Causa. Pe tărâm didactic i s-au recunoscut meritele în afirmarea învăţământului universitar, căci în anul 1929 devine rector al Universităţii din Bucureşti. Simultan cu responsabilităţile pe tărâm administrativ şi politic, Iorga publică, aidoma unui vulcan în erupţie, mare parte din cărţile sale, o veritabilă capodoperă a culturii româneşti. Cele peste 1.200 de volume şi 25.000 de articole ale lui Iorga l-au făcut pe părintele Nicolae Steinhardt să afirme: „E de neconceput, citindu-i bibliografia, să crezi că a mâncat, a dormit, a întemeiat o familie, a alcătuit un «ministeriu», a ţinut jurnale şi a predat cursuri, n-a lipsit de la nici o şedinţă parlamentară ori academică, de la nici o comemorare, de la nici o împărţire de premii, că a fost prezent «supt trei regi» în toate domeniile de activitate şi gândire, nu s-a dat în lături de a ţine vreun discurs ori a publica o broşură, că a străbătut lumea şi a uimitu-o”.

O viaţă monumentală, curmată violent

Într-o zi posomorâtă de toamnă târzie, 27 noiembrie 1940, existenţa remarcabilului creator de cultură s-a frânt violent şi dramatic, însă numele şi făptuirile sale au rămas, uluindu-ne şi astăzi.

Adversarii politici veniţi să-i curme viaţa l-au găsit slujind cu nesfârşită ardoare pe altarul culturii „liturghia cuvântului scris”. Lucra la o istoriografie universală, una din cele mai complexe cărţi ale monumentalei sale opere.

Nicolae Iorga, spunea Mircea Eliade, prin viaţa şi opera sa, reprezintă o „veritabilă civilizaţie”. Subscriem aprecierii, plecându-ne cu pioşenie în faţa acestui mare român care a dăruit şi istoriei Bisericii Ortodoxe Române scrieri de referinţă. Dintre ele, să amintim doar câteva: Istoria lui Ştefan cel Mare, Povestea neamului românesc, Sate şi mănăstiri din România, Istoria Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, Concepţia românească a ortodoxiei, Istoria românilor în chipuri şi icoane, Bizanţ după Bizanţ.

Prin întreaga lui viaţă şi activitate, Nicolae Iorga reprezintă un dar luminos făcut de Moldova culturii şi spiritualităţii româneşti.

Arhimandritul Mihail Daniliuc

Citeste mai mult

Educație

FOTO: Ziua Mondială a Mediului, sărbătorită de către elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești

Publicat

acum 20 de minute

joi, 05.06.2025

de

Publicitate

Ziua Mondială a Mediului a fost sărbătorită de către elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești printr-o acțiune de ecologizare dedicată protejării naturii. Activitatea face parte din proiectul educațional Doers School, organizat de Asociația Let’s Do It, Romania! „Fii parte din schimbare!” a fost mesajul elevilor pentru toți cei care iubesc natura și doresc să participe la această acțiune verde, se arată într-un comunicat remis redacției.

Viitorul planetei noastre începe cu alegerile pe care le facem azi, iar mediul este responsabilitatea noastră comună. Copiii și-au dat întâlnire cu natura, transformând ziua într-un gest concret pentru mediu. Acțiunea derulată s-a bazat pe trei piloni esențiali: creșterea gradului de conștientizare, educație și implicarea activă. Totodată activitatea a urmărit responsabilizarea elevilor faţă de importanţa protejării mediului înconjurător, conturarea deprinderilor şi a atitudinilor de a preţui şi respecta mediul prin comportamente civilizate, dar şi sensibilizarea cetăţenilor privind importanţa mediului înconjurător.

„Derularea acestui proiect oferă şcolii şi elevilor ei avantaje şi beneficii de ordin intelectual, educativ, moral, afectiv şi practic, beneficii care se vor reflecta ulterior asupra atitudinii comunităţii locale. Implicarea elevilor în viaţa comunităţii prin activităţile ecologice urmăreşte formarea unui comportament ecoprotectiv, care cu siguranţă va folosi în definitivarea personalităţii şi conştiinţei viitorilor cetăţeni. Importanţa protejării mediului înconjurător şi necesitatea participării fiecăruia dintre noi în lupta pentru un viitor mai curat şi mai sănătos trebuie să fie premisele care să ne ghideze permanent. Trăim vremuri în care natura ne vorbeşte tot mai clar despre echilibru, dar şi despre limite, despre frumuseţe, dar şi despre fragilitate. Pentru a avea un stil de viață sănătos, copiii trebuie educați în spiritul unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător în vederea formării unei conștiințe civice și a unui comportament participativ pentru însușirea unor reguli cu caracter ecologic ce vizează asigurarea echilibrului dintre sănătatea individului, a societății și a mediului înconjurător”, a spus profesorul coordonator Cătălina Gania.

Comunicat de presă

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Sfințit Mucenic Dorotei, episcopul Tirului

Publicat

acum 32 de minute

joi, 05.06.2025

de

Publicitate

Sfântul Dorotei a fost episcopul cetății feniciene Tir. Pastorația sa a avut loc în vremuri dificile pentru creștini deoarece în primele secole, cu regularitate și intensitate crescândă au avut loc persecuții sistematice ale creștinilor de pe cuprinsul imperiului roman.

Decizia persecutării lor venea de la cel mai înalt nivel al conducerii politice romane urmărindu-se sistematic eradicarea creștinilor. Proprietățile și bunurile le erau confiscate, obiectele de cult și cărțile erau distruse, creștinii erau supuși torturilor în încercarea de a-i determina să renunțe la credința lor, iar în ultimă instanță, dacă nu se reușea acest lucru erau uciși spre a servi drept exemplu celor ce se împotriveau. Unul dintre cei mai duri persecutori ai creștinilor a fost împăratul Dioclețian.

În timpul persecuției inițiate de acesta Sfântul Dorotei a reușit să fugă din cetatea sa și să-și salveze viața. Odată cu venirea pe tronul imperial a lui Constantin cel Mare, soarta creștinilor s-a îmbunătățit semnificativ pentru că în anul 313, la nivel imperial, s-a luat decizia de a permite existența religiei creștine în imperiu și de a fi retrocedate proprietățile confiscate de către Dioclețian. În acest context, Sfântul Dorotei s-a putut întoarce în eparhia sa unde a păstorit în continuare comunitatea creștinilor.

Mai mult, cuvântul său plin de putere și exemplul vieții sale sfinte au adus pe mulți păgâni la dreapta credință. Sfântul Dorotei a trăit până la venerabila vârstă de 107 ani. A trecut la Domnul prin cununa martiriului. Deși în perioada care a urmat împăratului Constantin soarta creștinilor s-a ușurat, a existat totuși o revenire în forță a păgânismului militant prin împăratul roman Iulian Apostatul. În timpul acestuia au avut loc persecuții semnificative. În cadrul acestora, sfântul Dorotei a fost arestat și torturat să se lepede de Hristos.

Sfântul Arhiereu, în timpul acestor chinuri și-a dat sufletul în mâinile lui Hristos pe care L-a iubit și slujit toată viața sa.

Publicitate
Citeste mai mult

Actualitate

Actele pe care ești obligat să le ai la control. Ce riști dacă le refuzi

Publicat

acum 12 ore

miercuri, 04.06.2025

de

Publicitate

Mulți șoferi români nu știu exact ce obligații au atunci când sunt opriți în trafic, fie de poliția rutieră, fie de cea locală. Cine are dreptul să ceară actele, ce documente trebuie prezentate și ce riscă cei care refuză să le arate, notează alba24.ro.

Acestea sunt întrebări frecvente care generează confuzie în rândul șoferilor. Legislația actuală delimitează clar atribuțiile Poliției Rutiere de cele ale Poliției Locale, mai ales când vine vorba de verificarea documentelor.

Ce acte pot cere polițiștii rutieri

Potrivit Codului Rutier 2025, în momentul în care ești oprit de un polițist rutier aflat în exercitarea atribuțiilor, ai obligația să prezinți următoarele acte:

  • cartea de identitate
  • permisul de conducere
  • certificatul de înmatriculare al vehiculului (talonul)
  • polița de asigurare RCA valabilă (pe suport fizic sau digital)
  • acte privind inspecția tehnică periodică (ITP) – valabilitatea este verificată automat, dar poate fi și cerută la control

Astfel, dacă refuzi să prezinți documentele solicitate de polițistul rutier, comiți o contravenție. Această abatere se pedepsește cu o amendă cuprinsă între 1.215 lei și 1.620 lei.

În baza Legii 218/2002, polițiștii au dreptul, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, să:

Publicitate
  • legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor
  • conducă persoane la sediul poliției, ca măsură administrativă
  • intre în orice mijloace de transport în cazul săvârșirii unei infracțiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acțiuni teroriste
  • oprească forțat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare.

Ce acte pot cere polițiștii: Poliția Locală

Poliția Locală nu are aceleași atribuții ca Poliția Rutieră, iar șoferii nu sunt obligați să prezinte documentele personale la cererea unui agent local în trafic, decât în anumite condiții specifice.

  • ai comis o contravenție în aria lor de competență (ex: oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar)
  • ești legitimat pentru constatarea unei fapte prevăzute de legea locală sau de hotărârile consiliului local

În cazul în care ești legitimat justificat, agenții Poliției Locale pot solicita:

  • actul de identitate
  • date despre vehicul (pot cere talonul sau numărul de înmatriculare pentru identificare)
  • date despre șofer, dar nu permisul de conducere în mod uzual

Refuzul de a arăta actul de identitate unui polițist local poate fi sancționat, iar nerespectarea obligației de a furniza informații privind identitatea șoferului, conform OUG 195/2002, poate duce la amenzi cuprinse între 9 și 20 de puncte, adică mai mult de 4.000 de lei.

Dacă îți solicită alte documente în afară de CI, ai dreptul să:

  • refuzi prezentarea actelor solicitate
  • ceri legitimarea agentului
  • ceri chemarea la fața locului a unui echipaj de la poliția rutieră

De asemenea, conform OUG nr. 195/2002, șoferii sunt obligați să respecte semnalele, indicațiile și dispozițiile polițiștilor locali care dirijează traficul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending