Connect with us

Actualitate

Ce documente ai nevoie în 2023 pentru a putea ieși mai repede la pensie. Cum se face revizuirea pensiei anticipate

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Românii care doresc să iasă la pensie anticipat în 2023 au două posibilități: fie să depășească stagiul de cotizare cu cel puțin 8 ani, fie să mai aibă cinci ani până ajung la vârsta standard de pensionare. Cei care îndeplinesc aceste condiții trebuie să depună un dosar care să cuprindă mai multe documente, relatează alba24.ro.

Pensia anticipată și pensia anticipată parțială se poate obține cu câțiva ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. 

Deși vine cu bani mai puțini, destul de mulți apelează la ea, având în vedere că diferența de bani nu merită, de multe ori, 8 ore de muncă.

Astfel, oamenii preferă să se bucure de anii respectivi, mai ales că au realizat stagii complete de cotizare.

Peste 100.000 de pensionari din România se încadrează celor două situații.

Cine poate obține pensia anticipată

La ora actuală, vârsta de pensionare în România este de 65 de ani, pentru bărbați și de 62 de ani, pentru femei, dar în cazul acestora ea va crește gradual până la 63, din 2025.

Publicitate

Toți românii care au îndeplinit stagiul minim de cotizare pot ieși la pensie, iar aceasta este de trei feluri: pentru limită de vârstă, pensie anticipată și pensie anticipată parțial.

Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263.

Pensia anticipată parțială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

Cererile prin care se face solicitarea pensionării anticipate

Document: Model de cerere stagiu de cotizare

Document: Model de cerere pensie anticipată

Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul în care solicitantul nu este în posesia acestor documente,  este necesar sa-l declare pierdut la Monitorul Oficial si sa se adreseze, în nume propriu, foștilor angajatori sau deținătorilor de fonduri arhivistice, în vederea reconstituirii vechimii.

Persoanele care nu se află în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de adeverințe de vechime în muncă fostelor unități angajatoare sau deținătorilor arhivelor acestora.

Ce trebuie să conțină adeverințele pentru pensionare

Aceste adeverințe vor cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente (conform art. 124 din H.G. nr. 257 din 2011 privind Normele de aplicare a Legii nr. 263 din 2010):

  • denumirea angajatorului;
  • datele de identificare a persoanei; perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de
  • încetare a raportului de muncă;
  • menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea;
  • funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
  • salariul tarifar de încadrare;
  • denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată;
  • perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.

Acte necesare pentru pensionarea anticipată în 2023:

  • Cerere pentru înscrierea la pensie anticipată;
  • Carnetul de muncă (original şi copie);
  • Carnetul de muncă pentru membrii CAP, dacă este cazul (original și copie);
  • Carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, dacă este cazul (original și copie);
  • Alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă realizată;
  • Actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, original şi
  • copie;
  • Livretul militar (original şi copie);
  • Diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  • Dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  • Adeverinţă în original privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;
  • Adeverinţă în original privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite și speciale;
  • Procură specială pentru mandatar, dacă este cazul original şi copie;
  • Acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Dovada încetării calităţii de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original), cu excepția celor care, potrivit legii, au dreptul să cumuleze veniturile aferente acestei categorii de pensii cu alte venituri;
  • Alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie;
  • Adeverinţă eliberată de angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea la data solicitării înscrierii la pensie, din care să rezulte datele de identificare ale angajatorului, (adresa, e-mail, fax, nr. telefon);

Trecerea de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă

Potrivit CNPP, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă, din oficiu, şi se recalculează prin valorificarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare, după caz, a plăţii pensiei (vezi art. 118 alin. (11) lit.c), (12) și art. 105 alin. (2) din lege).

Recalcularea şi revizuirea pensiei anticipate

Pensia anticipată se poate recalcula:

  •     • prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia,
  •     • în cazul depunerii unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia

Noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Documente necesare pentru recalcularea și revizuirea pensiei anticipate:

  •    • cerere de recalculare;
  •    • talon de pensie;
  •    • actul de identitate al solicitantului: BI/CI
  •    • adeverințe pentru valorificarea eventualelor venituri/sporuri cu caracter permanent/stagii de cotizare realizate anterior perioadei de 01.04.2001 și nevalorificate la stabilirea drepturilor inițiale.

Stagiile de cotizare realizate după data acordării drepturilor de pensie anticipată, în condiţiile suspendării, după caz, a  plăţii acestora, se valorifică doar la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă(vezi art. 118 alin. (11) lit.c), (12) și art. 105 alin. (2) din lege).

Cum se face revizuirea pensiei anticipate

Revizuirea pensiei anticipate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi /sau plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Explozie de conținut periculos cu minori în mediul online. Autoritățile lansează campania: „Dacă locul ei nu e în ramă, oprește distribuirea!”

