Connect with us

Actualitate

Ce documente ai nevoie în 2023 pentru a putea ieși mai repede la pensie. Cum se face revizuirea pensiei anticipate

Publicat

Publicitate

Românii care doresc să iasă la pensie anticipat în 2023 au două posibilități: fie să depășească stagiul de cotizare cu cel puțin 8 ani, fie să mai aibă cinci ani până ajung la vârsta standard de pensionare. Cei care îndeplinesc aceste condiții trebuie să depună un dosar care să cuprindă mai multe documente, relatează alba24.ro.

Pensia anticipată și pensia anticipată parțială se poate obține cu câțiva ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. 

Deși vine cu bani mai puțini, destul de mulți apelează la ea, având în vedere că diferența de bani nu merită, de multe ori, 8 ore de muncă.

Astfel, oamenii preferă să se bucure de anii respectivi, mai ales că au realizat stagii complete de cotizare.

Peste 100.000 de pensionari din România se încadrează celor două situații.

Cine poate obține pensia anticipată

La ora actuală, vârsta de pensionare în România este de 65 de ani, pentru bărbați și de 62 de ani, pentru femei, dar în cazul acestora ea va crește gradual până la 63, din 2025.

Publicitate

Toți românii care au îndeplinit stagiul minim de cotizare pot ieși la pensie, iar aceasta este de trei feluri: pentru limită de vârstă, pensie anticipată și pensie anticipată parțial.

Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263.

Pensia anticipată parțială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

Cererile prin care se face solicitarea pensionării anticipate

Document: Model de cerere stagiu de cotizare

Document: Model de cerere pensie anticipată

Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul în care solicitantul nu este în posesia acestor documente,  este necesar sa-l declare pierdut la Monitorul Oficial si sa se adreseze, în nume propriu, foștilor angajatori sau deținătorilor de fonduri arhivistice, în vederea reconstituirii vechimii.

Persoanele care nu se află în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de adeverințe de vechime în muncă fostelor unități angajatoare sau deținătorilor arhivelor acestora.

Ce trebuie să conțină adeverințele pentru pensionare

Aceste adeverințe vor cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente (conform art. 124 din H.G. nr. 257 din 2011 privind Normele de aplicare a Legii nr. 263 din 2010):

  • denumirea angajatorului;
  • datele de identificare a persoanei; perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de
  • încetare a raportului de muncă;
  • menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea;
  • funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
  • salariul tarifar de încadrare;
  • denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată;
  • perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.

Acte necesare pentru pensionarea anticipată în 2023:

  • Cerere pentru înscrierea la pensie anticipată;
  • Carnetul de muncă (original şi copie);
  • Carnetul de muncă pentru membrii CAP, dacă este cazul (original și copie);
  • Carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, dacă este cazul (original și copie);
  • Alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă realizată;
  • Actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, original şi
  • copie;
  • Livretul militar (original şi copie);
  • Diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  • Dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  • Adeverinţă în original privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;
  • Adeverinţă în original privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite și speciale;
  • Procură specială pentru mandatar, dacă este cazul original şi copie;
  • Acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Dovada încetării calităţii de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original), cu excepția celor care, potrivit legii, au dreptul să cumuleze veniturile aferente acestei categorii de pensii cu alte venituri;
  • Alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie;
  • Adeverinţă eliberată de angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea la data solicitării înscrierii la pensie, din care să rezulte datele de identificare ale angajatorului, (adresa, e-mail, fax, nr. telefon);

Trecerea de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă

Potrivit CNPP, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă, din oficiu, şi se recalculează prin valorificarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare, după caz, a plăţii pensiei (vezi art. 118 alin. (11) lit.c), (12) și art. 105 alin. (2) din lege).

Recalcularea şi revizuirea pensiei anticipate

Pensia anticipată se poate recalcula:

  •     • prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia,
  •     • în cazul depunerii unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia

Noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Documente necesare pentru recalcularea și revizuirea pensiei anticipate:

  •    • cerere de recalculare;
  •    • talon de pensie;
  •    • actul de identitate al solicitantului: BI/CI
  •    • adeverințe pentru valorificarea eventualelor venituri/sporuri cu caracter permanent/stagii de cotizare realizate anterior perioadei de 01.04.2001 și nevalorificate la stabilirea drepturilor inițiale.

Stagiile de cotizare realizate după data acordării drepturilor de pensie anticipată, în condiţiile suspendării, după caz, a  plăţii acestora, se valorifică doar la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă(vezi art. 118 alin. (11) lit.c), (12) și art. 105 alin. (2) din lege).

Cum se face revizuirea pensiei anticipate

Revizuirea pensiei anticipate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi /sau plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

VIDEO: Profesorii navetiști, călătorii infinitului. Imagini superbe surprind diminețile celor care duc școala mai departe

Publicat

Publicitate

În România sunt mii de profesori care, înainte ca orașele să se trezească, își pornesc drumul spre școlile în care predau. Pe întuneric, pe ceață, în frig sau în lumina unui răsărit care taie respirația, navetiștii — oamenii care duc educația înainte kilometru cu kilometru — devin adevărații călători ai infinitului. Ei sunt cei care, zi de zi, își pun speranțele în rucsac și pleacă spre clasele în care îi așteaptă zeci de copii.

Un profesor de istorie din județul Botoșani, Ovidiu Cherniciuc, a reușit să surprindă în imagini această lume tăcută a navetiștilor. Este doar unul dintre miile de profesori care fac zilnic zeci de kilometri până la școlile din România, iar filmările sale, realizate în zorii dimineții, arată mai mult decât un drum spre serviciu: sunt fâșii de cer incandescent, câmpuri acoperite de aburi reci, sate încă adormite și orizonturi care se deschid parcă special pentru cei care merg să predea. În fiecare cadru se simte un amestec de liniște și sacrificiu, o poezie nevăzută a oamenilor care pornesc la drum cu peste 30 de kilometri în față, înainte de orice oră de curs.

Pentru mulți dintre ei, naveta nu este o alegere, ci o necesitate. În unele zone rurale, școlile nu ar putea funcționa fără dascălii care vin de la distanță. Ei sunt cei care duc manualele, proiectele, grijile și entuziasmul cu ei în fiecare dimineață. Iar drumul — uneori dificil, alteori spectaculos — devine parte din rutina lor, un ritual care vorbește despre dedicare și rezistență.

Imaginile profesorului de istorie arată exact asta: nu oboseala, ci forța. Nu distanța, ci povestea. Nu drumul, ci oamenii. Profesorii navetiști devin astfel personaje ale propriei lor epopei, călători ai unei misiuni care nu se oprește niciodată — aceea de a educa.

Sunt cadre care ar putea sta oricând într-o expoziție. Cadre care îți amintesc că, în spatele fiecărei ore de istorie, matematică sau limba română, există un om care a traversat câmpuri, sate, nopți, ploi și răsărituri ca să fie acolo. Un om pentru care infinitul începe odată cu primul pas în afara casei, în fiecare dimineață.

Și poate că, privind aceste imagini, România ar trebui să își amintească mai des: școala nu începe la clopoțel. Începe cu drumul. Cu navetiștii. Cu oamenii care, indiferent de anotimp, aleg să rămână.

Publicitate

Iată imaginile:

Citeste mai mult

Eveniment

Un fost premier acuză Guvernul de coșmar al lui Bolojan de o „tranzacție bizară”: Datoria ieftină a fost înlocuită cu o datorie mai scumpă

Publicat

Publicitate

Florin Cîțu afirmă că Guvernul transmite zilnic mesaje de alarmă privind situația financiară a țării – de la avertismente privind „aproape incapacitate de plată” până la îndemnuri la „strâns cureaua”. În acest context, fostul premier susține că Ministerul Finanțelor ar fi realizat o operațiune complet contrară acestor avertismente, relatează mediafax.ro

Potrivit acestuia, în octombrie 2025 statul român s-a împrumutat de pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%, utilizând o parte din sumă pentru a răscumpăra înainte de scadență obligațiuni în valoare de 1 miliard de euro.

Obligațiuni vechi, dobânzi mult mai mici

Cîțu subliniază că obligațiunile răscumpărate aveau dobânzi considerabil mai reduse decât cele ale noului împrumut. El enumeră dobânzi de 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026, ceea ce – susține fostul premier – face inexplicabilă decizia Guvernului.

Statul român a decis, în plină austeritate, să înlocuiască datorie ieftină cu datorie scumpă”, afirmă Cîțu, adăugând că măsura contrazice inclusiv declarațiile Executivului, care susține că dobânzile ar fi în scădere.

„Nu există justificare economică”

Fostul prim-ministru spune că Guvernul ar fi putut aștepta până în 2026 pentru a răscumpăra obligațiunile vechi, moment în care, dacă dobânzile ar fi scăzut, statul s-ar fi putut împrumuta mai ieftin.

„Nu există nicio justificare economică pentru o asemenea decizie”, subliniază el, sugerând că operațiunea ar putea crește artificial deficitul bugetar și, în final, presiunea asupra contribuabililor.

Publicitate

Întrebarea lui Cîțu către Guvern

Fostul premier cere clarificări urgente: „Cine a decis această tranzacție bizară prin care Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și, implicit, viitoarele taxe ale românilor?”.

În opinia sa, Guvernul nu poate solicita populației să accepte „taxe mai mari, prețuri mai mari și tăieri”, în timp ce statul „arde bani publici într-o operațiune complet nejustificată economic”.

În final, Cîțu ridică și un semn de întrebare cu privire la eventuale beneficii neoficiale: „Dar dacă cineva a avut de profitat personal? Atunci da — are sens”.

