Connect with us
Publicitate

Actualitate

Cazier de mediu pentru persoanele care încalcă regulile în domeniu. Proiect legislativ

Publicat

Publicitate

Potrivit unui proiect depus la Senat, cazierul de mediu este destinat persoanelor juridice, inclusiv pentru unităţi administrativ-teritoriale, precum şi asociaţii, acţionarii şi reprezentanţii legali ai persoanelor juridice, care au săvârşit fapte sancţionate contravenţional sau penal pentru încălcarea legislaţiei de mediu, relatează alba24.ro

Propunerea legislativă privind Cazierul de mediu și Registrul național electronic de mediu a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 12 ianuarie 2022.

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la USR, implementarea unui registru naţional electronic de mediu, introducerea cazierului de mediu precum şi introducerea sancţiunii complementare a punctelor de penalizare sunt menite să descurajeze un comportament contrar disciplinei privind protecţia mediului.

Propunerea vine să seteze un cadru general, menit să creeze temeiul legal în care executivul să reglementeze, prin acte normative secundare, condiţiile de punere în aplicare a acestor noi mecanisme de evidenţă.

Implementarea Registrului naţional electronic de mediu va permite:

  • crearea unui mijloc de evidenţă a actelor de reglementare de mediu şi urmărire a condiţiilor impuse prin acestea titularilor de activitate, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi persoanelor fizice şi juridice, la nivel naţional
  • evidenţa persoanelor fizice, juridice şi a entităţilor fără personalitate juridică care au săvârşit fapte sancţionate de legislaţia de mediu şi împotriva cărora s-au luat măsuri cu caracter penal sau administrativ conform legislaţiei privind protecţia mediului
  • prevenirea şi combaterea faptelor prevăzute şi pedepsite de legislaţia privind protecţia mediului, prin asigurarea accesului la informaţii care relevă modul de respectare a legislaţiei de mediu de către persoanelor fizice, juridice, unităţile administrativ-teritoriale şi entităţile fără personalitate juridică.

Registrul naţional electronic de mediu

„Această bază de date presupune o centralizare la nivel naţional într-o platformă unică, gratuită şi deschisă publicului a tuturor actelor de reglementare care stau la baza desfăşurării unei activităţi cu impact asupra mediului, facilitând astfel atingerea principiului transparenţei în administraţia publică, prevăzut în OUG 97/2019 şi respectarea prevederilor Convenţiei de la Aarhus, ratificată de România prin Legea nr. 86/2000, care prevede: dreptul oricărei persoane de a primi informaţii deţinute de autorităţile publice cu privire la mediu, precum şi dreptul de a participa la luarea deciziilor pe probleme de mediu. Dispoziţii privitoare la implicarea publicului în luarea deciziilor legate de mediu se regăsesc şi în art. 20, alin. 3 din OUG 195/2005 privind protecţia mediului, care prevede că este obligatorie consultarea publicului în cazul procedurilor de emitere a actelor dereglementare, potrivit legislaţiei în vigoare.

Publicitate

Având în vedere caracterul actelor de reglementare ca fiind de interes public, publicarea lor gratuită într-un registru public, naţional unde să poată fi consultate de toate instituţiile, persoanele fizice / juridice, societatea civilă interesată pentru a se asigura conformitatea cu legea şi sesizarea instituţiilor interesate cu privire la o posibilă încălcare a legii, este în concordanţă cu reglementările adoptate la nivel european şi transpuse în legislaţia noastră internă”, au explicat inițiatorii, în expunerea de motive.

Potrivit parlamentarilor, implementarea acestui Registru va facilita obţinerea datelor pentru elaborarea inventarelor de emisii, obligaţia raportării acestora fiind prevăzută în Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European şi a Consiliului privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici.

Sistemul de puncte de penalizare corespunzătoare amenzilor aplicate

„Numeroasele probleme de mediu cu care ne confruntăm, reflectate şi în procedurile de infiingement, ne arată că există încălcări constante ale legislaţiei de mediu, repetate pe parcursul unor lungi perioade de unde rezultă că normele sancţionatorii nu sunt suficient de restrictive şi nu creează o presiune pentru respectarea legislaţiei.

Publicitate

Astfel, sunt multe situaţii în practică când sunt aplicate pe parcursul anilor mai multe amenzi, însă titularii de activitate îşi continuă activitatea în acelaşi mod”, explică parlamentarii.

Sistemul de puncte va determina suspendarea unor drepturi la acumularea unui număr maxim de 25 de puncte, mecanism care va descuraja astfel faptele contravenţionale şi va determina o conduită mai responsabilă şi prudentă.

Cazierul de mediu

„Cazierul de mediu este organizat pentru juridice şi unităţi administrativ-teritoriale şi cuprinde faptele sancţionate contravenţional sau penal de legile privind protecţia mediului, gestionarea deşeurilor, calitatea aerului, emisiile industriale, substanţele chimice periculoase, zgomotul ambiant, biodiversitatea şi biosecuritatea, precum şi cele care privesc disciplina privind protecţia mediului.

Cazierul de mediu va fi instrumentul ce va permite evidenţa punctelor de penalizare corespunzătoare amenzilor şi astfel aplicarea unor sancţiuni complementare, precum suspendarea activităţii pe o perioada de 60 de zile la acumularea unui număr de 25 de puncte sau interzicerea participării la licitaţii.

Implicaţiile implementării acestui cazier se vor reflecta şi în domeniul asigurărilor de mediu. Prin punerea la dispoziţie a istoricului conduitei de mediu se vor putea calcula primele de asigurare în baza informaţiile din acest mecanism.

Existenţa unei infrastructuri integrate prin crearea unui Registru electronic naţional de mediu va oferi o imagine reală a dinamicii conduitei subiecţilor de drept în ceea ce priveşte respectarea mediului.

Propunerea legislativă a făcut obiectul unor discuţii cu reprezentanţii ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Mediului, cu Ministrul mediului şi cu reprezentanţii ai ONG-urilor: Stop Waste şi Ecopolis”, se precizează în expunerea de motive.

Impact financiar

Potrivit inițiatorilor, propunerea legislativă va fi finanţată prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) unde în Partea II. Componenta 7 – Transformarea digitală, secţiunea 15. Digitalizare în domeniul mediului sunt alocate 52 de milioane de euro.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Dacă plecați la drum: CNAIR prelungeşte RESTRICŢIILE de tonaj pe autostrăzi şi drumurile naţionale din SUD din cauza caniculei

Publicat

Publicitate

CNAIR anunţă că vor fi şi luni, între orele 10.00 şi 20.00, restricţii de tonaj pe autostrăzi şi drumuri naţionale din şapte judeţe şi Capitală. Decizia a fost luată din cauza temperaturilor. Luini, de Rusalii sunt instituite restricţii de tonaj (7,5 t) şi pe A2, DN7 şi DN39, relatează mediafax.ro.

„CNAIR informează participanţii la trafic că luni, 24.06.2024, în intervalul orar 10.00 -20.00, se vor institui restricţii de tonaj pe sectoarele de autostrăzi, drumuri expres şi drumuri naţionale din cauza temperaturilor extreme (33-37 grade Celsius) din judeţele: Dolj, Olt, Teleorman Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Ilfov şi Bucureşti”, potrivit unui copmunicat de presă.

De asemenea, CNAIR reaminteşte şoferilor că de Rusalii, luni sunt instituite restricţii de tonaj (7,5 t) şi pe A2, DN7 şi DN39.

„Amintim conducătorilor auto că măsurile adoptate de CNAIR sunt dispuse în baza prevederilor articolului 44 alin.2 şi 3 al Ordonanţei de Guvern nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora administratorul drumului poate interzice temporar circulaţia vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, drumurile naţionale din judeţele afectate de codul portocaliu, cu excepţia transporturilor de persoane, transporturilor de animale vii şi de produse perisabile de origine animală şi vegetală, vehicule care participă la intervenţii în caz de forţă majoră, transporturi funerare, transporturi poştale, transporturi de echipamente de prim ajutor, transporturi pentru distribuire de carburanţi, transporturi de mărfuri sub temperatură controlată, transporturi pentru tractări vehicule avariate, transporturi pentru distribuirea de apă şi hrană în zonele calamitate, transporturi cu vehicule specializate destinate prin construcţie salubrizării, transporturi apă îmbuteliată, transporturi produse provenite din exploatări agricole, precum şi ransporturi militare implicate în exerciţii multinaţionale. De asemenea, pe perioada restricţiilor vor fi exceptate utilajele proprii ale CNAIR, cât şi utilajele închiriate de la firmele cu care CNAIR are contracte de lucrări în derulare”, se menţionează în finalul comunicatului.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (258)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DE VORBĂ CU SCRIITORUL ŞI CANTAUTORUL VASILE TĂNASE

Georgică Manole: Locul copilăriei rămâne impregnat în ADN-ul spiritual al fiecăruia dintre noi. Ce vă mai amintiţi despre timpurile de atunci?

Vasile Tănase: M-am născut la 1 ianuarie 1949, la Dorohoi, judeţul Botoşani, din părinţii Victor (dorohoian) şi Liudmila (din Comuna Lipnic, județul Soroca). Şcoala primară am urmat-o în localităţile Plopenii Mari, judeţul Botoşani şi Rediu, judeţul Iaşi, iar Gimnaziul – în localitatea Murgeni, judeţul Vaslui. Aici încep şi Liceul, pe care îl termin în localitatea Truşeşti, judeţul Botoşani, în anul 1967. Acum, debutez cu versuri, în revista liceului. Schimbarea localităţilor corespunde serviciului, ca şef de gară CFR, al tatălui meu. Între anii 1967 – 1972, am urmat Facultatea de Construcţii, la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

  1. M.: Cum au contribuit studiile absolvite, titlurile dobândite şi activitatea profesională la edificiul personalităţii omului Vasile Tănase?
  2. T.: Atât cunoștințele profesionale, cât și experiența acumulată pe șantierele de construcții și instalații sau la catedră, ca profesor cu gradul I (discipline tehnice), la câteva licee, mi-au dezvoltat spiritul de consacrare totală, față de muncă, precum și iubirea față de toți semenii, alături de care mi-am desfășurat activitatea. Desigur că toate acestea nu le-aș fi putut dobândi și manifesta, decât prin credința nezdruncinată în Dumnezeu!
  3. M.: Deşi prin studii sunteţi de factură ştiinţifică, aţi fost atras şi de o vie activitate extraprofesională, cu precădere în domenii ale culturii. Care sunt aceste domenii, dar mai ales cum s-a produs declicul ce a făcut să vă îndreptaţi spre aceste domenii?
  4. T.: Factorul hotărâtor l-a constituit educația minunată oferită de părinții mei. Ambii aveau gusturi pentru literatură și muzică, spectacole de teatru și operă, filme artistice, cântări la micile petreceri în familie.

Ca urmare, atât ca licean, cât și ca student, apoi ca inginer și profesor, am participat activ la diverse manifestări cultural-artistice, concursuri, festivaluri, fiind atât cantautor, cât și actor amator, iar concomitent și redactor, la diverse publicații județene.

  1. M.: Faceţi o prezentare a operei dumneavoastră, apoi aş vrea să insistaţi puţin asupra volumului „Castelul cu speranţe”.
  2. T.: Cam pretențios termenul de ,,operă”, întrucât majoritatea creațiilor mele literare și muzicale au apărut ,,împrăștiate” prin diverse antologii de autori. Considerând că bibliotecile mai sunt frecventate doar de persoane care sunt obligate să studieze bibliografii pentru diverse examene și multe cărți primite sau cumpărate zac necitite, în majoritatea caselor de snobi, am sentimentul că ar fi superfluă apariția de noi și noi editări tipografice, în librării și biblioteci! Trist și adevărat: lumea nu mai are răbdare să inhaleze ,,mirosul” paginilor unei cărți, nu doar în format clasic, dar și electronic!

Așa că nu mi-am propus să scriu ceva, doar ca să-mi umplu palmaresul de autor, ci doar pentru a-mi expune câteva idei literare și muzicale ce mi s-au părut oarecum demne de luat în seamă. Deci m-am limitat la opiniile reportericești, prin diverse publicații ori versuri și proză prin antologii. Cartea ,,Castelul cu speranțe” a apărut la îndemnul unor apropiați, primind titlul atât de sugestiv, cât și prefața excelentă, din partea entuziastului fondator și director al Revistei ,,Memento Mori”, domnul Ovidiu CHELARU. Mi-am propus să nu plictisesc cititorii doar cu un singur gen literar, ci să le ofer un florilegiu de balade, fabule, rondeluri, schițe și sonete.

Publicitate
  1. M.: Ştiu că aveţi preocupări şi în domeniul umorului. Faceţi un laudatio epigramei.
  2. T.: Fiind tot o formă de divertisment, aș menționa mai întâi numeroasele integrame și careuri de rebus, atât tematice, cât, mai ales, de definiții, cu preponderență în fostul Ziar sucevean ,,NordPress”. Epigramele au avut șansa de publicare, mai ales, în ,,Viața Botoșanilor”, condusă exemplar de către domnul Traian APETREI. Cred că epigrama are un impact inexorabil asupra tarelor umane, încât aș considera-o chiar o microsatiră adresată atât unor indivizi, precum și unor categorii social-politice!
  3. M.: Sunteţi membru al Cenaclului literar-muzical al Asociaţiei Culturale „Dorohoi”. Ce trebuie să reţină istoria culturii despre acest cenaclu?
  4. T.: Deși am aflat că s-a născut cu mulți ani în urmă, mă bucur că m-am numărat printre membrii care i-am pus gând bun, după ce, la Casa Culturii Dorohoiene, a încetat funcționarea Cenaclului ,,Editor-Arte” (după pensionarea doamnei director Valuța MURARIU).

Întâlnirile membrilor Asociației Culturale ,,Dorohoi” sunt cvasi-bilunare, cu unele excepții, iar membrii își prezintă creațiile literare proprii, opinând elogiativ sau critic asupra lor. Pentru a-i colora muzical ședințele, unii membri (inclusiv, subsemnatul) sau invitați prezintă scurte recitaluri de piese folk.

  1. M.: O întrebare pe care o pun tuturor intervievaţilor: În ce relaţie vă aflaţi cu Eminescu? Ce aveţi de spus în apărarea lui?
  2. T.: Dacă v-aș răspunde că la susținerea bacalaureatului, dintre cele două subiecte, la alegere: ,,Romanul istoric sadovenian” și ,,Tematica liricii eminesciene”, am optat pentru a doua (scriind vreo nouă pagini A4, cu exemple de versuri ale Poetului), v-aș convinge din start! Eminescu este icoana vie din sufletele tuturor Românilor de bună credință! Este nu doar Luceafăr al Poeziei, nu doar un desăvârșit șlefuitor al Limbii Române, dar și un Martir, pe altarul Românismului! Este de datoria sacră a Academiei Române să-l declare membru post mortem al ei și, împreună cu organele de justiție, să judece cauza reală a morții sale și să-i condamne retroactiv pe criminalii care l-au batjocorit și ucis! Ca simplu epigon al său, i-am dedicat câteva compoziții folk, pe versurile sale, precum și poeziile ,,Recunoștință pentru Eminescu” și ,,Denigratorilor lui Eminescu”, publicate în ,,Memento Mori”, respectiv, în antologia ,,MIHAI EMINESCU PAS CU PAS”, a regretatei Viorica URSACHI.
  3. M.: Dăruiţi o epigramă cititorilor noştri.
  4. T.: Întrucât, pe lângă scumpirea facturilor de gaz metan, de către ,,băieții deștepți”, ne amenință și desființarea centralelor pe gaz, pe criterii de reducere a bioxidului de carbon, reiau una improvizată în finalul unui cerc pedagogic, la Liceul ,,Elie RADU”, cu ani în urmă:

O CONSTATARE EXPLOZIVĂ: Cum gaz metanul s-a redus/ Și simți a frigului dojană,/ E semn că pe-undeva, pe sus,/ Se arde gazul… de pomană”! (imaginea preluată din clementmedia.ro)

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Tragedie fără sfârșit: Și al treilea din cei patru căzuți în bazinul de decantare a murit la spital. Era patronul afacerii

Publicat

Publicitate

Tragedie fără sfârșit la Ibănești. Și un al treilea din cei patru bărbați care au căzut în bazinul de decantare din curtea fabricii de cașcaval din localitatea Ibănești a murit.

