Connect with us

Actualitate

Localitatea săracă din județul Botoșani care poate deveni pion principal în reconstrucția Ucrainei

Publicat

Publicitate

Darabani, cel mai nordic oraș din România, ar putea deveni port terestru și un punct cheie în reconstrucția Ucrainei de după război. Autoritățile locale fac demersuri, inclusiv în relația cu Ucraina, pentru deschiderea unui nou punct vamal cu țara vecină, dar și realizarea unui hub economic la graniță, scrie ADEVĂRUL

Discuțiile privind reconstrucția Ucrainei includ și viitorul zonelor de frontieră care au șansa de a se transforma în adevărate hub-uri economice în apropierea țării vecine. Deja se fac planuri pentru tranformarea unor localități de graniță românești în adevărat hub-uri pentru redresarea economică a țării vecine cu beneficii de ambele părți. Cel mai bun exemplu este orașul Darabani, cea mai nordică localitatea urbană din România, situată pe teritoriul județului Botoșani, chiar lângă zona de frontieră cu Ucraina. Autoritățile județene din Botoșani au început demersurile pentru transformarea orașului, care s-a zbătut decenii la rând în sărăcie și izolare, într-un port pe uscat care să deservească procesului de reconstrucție a Ucrainei.

De la sărăcie și anonimat la mare port de frontieră

Darabani se află în apropierea malurilor Prutului, la frontiera cu Ucraina. A fost ridicat la rangul de oraș abia în anul 1968. După 1990, Darabaniul s-a zbătut într-o sărăcie cruntă, fără locuri de muncă, izolat în nordul țării și fără perspective reale, mai ales pentru tineri. A început să se dezvolte acum aproximativ 10 ani, cu ajutorul fondurilor europene, guvernamentale, dar și al unei asociații care l-a transformat în centru cultural. Autoritățile județene, și nu numai, au planuri mari în oraș, mai ales în contextul discuțiilor privind reconstrucția Ucrainei.

În intervalul 11-12 iunie, a avut loc, la Sighetul Marmației, o întâlnire între autorități județene, reprezenanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională, dar și alte oficialități, finalizată cu semnarea protocolului de cooperare pentru sprijinirea reconstrucției și dezvoltării Ucrainei. Reprezentanții Consiliului Județean Botoșani spun că vor fi alocate fonduri pentru zona de graniță.

„Vor fi cu siguranță fonduri pentru zona asta de graniță care ne privesc pe noi. Și eu insist foarte tare cu zona asta de la Darabani”, spune Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani. Acesta mărturisește că a făcut deja demersuri și poartă discuții pentru realizarea unui port pe uscat la Darabani, o investiție uriașă care va transforma orășelul nord-moldav într-un pol al dezvoltării la granița de nord a României.

Publicitate

„Îmi doresc acest port pe uscat la Darabani. Eu cred că zona aceasta o putem lega de Ucraina și putem să creăm aici un pol foarte important pentru stabiliza niște companii în vederea reconstrucției țării vecine”, adaugă Iftime. Concret, ar urma sǎ fie o zonă liberă în care să apară furnizori de materiale, o zonă de tranzit și schimb comercial dinspre România către Ucraina. „O zonă liberă în care potențialii furnizi de materiale fac livrări de-o parte și de alta”, spune șeful Consiliului Județean Botoșani.

O nouă vamă, căi ferate și utilități

Reprezentanții Consiliului Județean Botoșani spun că realizarea portului pe uscat de la Darabani presupune o investiție consistentă, cu asigurarea de utilități, infrastructură rutieră și feroviară modernă, dar și un nou punct vamal. „Noi la Botoșani avem nevoie de un punct de vamă serios prin care să se poată trece atât rutier cât și feroviar. Dacă legăm aceea zonă cu infrastructura necesară și asigurăm toate utilitățile vă garantez că într-un deceniu lucrurile se vor schimba mult”, susține președintele Consiliului Județean Botoșani. În acest sens, Valeriu Iftime a purtat discuții cu reprezentanții români și ucraineni.

„Am vorbit cu cei de la Ministerul Transporturilor, cu guvernatorul de la Cernăuți şi vrem să facem o întâlnire în perioada următoare, în zona Darabani, pe tema asta a graniței și a conectivității între România și Ucraina”, conchide Iftime. Autoritățile spun că un port pe uscat la Darabani ar aduce o dezvoltare fără precedent în zona de nord a Moldovei, transformând-o dintr-o Cenușărească într-o adevărată regină a dezvoltării la frontieră. Conceptul de port pe uscat poate fi întâlnit în mai mult țări ale Uniunii Europene, dar și în Statele Unite ale Americii. Portul pe uscat este ca o platformă de tranzit comercial, dar și cu posibilități industriale, prin linii de servicii, depozitare sau chiar prelucrare.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Conduceți prudent! Meteorologii au emis un COD GALBEN de ceață pentru o parte din judeţul Botoșani

Publicat

Publicitate

Din această cauză, pe drumurile din Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Rădăuți-Prut, Avrămeni, Manoleasa, Păltiniș, Mileanca, Darabani, Drăgușeni, Viișoara, Concești, Mitoc și Adășeni se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

În funcție de condițiile locale, se poate forma ghețuș sau chiciură.

Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, conduceți prudent, reduceți viteza, folosiți sistemul de iluminare, măriți distanța dintre autovehicule, evitați orice manevră riscantă, iar dacă sunteți pietoni, fiți atenți la drum pentru a nu aluneca!

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Avertizarea este valabilă până la ora 09:00.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

Publicat

Publicitate

Misiunea sfântului Ioan Botezătorul a fost una prezisă de prorocii din vechime și ea a constat în a pregăti venirea Mântuitorului și a-L face cunoscut lumii. Ea a fot necesară pentru a spori impactul pe care ar fi trebuit să-l aibă activitatea Mântuitorului în lume.

Domnul Iisus Hristos trebuia să propovăduiască în mijlocul comunităților umane, acolo unde tumultul vieții de zi cu zi îi împiedica pe oameni să se gândească la viața spirituală. Mai mult, după ce Își transmitea mesajul, Domnul Hristos nu rămânea foarte mult timp într-o localitate, pentru că erau și alte comunități care aveau nevoie de învățăturile Sale și mulți oameni dornici de vindecare.

În aceste condiții, ar fi fost greu pentru cei dispuși să devină primii ucenici ai Învățătorului lumii să-i solicite acest lucru. Spre deosebire de acest mod de predicare, activitatea Sfântului Ioan Botezătorul era una cantonată într-un loc din pustiu, în apropierea râului Iordan. Acolo, el ducea o viață foarte austeră, caracterizată de rugăciune și un post aspru.

Pentru ca mesajul său să fie luat în serios, el nu putea să-și înceapă predica publică mai devreme de împlinirea vârstei de 30 de ani. Întrucât Hristos a venit să Se boteze după ce a împlinit această vârstă, activitatea publică a sfântului Ioan a început cu aproximativ 6 luni înainte de cea a Domnului Hristos. Pentru a avea o audiență cât mai mare, sfântul Ioan predica într-o loc unde râul Iordan se intersecta cu un drum circulat și putea fi traversat. Așa se explică cum mesajul său a avut un impact destul de însemnat, încât să atragă ucenici, să fie în atenția preoților de la templu și chiar să deranjeze stăpânirea din acea perioadă. Botezul Sfântului Ioan prefigura botezul pe care avea să-l aducă Hristos.

Deși cei care își mărturiseau păcatele nu primeau iertarea lor, ci doar un semn văzut al faptului că, printr-o viață virtuoasă, puteau să primească această iertare, odată cu venirea Izbăvitorului lumii. Chiar dacă Ioan vorbește despre botezul cu „Duh Sfânt și cu foc”, iar Hristos, în convorbirea cu fariseul Nicodim, vorbește despre „nașterea din apă și din Duh”, nu există niciun fel de contrazicere între aceste descrieri ale Tainei de inițiere în viața creștină. Botezul despre care vorbește Ioan a avut loc în ziua Pogorârii Duhului Sfânt (Cincizecimea), când, peste apostoli, S-a revărsat Duhul Sfânt sub formă de „limbi ca de foc”.

Iar botezul pe care îl întâlnim astăzi în Biserică, este cel anunțat de Hristos și care a fost practicat încă de la începuturile creștinismului de către apostoli. Nu viaţa austeră şi nici martiriul pe care l-a suferit ca urmare a înfierării moravurilor decadente ale regelui Irod Antipa, ci misiunea pe care a îndeplinit-o i-a adus sfântului Ioan Botezătorul cinstea deosebită din partea Mântuitorului şi a Bisericii. Pentru noi, cei din secolul al XXI-lea, a-ţi dedica viaţa unui singur moment, fie el şi de importanţă crucială pentru destinul întregii lumi, este un lucru pe care foarte puţini am fi dispuşi să-l facem.

Publicitate

De aceea, Sfântul Ioan Botezătorul rămâne, pe mai departe, unul dintre reperele morale ale creştinătăţii şi un model de jertfire a vieţii unui scop unic care are valoare pentru toţi oamenii din lume.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Minoră de 13 ani dispărută din Stăuceni. Polițiștii din Botoșani cer sprijinul populației pentru găsirea fetei

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Botoșani au fost sesizați astăzi, 6 ianuarie, cu privire la dispariția unei minore din comuna Stăuceni. Potrivit informațiilor oficiale, în jurul orei 18:30, HOIDRAG ANDREEA MANUELA, în vârstă de 13 ani, a plecat voluntar de la domiciliu, iar până în prezent nu a revenit.

Imediat după primirea sesizării, polițiștii au demarat verificări și activități specifice pentru identificarea minorei și stabilirea împrejurărilor în care aceasta a părăsit locuința. Cazul este tratat cu prioritate, având în vedere vârsta fetei.

Semnalmentele transmise de familie și de oamenii legii indică faptul că minora are aproximativ 1,55 metri înălțime, cântărește în jur de 45 de kilograme, are părul șaten, creț, de lungime medie, până în zona umerilor, ochii căprui și tenul măsliniu.

La momentul dispariției, aceasta purta o geacă de fâș de culoare maro, până în zona taliei, prevăzută cu glugă, precum și pantaloni albastru deschis, cu model lateral, cu dungă verticală de culoare neagră.

Polițiștii fac apel la cetățeni să ofere sprijin în găsirea minorei. Orice persoană care poate furniza informații ce pot conduce la identificarea sau localizarea fetei este rugată să apeleze de urgență numărul unic 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

7 ianuarie, Crăciunul pe stil vechi: De ce Nașterea Domnului este sărbătorită abia acum de unii credincioși

Publicat

Publicitate

O parte dintre credincioșii ortodocși sărbătoresc Nașterea Domnului pe 7 ianuarie, urmând calendarul iulian, cunoscut și ca „stil vechi”. Acest calendar este decalat cu 13 zile față de cel oficial, utilizat astăzi, și a fost reperul întregii creștinătăți timp de aproape 15 secole, inclusiv la stabilirea datei Paștelui, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, când Sfinții Părinți au folosit calendarul iulian în calculele liturgice.

O îndreptare a acestui calendar a avut loc în  24 februarie 1582. Papa Grigorie al XIII-lea a făcut reforma, suprimând zece zile din calendar. Data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

Crăciunul pe rit vechi. Cele două calendare

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte un nou calendar. Calendarul îndreptat, întrebuinţat de către ortodocşi în urma acestei întâlniri, s-a numit neo-iulian sau constantinopolitan.

La reuniunea de la Constantinopol (1923) nu au participat toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naţionale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată cu acel prilej a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o va dori, pentru a evita astfel tensiunile care ar fi putut să apară în urma unei impuneri stricte în această privinţă.

Îndreptarea calendarului din 1924 a fost totuşi adoptată de către cele mai multe Biserici Ortodoxe, au rămas însă câteva dintre acestea cu calendarul iulian neîndreptat.

În anul 1924, în octombrie, a îndreptat calendarul şi Biserica Ortodoxă Română.

Publicitate

Între Bisericile Ortodoxe care nu au făcut această schimbare se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, acestea se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Paştile şi toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după „stilul vechi”, potrivit Agerpres.

Crăciunul pe rit vechi. Tradiții și obiceiuri

În România, Crăciunul pe rit/stil vechi este sărbătorit în comunităţile de sârbi, ruşi și ucraineni.

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de rit/stil vechi pun bunătăţi de post specifice sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.

Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunţă noaptea Naşterii Domnului.

În ziua de Crăciun, creştinii ortodocşi de rit/stil vechi merg la biserică, la Liturghie, iar la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională.

Crăciunul pe rit vechi în comunitățile de sârbi

În comunităţile de sârbi, până la miezul nopţii de Crăciun se mănâncă doar mâncăruri de post, iar la miezul nopţii se aprinde o creangă de stejar – „banjak”.

Tradiţia spune că arzând, această creangă va aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc. La masa de Crăciun se mănâncă preparate tradiţionale. Sub faţa de masă se pun bani şi fân, acestea urmând să fie scoase abia la Bobotează (19 ianuarie), fânul fiind dat atunci animalelor din gospodărie, potrivit folclor-romanesc.ro, citat de Agerpres.

Crăciunul pe rit vechi în comunitățile de ruși lipoveni

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi „haladet” (o piftie specială, mâncată cu hrean), „lapşa” (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sarmale, peşte (preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe).

Pentru desert se pregătesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză („vareniki”) şi alte specialităţi. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă un colind bisericesc – „Hristos Rajdaetsea”.

Crăciunul pe rit vechi – Maramureș

Ucrainenii din Maramureş, în Ajunul Crăciunului, mănâncă „de post”, dar pun pe masă, conform tradiţiei, nouă feluri de mâncare. Cea mai importantă dintre ele este „hrebleanca” – o mâncare din ciuperci cu zeamă de varză. De asemenea, ei mănâncă grâu fiert şi peşte.

Copiii merg la colindat în seara de Ajun, iar la miezul nopţii, credincioşii merg la biserică, la slujba numită „snocne”. Dimineaţa, în ziua de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vin cu „Viflaimul”.

Crăciunul pe rit vechi la basarabeni

Crăciunul este sărbătorit şi de basarabeni tot în 7 ianuarie. În Ajun, femeile pregătesc, din aluat de pâine, „Crăciunelul” – un colac mic în forma cifrei opt, dar şi „Ajunelul”, care vesteşte ajunul Naşterii Domnului.

Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, când se scot şi se dau animalelor să le mănânce, pentru a le păzi de rele.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending