Potrivit unui proiect depus la Senat, cazierul de mediu este destinat persoanelor juridice, inclusiv pentru unităţi administrativ-teritoriale, precum şi asociaţii, acţionarii şi reprezentanţii legali ai persoanelor juridice, care au săvârşit fapte sancţionate contravenţional sau penal pentru încălcarea legislaţiei de mediu, relatează alba24.ro. 

Propunerea legislativă privind Cazierul de mediu și Registrul național electronic de mediu a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 12 ianuarie 2022.

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la USR, implementarea unui registru naţional electronic de mediu, introducerea cazierului de mediu precum şi introducerea sancţiunii complementare a punctelor de penalizare sunt menite să descurajeze un comportament contrar disciplinei privind protecţia mediului.

Propunerea vine să seteze un cadru general, menit să creeze temeiul legal în care executivul să reglementeze, prin acte normative secundare, condiţiile de punere în aplicare a acestor noi mecanisme de evidenţă.

Implementarea Registrului naţional electronic de mediu va permite:

• crearea unui mijloc de evidenţă a actelor de reglementare de mediu şi urmărire a condiţiilor impuse prin acestea titularilor de activitate, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi persoanelor fizice şi juridice, la nivel naţional
• evidenţa persoanelor fizice, juridice şi a entităţilor fără personalitate juridică care au săvârşit fapte sancţionate de legislaţia de mediu şi împotriva cărora s-au luat măsuri cu caracter penal sau administrativ conform legislaţiei privind protecţia mediului
• prevenirea şi combaterea faptelor prevăzute şi pedepsite de legislaţia privind protecţia mediului, prin asigurarea accesului la informaţii care relevă modul de respectare a legislaţiei de mediu de către persoanelor fizice, juridice, unităţile administrativ-teritoriale şi entităţile fără personalitate juridică.

Registrul naţional electronic de mediu

„Această bază de date presupune o centralizare la nivel naţional într-o platformă unică, gratuită şi deschisă publicului a tuturor actelor de reglementare care stau la baza desfăşurării unei activităţi cu impact asupra mediului, facilitând astfel atingerea principiului transparenţei în administraţia publică, prevăzut în OUG 97/2019 şi respectarea prevederilor Convenţiei de la Aarhus, ratificată de România prin Legea nr. 86/2000, care prevede: dreptul oricărei persoane de a primi informaţii deţinute de autorităţile publice cu privire la mediu, precum şi dreptul de a participa la luarea deciziilor pe probleme de mediu. Dispoziţii privitoare la implicarea publicului în luarea deciziilor legate de mediu se regăsesc şi în art. 20, alin. 3 din OUG 195/2005 privind protecţia mediului, care prevede că este obligatorie consultarea publicului în cazul procedurilor de emitere a actelor dereglementare, potrivit legislaţiei în vigoare.

Având în vedere caracterul actelor de reglementare ca fiind de interes public, publicarea lor gratuită într-un registru public, naţional unde să poată fi consultate de toate instituţiile, persoanele fizice / juridice, societatea civilă interesată pentru a se asigura conformitatea cu legea şi sesizarea instituţiilor interesate cu privire la o posibilă încălcare a legii, este în concordanţă cu reglementările adoptate la nivel european şi transpuse în legislaţia noastră internă”, au explicat inițiatorii, în expunerea de motive.

Potrivit parlamentarilor, implementarea acestui Registru va facilita obţinerea datelor pentru elaborarea inventarelor de emisii, obligaţia raportării acestora fiind prevăzută în Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European şi a Consiliului privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici.

Sistemul de puncte de penalizare corespunzătoare amenzilor aplicate

„Numeroasele probleme de mediu cu care ne confruntăm, reflectate şi în procedurile de infiingement, ne arată că există încălcări constante ale legislaţiei de mediu, repetate pe parcursul unor lungi perioade de unde rezultă că normele sancţionatorii nu sunt suficient de restrictive şi nu creează o presiune pentru respectarea legislaţiei.

Astfel, sunt multe situaţii în practică când sunt aplicate pe parcursul anilor mai multe amenzi, însă titularii de activitate îşi continuă activitatea în acelaşi mod”, explică parlamentarii.

Sistemul de puncte va determina suspendarea unor drepturi la acumularea unui număr maxim de 25 de puncte, mecanism care va descuraja astfel faptele contravenţionale şi va determina o conduită mai responsabilă şi prudentă.

Cazierul de mediu

„Cazierul de mediu este organizat pentru juridice şi unităţi administrativ-teritoriale şi cuprinde faptele sancţionate contravenţional sau penal de legile privind protecţia mediului, gestionarea deşeurilor, calitatea aerului, emisiile industriale, substanţele chimice periculoase, zgomotul ambiant, biodiversitatea şi biosecuritatea, precum şi cele care privesc disciplina privind protecţia mediului.

Cazierul de mediu va fi instrumentul ce va permite evidenţa punctelor de penalizare corespunzătoare amenzilor şi astfel aplicarea unor sancţiuni complementare, precum suspendarea activităţii pe o perioada de 60 de zile la acumularea unui număr de 25 de puncte sau interzicerea participării la licitaţii.

Implicaţiile implementării acestui cazier se vor reflecta şi în domeniul asigurărilor de mediu. Prin punerea la dispoziţie a istoricului conduitei de mediu se vor putea calcula primele de asigurare în baza informaţiile din acest mecanism.

Existenţa unei infrastructuri integrate prin crearea unui Registru electronic naţional de mediu va oferi o imagine reală a dinamicii conduitei subiecţilor de drept în ceea ce priveşte respectarea mediului.

Propunerea legislativă a făcut obiectul unor discuţii cu reprezentanţii ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Mediului, cu Ministrul mediului şi cu reprezentanţii ai ONG-urilor: Stop Waste şi Ecopolis”, se precizează în expunerea de motive.

Impact financiar

Potrivit inițiatorilor, propunerea legislativă va fi finanţată prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) unde în Partea II. Componenta 7 – Transformarea digitală, secţiunea 15. Digitalizare în domeniul mediului sunt alocate 52 de milioane de euro.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News