Citeste mai mult

Economie

2.680 de botoșăneni și-au găsit un loc de muncă prin AJOFM în primele zece luni ale anului

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani a anunțat astăzi că în perioada ianuarie–octombrie 2025, un număr de 2.680 de persoane au fost integrate pe piața muncii prin măsurile active implementate de instituție. Datele arată o creștere constantă a interesului pentru serviciile AJOFM, dar și o nevoie tot mai mare de forță de muncă în județ.

Cei mai mulți dintre cei angajați, respectiv 1.249 de persoane, au peste 45 de ani, categorie considerată adesea vulnerabilă pe piața muncii. Urmează segmentul de 35–45 de ani, cu 387 de persoane încadrate, apoi grupa 25–30 de ani, cu 254 de persoane, și cea de 30–35 de ani, cu 125 de persoane. Un număr important îl reprezintă tinerii sub 25 de ani, în total 665. Din totalul persoanelor ocupate 919 sunt tineri NEETs – înregistrând astfel una dintre cele mai mari ponderi din ultimii ani în rândul beneficiarilor AJOFM.

Repartizarea pe gen confirmă o ușoară predominanță a bărbaților în noile angajări: 1.510 persoane față de 1.170 de femei, ceea ce reprezintă 56,34% respectiv 43,66% din totalul celor încadrați. În privința rezidenței, 1.266 de persoane provin din mediul urban, iar 1.454 din mediul rural, semn că programele AJOFM au impact semnificativ în zonele unde oportunitățile de angajare sunt mai reduse.

Datele arată și nivelul de pregătire al celor integrați în muncă: 981 au studii liceale, 678 provin din învățământul profesional, 662 au studii gimnaziale, 221 au studii superioare, iar 64 au absolvit studii postliceale. Dintre toți cei angajați în perioada analizată, 686 fac parte din categoria persoanelor greu sau foarte greu ocupabile, aspect care subliniază importanța măsurilor de sprijin derulate de instituție.

În total, 8.347 de persoane au beneficiat în acest interval de servicii de înregistrare, consiliere și sprijin în vederea obținerii indemnizației de șomaj sau a cuprinderii în programele active de ocupare. Profilarea acestora, proces realizat de AJOFM Botoșani, stabilește categoria de ocupabilitate și direcționează persoanele către măsurile adecvate situației lor.

„Continuăm să sprijinim angajarea în județ și să oferim soluții pentru toate categoriile de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă”, transmite directorul executiv Anca Apăvăloaie.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Marius Budăi: Premierul Bolojan nu va mai trece prin Parlament niciun pachet de măsuri fără programul PSD de stimulare economică

Publicat

Publicitate

Deputatul PSD de Botoșani, fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, lansează un avertisment ferm către premierul Ilie Bolojan, în contextul noilor politici economice promovate de Guvern.

Social-democratul spune că PSD nu va mai susține niciun pachet de măsuri care nu include programul partidului pentru stimularea economiei, subliniind că există tot mai mulți parlamentari în partid care împărtășesc aceeași poziție.

„Eu personal nu voi mai susține nimic dacă nu se regăsesc măsurile PSD. Și sunt mulți colegi din PSD care gândesc la fel!”, a declarat Marius Budăi, acuzând Cabinetul Bolojan că a împins România spre stagnare economică prin măsuri de austeritate. Deputatul a invocat date ale Băncii Naționale a României, potrivit cărora economia nu a avansat, iar inflația este în creștere, semn că politicile actuale nu funcționează.

Budăi atrage atenția și asupra situației fiscale, amintind că Ministerul Finanțelor a raportat încasări mai mici din TVA, deși taxa a fost majorată la 21%. „Este limpede că austeritatea nu funcționează! Dimpotrivă, transformă o problemă bugetară punctuală într-o criză economică generalizată. Austeritatea înseamnă sărăcie și recesiune!”, a punctat deputatul botoșănean.

În contrapondere, PSD susține că are soluții „realiste și aplicabile” pentru a stimula creșterea economică și pentru a evita declinul. Una dintre măsurile promițate de social-democrați este creditul fiscal pentru investiții, un mecanism prin care noile afaceri ar fi scutite de la plata impozitului pe profit timp de până la șapte ani. Budăi argumentează că statul nu ar pierde bani, deoarece ar încasa venituri din alte taxe generate de activitatea economică: TVA, contribuții și dividende.

„Există impact bugetar, dar pozitiv, nu negativ, cum susțin unii ‘pricepuți’ în economie!”, afirmă fostul ministru, convins că direcția propusă de PSD poate relansa economia și poate proteja veniturile populației. Mesajul său este unul de presiune politică directă asupra premierului Bolojan, în condițiile în care alianța de guvernare traversează o perioadă tensionată privind orientarea economică a țării.

Publicitate

Declarațiile lui Marius Budăi deschid, astfel, un nou episod în disputa dintre PSD și premierul liberal, semnalând că următoarele decizii economice vor trece printr-un filtru mult mai strict în Parlament.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending