Care sunt prețurile la care Romsilva vinde brazii de Crăciun: Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin unitățile sale teritoriale, oferă la vânzare în acest sezon al sărbătorilor de iarnă 16.415 de pomi de Crăciun, scrie alba24.

Potrivit reprezentanților Romsilva, dintre aceștia, 13.462 sunt din specia brad, iar alți 2.953 sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase.

Majoritatea pomilor de Crăciun provin din culturi specializate, din pepinierele silvice ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, un număr mai mic fiind recoltați din suprafețele de fond forestier regenerate natural, având o densitate excesivă, care necesită lucrări de rărire.

Direcțiile și ocoalele silvice din cadrul Romsilva vor onora cu prioritate cererile populației, prin vânzare directă, iar valorificarea către operatori economici se va face numai în limita excedentului.

Prețurile, în funcție de înălțime

Prețurile la achiziția directă, de la ocoalele silvice, depozite sau locurile de recoltare, pornesc de la 17 lei pentru un pom de Crăciun din specia molid, cu înălțimea de până în 1,3 metri, și ajung la 39 de lei pentru un exemplar de brad cu înălțimea între 2 și 3 metri.

Solicitările pentru pomii mai mari de 3 metri sunt considerate comenzi speciale, iar preţul se va aproba în comitetul director al direcţiei silvice.

Pomii de Crăciun sunt comercializați la sediile ocoalelor silvice din zonele de munte și de deal, unde există pepiniere silvice care produc puieți forestieri de rășinoase și păduri de rășinoase.

Aceste ocoale oferă, la cerere, și pomi de Crăciun cu rădăcină protejată sau la ghiveci, care pot fi replantați ulterior, o soluție recomandată, care include, însă, costuri suplimentare.

În cazul în care unitățile din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vând pomii de Crăciun în piețe sau alte locuri amenajate, costurile de transport, manipulare și depozitare vor fi incluse, suplimentar, în prețul final de vânzare.

Despre Romsilva

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice pentru aproximativ un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în sisteme internaționale.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de peste 850.000 de hectare, precum și 12 herghelii de stat.

Guvernul a adoptat joi Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești pentru perioada 2025-2029. Prin acest document Executivul își propune să consolideze prezența produselor autohtone pe piața internă și să faciliteze accesul acestora pe piețele externe, scrie Alba24.ro.

Potrivit Guvernului, strategia are ca obiectiv general valorificarea potențialului agroalimentar al României, prin consolidarea prezenței produselor românești pe piețele interne și internaționale și, implicit, prin sprijinirea dezvoltării comunităților rurale.

Strategia urmărește să transforme sectorul agroalimentar într-un pilon puternic al economiei naționale, prin reducerea exporturilor de materii prime și diminuarea importurilor de produse agroalimentare prelucrate.

Obiectivele specifice sunt stimularea consumului de produse agroalimentare românești, facilitarea promovării produselor agroalimentare autohtone pe piețe externe și îmbunătățirea inter-relaționării între autorități – producători/ procesatori – consumatori, inclusiv prin valorificarea lanțului scurt de aprovizionare.

Sunt vizate toate categoriile de produsele agroalimentare românești, produsele atestate (produse tradiționale și produse obținute conform unor rețete consacrate), produsele certificate (ecologic) și produsele înregistrate pe sisteme de calitate europene (indicații geografice).

Strategia de promovare se adresează operatorilor economici din sectorul agroalimentar – producătorilor/procesatorilor de produse agroalimentare românești, dar și consumatorilor având în vedere următoarele direcții de acțiune:

• Creșterea competitivității sectorului agroalimentar;

• Extinderea oportunităților economice pentru producătorii/procesatorii români, precum și dezvoltarea piețelor;

• Protejarea tradițiilor și identității locale;

• Stimularea investițiilor;

• Crearea de locuri de muncă;

• Creșterea valorii adăugate a produselor;

• Promovarea durabilității;

• Dezvoltarea turismului;

• Întărirea colaborării între autorități și mediul privat.

Un element important al Strategiei îl constituie înființarea unui Registru de piață, care să cuprindă informații despre operatorii economici și produsele lor. Acesta va sprijini consumatorii în identificarea și alegerea produselor alimentare românești, prin intermediul căruia toți operatorii care dețin produse atestate (produse tradiționale și produse obținute conform unor rețete consacrate), produse certificate (ecologic) și produse înregistrate pe sisteme de calitate europene (indicații geografice) sau orice altă mențiune de calitate se pot înscrie în vederea promovării produselor pe care le dețin.

Implementarea Strategiei, mecanismul de monitorizare și evaluarea vor fi realizate prin înfiinţarea Comitetului interinstituţional responsabil cu monitorizarea şi evaluarea Strategiei Naţionale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029.

Activitatea acestuia va fi reglementată prin decizii specifice și instrumente de lucru adoptate ulterior.

Situația analizată

Potrivit Guvernului, România dispune de un potențial agroalimentar considerabil, dar insuficient utilizat, cu un nivel de valorificare scăzut față de media statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce impune adoptarea și implementarea de politici și strategii specifice care să asigure valorificarea eficientă și integrală a acestuia.

Conform datelor EUROSTAT, în anul 2021, agricultura României era pe locul 7 în Uniunea Europeană (UE), cu o producție de peste 21 de miliarde de euro. În același timp, analizând ierarhia țărilor europene din punct de vedere al valorii producției agroalimentare industriale, se observă: în anul 2020, Germania înregistrează cea mai mare valoare a indicatorului analizat, cu o valoarea a producției de 173 mii mil. euro (19,62% din totalul european), urmată de Franța (17,33%), Italia (13,32%) și Spania (11,8%). România se situează pe locul 18, cu o valoare a producției de 9.000 mil. euro, contribuind astfel cu doar 1,04% în realizarea valorii înregistrate la nivel european.

În urma celor prezentate anterior, se identifică la nivelul României, o poziție sub media europeană, în ceea ce privește valoarea producției realizate la nivelul ramurilor industriei agroalimentare.

Competitivitatea sectorului agroalimentar este reflectată de persistența deficitului comercial agroalimentar, dar și de structura schimburilor comerciale: exporturile sunt dominate de materii prime precum grâu, porumb, semințe de floarea soarelui (excedentare la nivelul României), iar peste jumătate din importurile României sunt produse finite cu valoare adăugată mare.

Printre cauzele care au condus la această situație, identificate de experți naționali și internaționali (din partea Băncii Mondiale) se regăsesc:

• brandurile colective de export au fost insuficient dezvoltate și ponderea firmelor care dețin mărci proprii înregistrate pe piețele externe a fost redusă; mărcile comerciale românești, brandurile sectoriale și brandul de țară nu au fost suficient promovate și nu au avut notorietatea necesară pentru a susține creșterea exporturilor;

• brandurile ambasador ale României au fost puțin cunoscute peste graniță, cu excepția țărilor unde au fost prezente comunități semnificative de români;

• prezența online a firmelor românești nu a generat suficientă expunere internațională; există o nevoie de îmbunătățire a instrumentelor de marketing online;

• majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) au cunoștințe limitate referitoare la marketing, branding, informare, identificare de oportunități și networking;

• nu au fost prospectate suficient de mult noi piețe externe în afara Uniunii Europene;

• produsele românești destinate exporturilor pe piețele externe țintă au o competitivitate limitată/insuficientă;

• consumatorii interni nu sunt informați suficient asupra calității produselor românești și preferă să achiziționeze produse importate;

• obținerea certificărilor în domeniul calității este scăzută, ceea ce determină ca acreditarea la export sau găsirea de parteneri externi să fie dificilă

Schimbări preconizate

Prin Strategia de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029, rezultatele așteptate și efectele preconizate sunt următoarele:

• Fructificarea potențialului agricol al României, revitalizarea zonelor rurale prin folosirea materiei prime locale, crearea de noi locuri de muncă, creșterea valorii adăugate și a valorii de piață a produselor agroalimentare;

• Crearea unei imagini/percepții pozitive asupra alimentelor românești și a recunoașterii calității și particularităților naționale atât pentru consumatorii români cât și pentru piețele statelor membre UE și piețele țărilor terțe;

• Conștientizarea consumatorului referitoare la calitatea produselor autohtone și la patrimoniul cultural gastronomic românesc;

• Susținerea producătorilor și procesatorilor din sectorul agroalimentar de a-și consolida poziția produselor românești pe piețele interne și internaționale, concomitent cu protejarea tradițiilor și identității locale;

• Susținerea producătorilor locali în adoptarea practicilor durabile de producție și în îmbunătățirea calității și diversității produselor lor;

• Identificarea și consolidarea instrumentelor de sprijin în vederea promovării produselor alimentare autohtone, inclusiv a fondurilor provenind din bugetul național, fonduri UE;

• Consolidarea consultării/dialogului și antrenării actorilor care activează în sectorul agroalimentar, respectiv producători, procesatori, comercianți, exportatori, organizații/entități comerciale;

• Extinderea și întărirea schimburilor comerciale în domeniul industriei agroalimentare, prin identificarea de noi piețe de desfacere și extinderea categoriilor de produse românești pentru export;

• Creșterea numărului de produse atestate/recunoscute/certificate pe scheme de calitate naționale și pe sisteme de calitate europene, cât și creșterea consumului de produse agroalimentare românești, a competitivității și, implicit, a exporturilor de produse agroalimentare pe piața internațională;

• Stimularea investițiilor: obținerea protecției la nivel european și înregistrarea pe scheme de calitate naționale vor stimula investițiile în infrastructura de producție și procesare, ducând la îmbunătățirea calității și standardelor de producție;

• Creșterea valorii adăugate: produsele cu protecția DOP/DOC, IGP și STG adaugă o valoare mai mare materiilor prime, crescând astfel veniturile producătorilor; produsele agroalimentare care au dobândit protecția DOP, IGP, STG și/sau au fost atestate pe scheme de calitate naționale vor beneficia de o recunoaștere oficială a calității și autenticității lor, ceea ce va spori atât încrederea consumatorilor, cât și extinderea comerțului către noi piețe;

• Dezvoltarea turismului: produsele de calitate și produsele tradiționale pot atrage turiști și vizitatori, sprijinind astfel industria turismului.

Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie s-a născut la data de 29 septembrie 1910, la Vața de Sus, în Hunedoara. A urmat Liceul Național Ortodox „Avram Iancu” din Brad, pe care l-a terminat ca șef de promoție, în 1929. În același an, s-a înscris la Academia Teologică din Sibiu, pe care a finalizat-o în 1933. A primit, la recomandarea profesorului Nicolae Popovici, o bursă din partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan, pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din București. În paralel, a audiat cursuri la Facultatea de Medicină, ținute de profesorul Francisc Rainer și prelegerile de Mistică creștină ale profesorului Nichifor Crainic, de la Facultatea de Teologie din București. Pe 11 septembrie 1936 a fost hirotonit diacon celibatar de către mitropolitul Nicolae Bălan. În anul 1939 petrece trei luni la Muntele Athos. La întoarcere a adus manuscrisele ce au stat la baza Filocaliei românești. A fost închinoviat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din județul Brașov, iar în Vinerea Izvorului Tămăduirii din anul 1940 este tuns în monahism. În 1942 fost hirotonit preot și numit stareț al Mânăstirii Brâncoveanu, pe care a renovat-o. După ocuparea țării de către armata sovietică, Cuviosul Arsenie a fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea, pe 17 iulie 1945 și eliberat pe 30 iulie 1945, fiind găsit nevinovat. La data de 14 mai 1948 a fost arestat din nou, pentru vina de a-i fi ajutat creștinește cu hrană pe luptătorii anticomuniști din Munții Făgărașului. Atât pentru aceste bănuieli, cât și din cauza notorietății sale printre credincioșii creștini, este schingiuit o lună și jumătate, silit să dea repetate declarații, fiind apoi eliberat. Mitropolitul Nicolae Bălan l-a transferat de la Mănăstirea Sâmbăta, la Mănăstirea Prislop, în noiembrie 1948. Acolo a fost pus stareț, iar după ce lăcașul de cult a devenit mănăstire de maici, a devenit duhovnic al mănăstirii, cu întreruperi în perioadele de arestare și anchetare. Pe 15 ianuarie 1950 a fost arestat pentru a treia oară, urmând să execute detenție „administrativă” la Canal, până pe 23 martie 1951. Eliberarea s-a datorat patriarhului Justinian Marina, care i-a semnalat ministrului Teohari Georgescu pericolul revoltării făgărășenilor. De Rusalii, în 1953, a fost anchetat din nou, apoi dus în arest la Timișoara, Jilava și Oradea pentru 6 luni, din 5 octombrie 1955, până în aprilie 1956. În anul 1959 i s-a înscenat nereguli financiare, pentru a fi scos abuziv din monahism și pentru a i se interzice să slujească la altar (post-mortem, în 1998, se revine asupra acestei decizii). A urmat pribegia la București, unde a fost tot timpul ținut în marginalitate. A lucrat pe postul de pictor bisericesc, până la pensionarea sa din 1968, rămânând sub supravegherea Securității. După anul 1984 se retrage la Mănăstirea Sinaia, iar pe data de 28 noiembrie 1989 trece la Domnul, fiind în vârstă de 79 de ani. A fost înmormântat, după dorința sa, la Mănăstirea Prislop, la 4 decembrie 1989.

Pe cerul municipiului Botoșani au apărut, joi seară, zeci de lumini ce au stârnit curiozitate, filmări și numeroase întrebări din partea botoșănenilor. Fenomenul, observat din mai multe cartiere ale orașului, a fost inițial asociat de unii oameni cu aparate de zbor, drone sau chiar formații neobișnuite de lumini, mai ales că deplasarea lor părea ordonată și vizibilă pe o distanță mare.

După ce imaginile au circulat intens în mediul online, misterul a fost în cele din urmă lămurit: luminile spectaculoase au provenit de la elevii și profesorii Școlii Profesionale de Cooperație Botoșani, care au celebrat Ziua Națională printr-o activitate deosebit de emoționantă. În total, 150 de lampioane în culorile tricolorului au fost lansate spre cer, într-un moment simbolic dedicat unității, speranței și identității naționale.

Participanții au descris atmosfera ca fiind una „de poveste”. Cerul s-a umplut de puncte luminoase albastre, galbene și roșii, ridicându-se treptat și sincron, creând un tablou care a impresionat întregul oraș. Multe dintre lampioane au fost vizibile minute bune, motiv pentru care au fost observate și filmate din zone precum Calea Națională, Primăverii, Împărat Traian, Sucevei sau Parcul Tineretului.

Momentul emoționant a continuat cu o horă românească, la care s-au prins elevi, profesori și invitați, transformând Stadionul Municipal de la Botoșani într-o adevărată scenă a bucuriei colective. Organizatorii spun că activitatea a fost gândită ca un gest de solidaritate și iubire de țară, iar impactul vizual neobișnuit a devenit, fără intenție, subiectul serii în tot orașul.

Organizatorii au mulțumit pentru reacțiile pozitive și pentru faptul că imaginile surprinse au transformat evenimentul într-un moment simbolic împărtășit de întreg municipiul.

Astfel, ceea ce părea un fenomen neobișnuit pe cerul Botoșaniului s-a dovedit a fi un gest frumos, născut din respect pentru Ziua Națională și dorința de a crea o clipă de lumină în comunitate.