Este vorba de patronul fabricii de cașcaval, Radu Tudose, de 47 de ani, care a fost adus la spitalul din Botoșani. In ciuda eforturilor disperate ale medicilor acesta a încetat din viață.

“Pacient de 47 ani de sex masculin prezentat în UPU în stop cardio respirator.  Au fost aplicate manevrele de resuscitare timp de 45 minute, dar fără răspuns cardiovascular și respirator. Decesul a fost declarat la 16.30”, a transmis Spitalul Județean Botoșani.

Mai multe despre acest caz puteți citi aici: Dramă la fabrica de cașcaval de la Ibănești. Patru bărbați au căzut în bazinul de decantare. Doi au murit

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: „Vecernia plecării genunchilor”, la Biserica „Duminica Mare” din municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

În Duminica Rusaliilor, la finalul Sfintei Liturghii, este săvârșită o slujbă specială – „Vecernia plecării genunchilor”, numită astfel deoarece atât slujitorii Bisericii, cât şi credincioşii, îngenunchează. Știm că Sfinţii Părinţi au interzis îngenuncherea atât în ziua Învierii, cât şi în perioada postpascală, însă plecarea genunchilor din ziua Rusaliilor este justificată deoarece arată starea de smerenie şi de rugăciune stăruitoare necesară pentru a fi vrednici de Pogorârea Sfântului Duh.

La Biserica „Duminica mare” din municipiul Botoșani, credincioșii au plecat genunchii dimpreună cu preoții care au slujit Sfânta Liturghie, în cadrul vecerniei, potrivit rânduielii.  În cadrul acestei slujbe sunt citite şapte rugăciuni de binecuvântare a ramurilor verzi de tei sau nuc, care se impart, apoi, credincioşilor şi care simbolizează darurile cele bogate ale Sfântului Duh. Rânduiala de binecuvântare se încheie prin stropirea ramurilor cu aghiasmă mică în faţa Sfintelor Uşi, preotul rostind:

„Se binecuvântează ramurile acestea cu harul Preasfântului Duh și prin stropire cu această apă sfințită, în numele Tatălui și al Fiului şi al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”.
Obiceiul binecuvântării ramurilor se întâlneşte nu doar în Biserica noastră, ci și la Ierusalim, Constantinopol sau în Damasc și are ca fundament scripturistic evenimentul descris în cartea „Faptele Apostolilor”:

„Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi” (Faptele Apostolilor 2, 4).
Tradiția creștină a ales ramurile de tei și nuc deoarece acestea redau cel mai bine forma limbilor ca de foc prin care s-a arătat harul Duhului Sfânt lucrător în ucenicii lui Hristos, trimişi de El să bine-vestească Evanghelia Sa în toate limbile lumii.

Liturgistul Badea Cireșanu notează, în volumul „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creştine ortodoxe de Răsărit”, că în țara noastră s-a păstrat din vechime „obiceiul strămoşesc şi foarte frumos de a se împodobi în această zi casele creştinilor, uşile şi porţile lor, cu ramuri de jugaştri (n.n. un fel de arțar cu scoarța roșiatică, cu lemnul alb și tare, bun pentru confecționat juguri), salcie şi alţi arbori înfrunziţi. Această împodobire închipueşte speranţa în belşugul şi norocirea anului agricol. Verdeaţa este totdeauna icoana bucuriei, iar uscăciunea însemnează sărăcie, întristare şi peire”.

Având în vedere că aceste ramuri poartă binecuvântarea lui Dumnezeu în urma rugăciunii preotului, cel mai potrivit ar fi ca, după ce se usucă, ele să nu fie aruncate la gunoi, ci arse sau îngropate în pământ, pentru a se „întoarce” din nou în natură. În satul românesc, gospodarii păstrează ramurile chiar și după ce se usucă, împodobind cu ele nu doar uşile sau ferestrele caselor, ci și icoanele.

Publicitate

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending