La 8 mai 2025 este marcată Ziua egalității de șanse între femei și bărbați, în conformitate cu prevederilor Legii 23/2015 pentru promovarea egalității de șanse între sexe, parte integrantă a politicilor sociale la nivel național.

Proiectul legislativ pentru instituirea acestei zile a fost inițiat de Rozalia Biro, senator UDMR. Proiectul a fost adoptat de Senat la 9 septembrie 2014, iar la 11 februarie 2015 a fost votat de Camera Deputaților, care a fost for decizional. La 6 martie 2015, legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Potrivit documentului, autoritățile administrației publice locale au posibilitatea să organizeze manifestări și acțiuni specifice, pentru a crește nivelul de conștientizare publică asupra acestei problematici de discriminare și a efectelor acesteia asupra femeilor și bărbaților.

Egalitatea între femei și bărbați este parte integrantă a obiectivelor Uniunii Europene. Legislația, jurisprudența și modificările aduse tratatelor la nivel comunitar, de-a lungul anilor, au contribuit la consolidarea acestui principiu și la implementarea sa în Uniunea Europeană, conform www.europarl.europa.eu.

Strategia privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în Europa pentru perioada 2020-2025, prezentată de Comisia Europeană la 5 martie 2020, are printre acțiunile-cheie încetarea violenței bazate pe gen și eliminarea stereotipurilor, asigurarea unei participări și a unor oportunități egale pe piața forței de muncă, inclusiv a egalității de remunerare, și realizarea unui echilibru între bărbați și femei în procesul decizional și în politică, potrivit https://mfamilie.gov.ro/.

Egalitatea între femei și bărbați este promovată de Uniunea Europeană prin prevederile Art. 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, obiectivele legate de nediscriminare fiind consacrate și în textul Articolului 21 din Carta Drepturilor Fundamentale. Totodată, Articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene menționează că este responsabilitatea Uniunii de a elimina inegalitățile și de a promova egalitatea între bărbați și femei în cadrul tuturor activităților. În Declarația nr. 19 anexată Actului final al Conferinței interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona, Uniunea Europeană și statele membre s-au angajat să combată toate formele de violență domestică și să adopte toate măsurile necesare pentru a preveni și reprima aceste acte, precum și pentru ajutorarea și protejarea victimelor. Încă din anul 1957, Articolul 119 al Tratatului de la Roma promova egalitatea de șanse între femei și bărbați în ce privește remunerarea pentru activitățile depuse, conform www.what-europe-does-for-me.eu.

În cadrul Uniunii Europene, pentru promovarea și consolidarea egalității de gen, funcționează, ca organism autonom, Institutul European pentru Egalitatea de Gen, care militează pentru combaterea discriminării bazate pe gen și contribuie, prin politici și programe, la intensificarea gradului de conștientizare al cetățenilor Uniunii Europene privind egalitatea de gen, conform https://eige.europa.eu. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene stabilesc principiile de bază pentru obiectivele și sarcinile Institutului în Reglementarea sa Fondatoare, potrivit https://eige.europa.eu. AGERPRES

Într-o comună din județul Botoșani funcționează o brutărie unică în România. A fost înființată din fonduri internaționale destinate ONG-urilor iar profitul obținut este folosit pentru a ajuta bătrânii și elevii nevoiași din comunitățile rurale. Produsele sunt naturale și foarte apreciate în zonă, scrie ADEVĂRUL.

În comuna Trușești, județul Botoșani, o localitate rurală situată aproape de granița României cu Republica Moldova, la un gemuleț încastrat în peretele unei vechi grădinițe se vând pâine, tot felul de bunătăți din aluat bine copt, dar mai ales speranțe. Acest loc magic se numește „Cuptorul de basm” și într-adevăr face minuni într-o lume a sărăciei și a lipsei de șanse. Dincolo de metafore, „Cuptorul de basm” este o brutărie unică în România care face pâine pentru a da o șansă la o viață cât mai normală celor aflați în nevoie. „Adevărul” vă face cunoscută povestea fascinantă a acestui loc în care spiritul civic și iubirea față de semeni s-au împletit într-un mod armonios.

Povestea acestei brutării a început în anul 2012, într-o perioadă grea pentru majoritatea comunităților rurale din județul Botoșani. La Trușești, sărăcia și lipsa de perspective deveniseră o constantă pentru localnici. Locuri de muncă aproape că nu se găseau, iar numărul nevoiașilor era tot mai mare. În acest context soții Pădureț-Nechifor, Petru și Loredana cum sunt cunoscuți în comunitate, pasionați de domeniul asistenței sociale au decis să înființeze, în 2012, o asociație umanitară numită „Impact Trușești”.

Și chiar doreau să facă ceva cu impact în comunitățile rurale din zona Trușeștului. La acea vreme, Petru era angajat la căminul de bătrâni din comună, iar Loredana era asistent social la Primăria Trușești. Cu alte cuvinte, cunoșteau foarte bine realitățile sociale din zonă. După programul de muncă se dedicau planurilor și proiectelor. Așa au dat peste programul ”RURES – Spaţiul Rural şi Economia Socială în România”, implementat de Fundaţia ”Soroș”. Au reușit să acceseze fonduri și au deschis o întreprindere socială, „Cuptorul de Basm”, relatează ADEVĂRUL.

Petru Pădureț-Nechifor FOTO Cosmin Zamfirache

„A fost înființată în anul 2014, după ce în prealabil în anul 2012 am înființat Asociația „Impact Trușești”. Scopul este unul social fiindcă întreprinderea este socială. Înseamnă că din ceea ce facem noi producție și vânzare, banii trebuiau să se întoarcă în comunitate să facem ceva pentru ea. A fost dorința de a produce pentru a ne ajuta comunitatea. Acesta era scopul”, mărturisește Petru Pădureț-Nechifor, președintele asociației. Soții Pădureț-Nechifor au hotărât ca întreprinderea lor socială să se bazeze pe producția de pâine și alte produse de panificație.

Cu alte cuvinte să deschidă o brutărie. De aici și numele de „Cuptorul de Basm”. Cu banii de la Fundația Soroș au cumpărat utilaje. Au mers la cursuri pentru a ști cum să se descurce în domeniul antreprenorial și cum să facă pâine. Le mai trebuia un sediu.

Au găsit o grădiniță dezafectată, la marginea drumului care duce către Ștefănești, un orășel situat chiar la graniță. Cu fonduri de la Primărie, dar și cu bani împrumutați au reușit să-l renoveze și să-l transforme într-o brutărie în toată regula. „În mediul rural este o afacere care merge fiindcă toată lumea mănâncă pâine, cozonaci, colaci și plăcinte. Atât la ocazii, dar și pentru consumul de zi cu zi. Am făcut cursuri de antreprenoriat, am învățat pas cu pas”, preciza Loredana Pădureț-Nechifor, scrie ADEVĂRUL.

Pâine sută la sută naturală și o șansă pentru sătenii fără loc de muncă

Ideea de a face o brutărie se potrivește de minune zonei. Și asta în condițiile în care Trușeștiul are o tradiție aparte în coacerea pâinii tradiționale. Fiind o întreprindere socială, soții Pădureț-Nechifor s-au gândit să dea o șansă în primul rând oamenilor din comunitate, care se confruntau cu lipsa locurilor de muncă și a veniturilor reduse. „Aici sunt angajate persoane din mediul rural, sunt femei din mediul rural care lucrează pe partea de brutărie, tot ce înseamnă producție, și bineînțeles fără experiență. Ne-am dorit să formăm aici oamenii, să le dăm o șansă pentru un loc de muncă”, precizează Petru Pădureț-Nechifor.

Brutăreseșe lucrează de la patru dimineața FOTO Cosmin Zamfirache

Primul „maestru-pitar” a fost Nea Ghiță, un om cu o experiență aparte în domeniul panificației. Până la pensionare, în pragul vârstei de 70 de ani, nea Ghiță i-a învățat pe toți rețete și o întreagă tehnologie. Din păcate primul „maestru-pitar” a plecat dintre cei vii, în urmă cu câțiva ani. Lecția a fost însă predată și continuată cu mult sârg de sătence dornice de muncă.

În primul rând casnice, fără experiență și care căutau de multe ori cu disperare un loc de muncă. În momentul de față sunt cinci angajați, adică trei brutărese, un fochist pentru cuptorul de lemne dar și un om cu transportul. Anca Rusu, o casnică nevoită să-și întrețină familia după ce soțul a ajuns să aibă probleme de sănătate, a devenit om de bază la brutărie. Știe să facă toate sortimentele și chiar reușește să le învețe chiar și pe angajatele noi. „Cuptorul de basm” a reprezentat o șansă nesperată de care vrea să profite la maxim.

Produsele sunt căutate de clienți FOTO Cosmin Zamfirache

„Pentru mine a fost foarte important. Este primul meu loc de muncă. Am fost casnică. Soțul meu a lucrat pe șantier, dar după niște probleme de sănătate a fost nevoit să rămână acasă. Iar eu a trebuit să caut ceva de muncă. Am găsit înțelegere, am fost acceptată aici. Mi-a fost greu la început pentru că nu aveam niciun fel de experiență. Sper să nu trădez niciodată încrederea pe care mi-au dat-o”, mărturisește săteanca.

Anca împreună cu Veronica, colega ei începătoare, fac pâini din ingrediente sută la sută naturale, coapte în cuptor cu lemne, după modelul celor care pot fi găsite doar în cuhniile mănăstirești. „Nu facem foarte multe produse, dar ceea ce facem realizăm cu multă responsabilitate, natural sută la sută. Facem pâini la 500 de grame și la un kilogram. Dar și plăcinte, brânzoaice, croissante”, spune botoșăneanca.

Sprijin pentru sute de oameni

Produsele brutăriei sunt foarte apreciate. Atât de localnici, dar și de oamenii din județ. Pâinea de la Trușești ajunge până în magazinele din municipiile Botoșani și Dorohoi. Zilnic, numeroși clienți, vin la gemulețul brutăriei și cumpără plăcinte și pâine. „De când s-a deschis numai de aici cumpăr pâine. Este foarte bună. Ca cea de altădată. Îmi aduce aminte de copilărie”, spune un sătean venit să se aprovizioneze.

Întregul profit al brutăriei este utilizat în comunitate. Adică toți banii sunt folosiți pentru cauze umanitare și educaționale. „Avem programe pentru copii, un program after-school pentru copiii care întâmpină dificultăți școlare. Adică găsim profesori pentru a-i sprijini la lecții. Ne ocupăm și de vârstnici, avem 15 bătrâni din comuna Trușești, cărora le donăm pâine și produse din patiserie. Dar avem și alte acțiuni la nivel de comunitate.  Avem un centru de voluntariat, am contribuit prin programe pentru înfrumusețarea comunei, dar am derulat și proiecte pentru protejarea mediului”, adaugă Petru.  Sunt sute de săteni ajutați să găsească o rază de speranță.

Sursa: ADEVĂRUL

Acces blocat la tratamente ieftine pentru pacienții români: Mii de pacienți români rămân fără acces la tratamente esențiale din cauza unui blocaj birocratic care întârzie până la doi ani intrarea medicamentelor generice și biosimilare pe lista de compensare. Consecințele sunt grave: tratamente inaccesibile și zeci de milioane de lei pierduți din bugetul sănătății.  

În România, medicamentele generice și biosimilare — alternative accesibile și sigure la tratamentele inovative — așteaptă chiar și doi ani pentru a fi incluse în Lista de medicamente compensate.

Acest lucru se întâmplă deși ele acoperă tratamentul a peste 70% dintre pacienți, iar 90% dintre acestea costă sub 50 lei, transmite Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), într-un comunicat către Alba24.

Potrivit asociației, blocajul este cauzat de legislaţie și de contractele de tip cost-volum care rămân în vigoare chiar și după expirarea brevetului medicamentului inovativ.

Acces blocat la tratamente ieftine: Comunicatul APMGR

În loc ca genericele și biosimilarele să fie automat incluse în Listă, producătorii sunt nevoiți să parcurgă un traseu birocratic extrem de lung și anevoios care durează şi 2 ani.

Avem exemple concrete – compensarea pe una dintre indicaţii a pazopanib-ului şi abiraterona de 250 mg. În tot acest timp, pacienții sunt privați de acces, iar medicamentele generice ajung să fie distruse.

Totodată, în cazul medicamentelor de spital, legislația actuală generează situații paradoxale: medicamentele generice câștigă licitații, dar nu pot fi eliberate din cauza barierelor legislative (simbolul „Ω”, care indică rambursare condiționată).

Lipsa accesului rapid la medicamentele generice după expirarea patentului afectează deja pacienții cu afecțiuni grave, care sunt plimbaţi între spitale pentru a-și continua tratamentul – un exemplu fiind pacienții diagnosticați cu scleroză multiplă.

Mai mult, în următorii ani va expira patentul pentru molecule ce adresează un număr foarte mare de pacienţi și care consumă sume impresionante din bugetul sănătății.

Calculul făcut de AMPGR pentru doar o singură moleculă, arată că întârzierea intrării genericului în

Lista de medicamente compensate cu 2 ani ar putea genera o pierdere potenţială de 27 milioane lei (cumulat pentru 2 ani) pentru bugetul sănătăţii.

„Facem apel la autoritățile din domeniul sănătății și finanțelor publice să trateze cu prioritate această problemă sistemică și să adopte urgent măsuri legislative care să faciliteze accesul rapid al medicamentelor generice și biosimilare la compensare.

Este o chestiune de responsabilitate bugetară, dar mai ales de echitate și acces real pentru pacienți” declară Daniel Bran, președintele APMGR.

Cifre importante:

• Medicamentele Generice și Biosimilare acoperă tratamentul a peste 70% dintre pacienții români, cu un cost de numai 1,43 miliarde euro dintr-un total de 7,63 miliarde euro, adică sub 20% din costurile totale. (Studiu IQVIA, 2024)
• Prețul a 90% dintre medicamentele generice compensate este sub 50 RON, ceea ce le face extrem de vulnerabile la politicile de taxare și preț nerealiste.
• Industria medicamentelor generice contribuie cu 1,1% la PIB-ul României. (Studiu IQVIA, 2024)
• Costurile pentru dezvoltarea și pregătirea producției pentru un medicament biosimilar pot varia între 150 și 300 milioane euro.

„Există câteva provocări sistemice serioase, care ne afectează sustenabilitatea: birocrația din procesul de rambursare, prețul cel mai mic și taxa clawback, plus Directiva pentru Apele Urbane Reziduale care va avea un impact devastator dacă România nu va solicita includerea acesteia în pachetul de simplificare Omnibus.

În România există doar fabrici de medicamente generice, iar acestea nu se simt neapărat protejate sau încurajate de statul roman” declară Arina Gholmieh, vicepreședinte APMGR.

Propunerile APMGR pentru redresarea situației:

Revizuirea mecanismului de preț de referință și indexarea anuală a prețurilor sub 50 RON în funcţie de inflație.

Reducerea cotei clawback pentru medicamentele generice și biosimilare cu 5%, respectiv de la 15% la 10%.

Modificarea legislaţiei pentru includerea în Lista de compensare în maxim 2 luni a medicamentelor generice corespunzătoare celor inovative aflate în contracte de tip cost-volum.

Adoptarea unei poziții ferme din partea României, prin solicitarea Comisiei Europene de a include Directiva privind apele urbane reziduale în pachetul de simplificare Omnibus.

Despre APMGR: Înființată în 2009 la inițiativa unui grup dinamic de companii producătoare de medicamente generice de înaltă calitate, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România este o organizație non-guvernamentală și independentă care își propune să contribuie în mod activ la îmbunătățirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienții români.

Structura din Iași a Parchetul European (EPPO) a efectuat, miercuri, nouă percheziții în județul Botoșani, în cadrul unei anchete privind fraude cu subvenții și fals în acte, notează AGERPRES.

Potrivit unui comunicat de presă, perchezițiile au vizat sediul Primăriei Coșula, precum și locuințele primarului și ale altor funcționari publici, iar proprietăți în valoare de aproximativ 400.000 de euro au fost puse sub sechestru.

‘Ancheta, desfășurată cu sprijinul Structurii de Sprijin a EPPO din România, al Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani și al Inspectoratului Județean de Jandarmi Botoșani, a scos la iveală faptul că primarul, în calitatea sa anterioară de viceprimar, împreună cu alte persoane, ar fi fost implicați într-o schemă de fraudare a unui proiect în valoare de 3,5 milioane de euro (17.773.006 RON), finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Capital Uman, un fond structural european destinat promovării dezvoltării economice și sociale’, precizează EPPO.

Potrivit anchetatorilor, actualul primar și complicii săi au depus documente false, inclusiv facturi fiscale și procese-verbale de recepție a lucrărilor, pentru a solicita rambursarea unor lucrări de renovare a locuințelor persoanelor și familiilor defavorizate, care în realitate nu au fost efectuate. Se presupune că primarul și firma de construcții au convenit să certifice în mod fals finalizarea lucrărilor în schimbul finanțării. În urma acestei acțiuni, suspecții ar fi obținut fraudulos aproximativ 238.000 de euro sub formă de granturi.

Perchezițiile au avut loc la doar trei zile după ce Neculai Șchiopu a fost ales prin vot primar al comunei Coșula, în cadrul unor alegeri locale parțiale. AGERPRES