Publicat

acum 12 minute

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

„Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”: campanie-avertisment: Proliferarea în mediul online a imaginilor ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor sau cele care prezintă conținut dăunător, în creștere îngrijorătoare

 

Peste 90.000 de link-uri individuale raportate în 45.245 de sesizări primite prin linia esc_Abuz privind materiale de exploatare a minorilor în 2025

 

București, 10 decembrie 2025: Organizația Salvați Copiii România avertizează asupra faptului că proliferarea în mediul online a imaginilor ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor sau cele care prezintă conținut dăunător a crescut față de anul trecut cu 133%. O serie de personalități publice – Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tilly Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței – se alătură astfel campaniei „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”, pentru a reaminti că, în mediul digital, responsabilitatea nu se oprește la cel care apasă pe declanșator. La linia de raportare esc_ABUZ a Organizatiei Salvați Copiii, care vizează conținutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, au fost primite, în perioada 01.01- 03.12.2025, 45.245 de raportări conținând peste 90.000 de link-uri individuale.

 

Publicitate

Aceste cifre arată o nevoie crescută de a conștientiza riscurile online la care sunt expuși copiii și subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecția acestora în mediul digital.

 

Inițiativa „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe” aduce în prim-plan riscurile distribuirii necontrolate a datelor personale și îi invită pe tineri să privească altfel gesturile aparent inofensive din online. Printr-un mesaj direct și ușor de reținut, campania propune un criteriu simplu de decizie: dacă o fotografie nu ar putea fi pusă într-o ramă, atunci nu ar trebui să fie văzută de alții și, cu atât mai puțin, distribuită. În același timp, campania evită orice ton de culpabilizare: adolescentele nu sunt învinovățite sau reduse la statutul de victime, ci încurajate să spună „nu” atunci când sunt puse sub presiune și să ceară ajutor atunci când simt că nu mai au control asupra situației.

 

Demersul început în această toamnă continuă printr-o expoziție fotografică, construită ca o celebrare a fotografiilor care merită să fie înrămate și privite de o lume întreagă. Imagini rare din adolescența unor persoane publice, admirate pentru parcursul lor, reamintesc o vârstă complicată, dar memorabilă. Fotografii cu voluntarii Salvați Copiii România spun povestea dorinței de a face bine fără a aștepta nimic la schimb, iar instantanee din activitățile organizației surprind inițiativele care au produs schimbare în comunități. Fiecare fotografie poartă o poveste și, prin așezarea ei în ramă, trece simbolic pragul de a fi expusă, asumată și împărtășită în siguranță.

 

Expoziția de fotografie poate fi vizitată în perioada 10–17 decembrie 2025, la Galeria Kulterra (București), în intervalul orar 12:00–18:00.

 

În acest contrast stă mesajul central al expoziției: există imagini prețioase care pot fi celebrate și există imagini care nu ar trebui împărtășite cu nimeni, pentru că pot afecta profund adolescențe. Expoziția devine, astfel, un gest-simbol care continuă și întărește mesajul campaniei Salvați Copiii România.

 

Printre persoanele publice care au ales să susțină această expoziție-manifest se numără Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tilly Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței.

 

“În spatele fiecărei imagini care ajunge online se află un copil real, cu rușinea, frica și vulnerabilitatea lui. Iar atunci când o fotografie nu e de pus în ramă, nu e nici de trimis pe internet. A opri distribuirea nu este doar un gest de responsabilitate, ci un act de protecție. De aceea, avem nevoie de politici actualizate, de resurse reale și de implicarea companiilor tech, pentru ca adolescenții să fie sprijiniți să aleagă responsabil și curajos. Prevenția începe cu noi toți, cu un singur gest care poate opri un abuz.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

 

Uneori, abuzul nu începe cu un agresor, ci cu un simplu “trimite mai departe”. Materialele încadrate în categoria celor de abuz sexual asupra minorilor, care au fost produse chiar de către victimele copii (autogenerate – Self-Generated Child Sexual Abuse Material) reprezintă conținut cu caracter sexual care implică un minor și care este produs direct de copil, de regulă prin intermediul propriului telefon inteligent. Conform INHOPE1, chiar dacă materialele explicite au fost inițial trimise de către minor, odată ce copilul pierde controlul asupra lor, acestea sunt descărcate – prin metoda capturii de ecran, iar ulterior distribuite, iar situația devine de exploatare. Totodată, INHOPE subliniază că producerea voluntară a materialelor nu reduce caracterul abuziv al acestora, deoarece pierderea controlului transformă situația într-o formă clară de exploatare digitală. Conform definiției IWF (Internet Watch Foundation)2, materialele autogenerate se referă la imagini sau videoclipuri cu minori care produc singuri conținut cu caracter sexual, imagini ce pot fi ulterior exploatate în scopuri sexuale. Acest punct de vedere este împărtășit și de alte organizații internaționale, precum We Protect Global Alliance3, care consideră că mediul digital a agravat fundamental riscurile pentru copii.

Fenomenul materialelor autogenerate care implică abuz sexual asupra minorilor (SG-CSAM) a înregistrat o creștere bruscă începând cu perioada pandemiei, când izolarea, trecerea la mediul online și timpul îndelungat petrecut de copii în spațiul digital au creat condiții favorabile pentru interacțiuni nesigure și contact cu persoane necunoscute 4. Această creștere nu a fost temporară. Nivelul conținutului de tip SG-CSAM continuă să se mențină ridicat și să se amplifice, pe fondul utilizării masive a dispozitivelor mobile, expunerii constante la diferite rețele sociale, funcțiilor de mesagerie criptată și anonimizării crescute a interacțiunilor online 5.

 

Necesitatea înlocuirii sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale de abuz sexual asupra copiilor”

Legislația română, prin Codul Penal (Legea nr. 286/2009, art. 374)6, folosește sintagma „materiale pornografice cu minori” pentru a defini și sancționa producerea, deținerea, distribuirea și promovarea oricărui material ce prezintă un minor în ipostaze sexuale explicite. Deși articolul interzice toate formele de creare și circulație a acestor materiale, considerăm că denumirea infracțiunii este inexactă. În context uzual, termenul „pornografie” este folosit pentru a descrie activități sexuale legale, consensuale între adulți sau materiale destinate exclusiv adulților, produse fără existența unei victime. Copiii nu pot consimți la un act sexual și nu pot participa legal la realizarea de conținut sexual, astfel că „pornografie” și „pornografie infantilă” sunt termeni incompatibili și se exclud reciproc.

De aceea, considerăm că materialele care arată minori în contexte sexuale nu sunt produse pornografice, ci probe ale unei infracțiuni grave, ce documentează un abuz sexual asupra unui copil. Folosirea termenului „pornografie” în relație cu abuzul asupra minorilor minimizează gravitatea faptelor, estompează diferența fundamentală dintre conținutul sexual legal și cel ilegal și riscă să normalizeze sau să banalizeze victimizarea copiilor.

Organizațiile internaționale recomandă în mod constant înlocuirea termenului „pornografie infantilă” cu sintagme care descriu precis această formă de abuz, precum „materiale de abuz sexual asupra copiilor” și „exploatare sexuală a copiilor”, deoarece acestea reflectă cu acuratețe natura infracțională a faptelor și statutul de victimă a copilului. Terminologia actualizată pune accent pe definirea abuzului, respectiv manipularea la care este supus minorul și pe traumele psihice și fizice asociate.

Înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale de abuz sexual asupra copiilor” nu este doar o modificare terminologică, ci o aliniere necesară la standardele europene și internaționale, care recunoaște natura reală a acestor materiale: nu produse destinate consumului, ci dovezi ale unei infracțiuni severe, imprescriptibile și cu efecte profund traumatizante asupra minorului victimă.

 

Context:

 

Conform raportului anual al Internet Watch Foundation din 2024 https://www.iwf.org.uk/annual-data-insights-report-2024/data-and-insights/reports-assessment/, 91% dintre rapoartele clasificate ca ilegale de către analiștii IWF conțineau materiale auto-generate. Dintre rapoartele care prezentau materiale auto-generate, 94% se refereau la victime de sex feminin.

 

Din raportul anual INHOPE 2024: Victimele de sex feminin au continuat să fie reprezentate în mod covârșitor, reprezentând 98,71% din cazurile raportate, o creștere față de 94,60% în 2023. În contrast, procentul victimelor de sex masculin a scăzut semnificativ, de la 3,66% în 2023 la doar 0,76% în 2024. (raportul anual INHOPE, pagina 30)

 

Un analist de la o linie telefonică de urgență membră INHOPE a estimat că numai în 2024, linia telefonică de urgență a gestionat înregistrări online care descriau cel puțin 30.000 de copii. Un memento îngrozitor că aceste înregistrări documentează crime reale care afectează copii reali. (raportul anual INHOPE, pagina 19)

 

Cel mai recent studiu al organizatiei Salvati Copiii arată că un procent semnificativ de părinți (75%) declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală (70%).

 

În plus, doar 9% dintre părinți declară că știu faptul că copilul lor s-a confruntat în ultimul an cu o situație neplăcută online.

Citeste mai mult

Eveniment

Acțiuni de împăduriri în țară. Se regenerează peste 1300 hectare de pădure din proprietatea statului

Publicat

acum o oră

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Romsilva derulează campania de împădurire prin care vor fi plantați circa 2,8 milioane de puieți forestieri. Se vor regenera 1.326 hectare fond forestier proprietatea publică a statului. Dintre acestea, 814 hectare se vor realiza prin regenerări naturale, iar 512 hectare prin regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri, anunță compania de stat, scrie alba24.ro.

De asemenea, lucrări de completări pe 482 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 495 hectare.

Majoritatea șantierelor de împăduriri sunt situate în zone de câmpie din sudul țării și zone din lunca și Delta Dunării. Înaintea campaniei de împăduriri de toamnă, angajații Romsilva au realizat lucrările mecanizate de pregătire a solului și de scoatere a puieților din pepinierele silvice.

Programul de regenerare a pădurilor proprietatea publică a statului

Programul de regenerare a pădurilor proprietatea publică a statului, pentru acest an, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede regenerarea a 10.100 hectare, dintre care 6.515 hectare regenerări naturale și 3.585 hectare fond forestier regenerate artificial.

În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva a regenerat 9.454 hectare, 6.306 regenerări naturale și 3.148 hectare regenerări artificiale. Au fost realizate lucrări de completări pe 1.861 hectare și de refacere a plantațiilor pe alte 517 hectare.

Pentru toate aceste lucrări, de împăduriri, completări și refaceri, Romsilva a plantat, în campania de împăduriri de primăvară, 20,4 milioane de puieți forestieri.

Publicitate

Câte păduri au fost regenerate în ultimii cinci ani

În ultimii cinci ani, Romsilva a regenerat 71.539 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 48.921 hectare prin regenerări naturale și 22.618 hectare prin regenerări artificiale, plantând peste 130 de milioane de puieți forestieri.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice pentru aproximativ un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în sisteme internaționale.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de peste 850.000 de hectare, precum și 12 herghelii de stat.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Botoșani dat dispărut după ce a ajuns în Arad. Familia și autoritățile îl caută

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Polițiștii fac verificări pentru găsirea lui Ducan Tiberiu-Gabriel, un bărbat de 33 de ani, din localitatea Iurești, județul Botoșani, care a fost raportat dispărut după ce a plecat în loc necunoscut și nu a mai revenit la domiciliu.

Potrivit autorităților, bărbatul, cunoscut sub porecla „Fiu”, a ajuns în municipiul Arad la data de 7 noiembrie 2025, venind din Italia. După sosirea în oraș, acesta ar fi părăsit locația în care se afla, iar de atunci familia nu a mai reușit să ia legătura cu el.

Semnalmente
Vârsta: 33 de ani
Înălțime: 175 cm
Greutate: 70 kg
Constituție: slab
Păr: șaten, drept, scurt
Ochii: căprui
La momentul dispariției nu există informații certe despre îmbrăcămintea pe care o purta.

Apel către populație

Familia este îngrijorată de lipsa lui Tiberiu-Gabriel și a alertat poliția după ce a constatat că acesta nu s-a întors acasă și nu și-a contactat rudele. Cazul a fost înregistrat sub categoria „persoană dispărută”.

Persoanele care pot oferi informații despre locul în care s-ar putea afla sunt rugate să anunțe de urgență Poliția, apelând numărul unic 112, sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”, ediție aniversară. Când va avea loc

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, vă invită duminică, 21 decembrie 2025, la ediția a L-a, aniversară, a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”, desfășurată în Centrul Vechi al Botoșaniului.

  Evenimentul va debuta la ora 10:30 cu dansul căiuților susținut de formațiile participante din județul Botoșani, urmat, la ora 11:00, de Parada formațiilor pe traseul: Centrul Istoric – Str. 1 Decembrie 1918 – Calea Națională – Direcția Muncii – Str. Cuza Vodă – Str. Nicolae Iorga – Podul de Piatră – Calea Națională – Str. 1 Decembrie 1918.

           De la ora 12:00, pe scena festivalului vor evolua formații din următoarele localități ale județului Botoșani: Avrămeni, Broscăuți, Bucecea, Corlăteni, Corni, Coșula, Curtești, Dobârceni, Durnești, Gorbănești, Havârna, Hănești, Hlipiceni, Ibănești, Manoleasa, Negreni, Oneaga, Pomârla, Sarafinești, Săveni, Știubieni, Suharău, Sulița, Todireni, Tudora, Vârfu Câmpului, Vorona,

              Ediția aniversară este întregită de participarea formațiilor invitate din județele: Bacău (Comănești), Iași (Ceplenița), Neamț (Boțești, Girov), Suceava (Dolheștii Mici), Vaslui (Deleni) și Vrancea (Păunești).

              Ediția a L-a marchează o etapă importantă în istoria festivalului, reafirmând rolul său în promovarea și conservarea tradițiilor de iarnă ale comunităților românești.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending