Connect with us
Publicitate

Actualitate

Câte milioane de tone de porumb pierdem anul din cauza lipsei irigațiilor. Până în 2027 România vrea să irige 2,2 milioane de hectare de teren

Publicat

acum 5 luni

Publicitate

România ar putea obţine într-un an 30 de milioane de tone de porumb de pe două milioane de hectare de teren, după finalizarea programului de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii în anul 2027, adică o cantitate similară cu ceea ce produce în momentul de faţă la toate culturile de pe cele nouă milioane de hectare, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, citat de agerpres.ro.

“Avem 162 de amenajări cuprinse în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, 31 le-am recepţionat pe o suprafaţă de 581.000 de hectare şi sunt funcţionale. Avem 42 de obiective care au fost începute de când am preluat mandatul la Ministerul Agriculturii şi sunt în finalizare cu încă 622.000 de hectare. De asemenea, mai avem 16 în licitaţie publică şi 49 de obiective la care este finalizată proiectarea. Cu acestea se termină cele 2,2 milioane de hectare pe care le-am prevăzut în program”, a declarat, pentru AGERPRES, Florin Barbu.

Oficialul MADR a precizat că au fost prevăzute fonduri în bugetul Ministerului Agriculturii pentru irigaţii, respectiv 100 de milioane de euro credite bugetare şi peste 200 de milioane de euro credite de angajament.

Publicitate

“De asemenea, am lansat şi suntem în depunere de proiecte pe infrastructura secundară de irigaţii, unde avem 400 de milioane de euro alocate, valoarea proiectelor fiind de 1,5 milioane de euro cu sprijin integral de la Comisia Europeană, fără cofinanţare şi inclusiv TVA-ul este eligibil, iar în componenta lor, pe lângă reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, beneficiarii pot să-şi achiziţioneze şi echipamentele de irigat pentru suprafaţa pe care o reabilitează”, a adăugat el.

Întrebat când consideră că ar putea fi funcţional sistemul de irigaţii existent în România înainte de ’89, de aproape trei milioane de hectare, Barbu a răspuns: “Niciodată nu s-a irigat pe trei milioane de hectare, nici înainte de 1989, pentru că este rotaţia culturilor. Sunt culturi de toamnă, culturi de primăvară, dar pot să vă sigur că, până în 2027, sistemul pentru cele 2,2 milioane de hectare va fi reabilitat integral în România şi am putea creşte considerabil producţia agricolă. Vă dau un exemplu: dacă vom iriga cele 2,2 milioane de hectare pe care le reabilităm până în 2027 şi avem o cultură de porumb cu o medie de 15 tone/ha, am putea obţine 30 de milioane de tone de porumb numai într-un an, de pe două milioane milioane hectare, practic cât ar produce România în momentul de faţă pe toate culturile pe care le avem pe cele 9 milioane de hectare”, a subliniat Barbu.

În ceea ce priveşte Canalul Siret-Bărăgan, un proiect început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, ministrul Agriculturii a subliniat că lucrările vor începe în luna septembrie pe aproximativ 33 de kilometri, în prezent fiind aprobat studiul de fezabilitate cu indicatorii tehnico-economici şi lansată licitaţie pentru lucrări.

Publicitate

Construirea canalului Siret-Bărăgan urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri. În anul 2012 se estima că pentru realizarea acestui proiect ar fi nevoie de o investiţie de 3,5 miliarde de euro, iar finalizarea sa ar fi putut asigura irigarea a 10% din terenul agricol al României. Acesta, însă, a intrat într-un proces de degradare continuă a lucrărilor aflate în diverse faze de execuţie, fiind necesară intervenţia de urgenţă prin lucrări de reabilitare, modernizare şi punere în valoare. În acest sens, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) consideră oportună demararea lucrărilor de execuţie la Canal magistral Siret – Bărăgan.

“Practic, în septembrie, încep lucrările pentru primii 33 de kilometri de canal, iar perioada de execuţie este de trei ani. Dacă vor fi asigurate resursele financiare de la bugetul de stat, eu cred că finalizarea canalului poate să fie până în 2030, adică unirea cu Dridu. Canalul Siret-Bărăgan va mai aduce un plus faţă de cele 2,2 milioane hectare prevăzute în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii de aproape 380.000 de hectare, dar, mai mult de atât, la două amenajări care vor fi alimentate gravitaţional din Siret-Bărăgan nu mai trebuie să pompăm în treapta patru şi cinci de la Dunăre. Canalul Siret-Bărăgan dacă va fi finalizat în totalitate ar putea deservi în jur de 600.000 de hectare. Canalul este prevăzut în continuare pe acelaşi cote, inclusiv de transport. Costurile estimate în prezent pentru finalizarea Canalului Siret-Bărăgan sunt de aproape 800 de milioane de euro, până la unirea cu Dridu”, a adăugat şeful MADR.

Potrivit sursei citate, prin Planul Strategic (PS) pe Politica Agricolă Comună (PAC) 2023-2027 se mai pot face investiţii pentru realizarea de amenajări locale de irigaţii ceea ce ar mai aduce un plus la suprafaţa care ar putea fi irigată.

Publicitate

“Noi am prins în Programul Strategic o sumă de 100 de milioane de euro şi pentru realizarea de amenajări locale din toate sursele de apă care sunt atât ale Apelor Române, cât şi alte surse, pe care fermierii şi le-au constituit prin bazine de retenţie, adică de aprovizionare. Sunt proiecte de câte 500.000 euro, este lansată această sesiune. De asemenea, aproape 300.000 de hectare în România se irigă şi din canalele de desecare, unde Ministerul Agriculturii subvenţionează şi motorina şi curentul pentru irigare. Practic, dacă vom avea un sistem de irigaţii funcţional pe 2,2 milioane ha în 2027, plus Canalul Siret-Bărăgan, plus amenajările locale, plus irigarea prin desecare, întreaga suprafaţă care poate fi irigată se duce spre 3 milioane de hectare. În prezent, suprafaţa agricolă care poate fi irigată se ridică la 1,6 milioane de hectare şi avem peste 2.500 de kilometri de canale pline cu apă”, a mai spus Florin Barbu.

Potrivit datelor furnizate de ANIF, valoarea totală a lucrărilor realizate până în prezent pentru reabilitarea amenajărilor cuprinse în cadrul Programului Naţional de Reabilitare şi de Înfiinţare a Infrastructurii Principale de Irigaţii şi Infrastructurii de Desecare şi Drenaj se ridică la aproape 422 de milioane de euro.

În anul 2024, ANIF asigură aducţiunea apei pentru irigarea unei suprafeţe de 1,6 milioane hectare (ha), reprezentând 20% din suprafaţa arabilă a ţării. Targetul ANIF este de a asigura prin lucrări de investiţii şi de întreţinere şi reparaţii, până la finalul anului 2024, aducţiunea apei pentru irigarea unei suprafeţe de 1,8 milioane hectare.

Până la data de 10 mai 2024 a fost irigată o suprafaţă de 66.000 ha cu Udarea I, iar suprafaţa irigată cumulat a depăşit 84.000 de ha. Culturile irigate sunt cele de grâu, orz, legume, rapiţă, culturi furajere, vii/livezi, sfeclă de zahăr, soia, floarea soarelui, porumb şi orez. În regiunea Munteniei s-au irigat culturile în judeţele Brăila, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, în regiunea Moldovei, în Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Vaslui şi Vrancea, în Dobrogea (Constanţa şi Tulcea), în Oltenia (Dolj şi Olt) şi în Banat (Arad şi Timiş).

Potrivit ANIF, costurile fermierilor pentru irigaţii au scăzut considerabil datorită măsurilor legislative din ultima perioadă, respectiv gratuitatea aducţiunii apei şi suportarea a 50% din costul energiei electrice consumate de fermieri pentru irigaţii, în condiţiile în care a a crescut şi interesul pentru irigarea culturilor agricole în contextul schimbărilor climatice ce au determinat apariţia cu o frecvenţă tot mai ridicată a fenomenului de secetă.

Până la începutul lunii mai, în urma solicitărilor fermierilor a fost asigurat un nivel optim al apei pe canalele de irigaţii pe o lungime de 1.751 km, canale ce deservesc o suprafaţă de 555.239 hectare. Aceste date se modifică de la o zi la alta în funcţie şi de condiţiilor pedoclimatice care determină necesitatea irigării suprafeţelor de teren.

Furnizorul de energie electrică al ANIF este societatea Tinmar Energy, care livrează energia către punctele de consum aflate în administrarea ANIF la un preţ propriu de furnizare de 417,77 lei/MWh.

În anul 2023, s-a irigat o suprafaţă de 541.783 ha cu Udarea I, iar suprafaţa irigată cumulat a fost de 2.330.221 hectare. ANIF a asigurat prin lucrările executate aducţiunea apei pentru o suprafaţă posibil de irigat de 1,4 milioane ha, însă suprafaţa irigată depinde de preocuparea fermierilor de a-şi pune în funcţiune infrastructura de irigaţii ce le aparţine, susţin reprezentanţii agenţiei, mai relatează sursa citată.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO: Un bărbat din Corni a trăit spaima vieții lui. S-au rătăcit în pădure și a sunat la 112

Publicat

acum 3 minute

vineri, 01.11.2024

de

Publicitate

Un bărbat în vârstă de 69 de ani, din municipiul Botoșani, rătăcit în pădurea de la marginea localității Corni, a fost găsit după mai bine de o oră de căutări, de pompierii militari și voluntari, dar și de pădurari.

 

Acesta a mers în padure, la cules de ciuperci, în cursul dimineții. Puțin după ora 20.00, a realizat că nu mai găsește drumul spre casă și a sunat la 112 după ajutor.

Publicitate

 

Pompierii din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu o autospecială de intervenție, polițiștii, pădurarii și pompierii voluntari din comuna Corni au început să îl caute, imediat. Acesta a fost gasit în pădure, la aproximativ un kilometru de un drum de acces, fiind localizat cu ajutorul specialiștilor din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale Botoșani.

Bărbatul s-a ales doar cu o sperietură zdravănă.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Sâmbătă, MOȘII de TOAMNĂ: Cum se ține această rânduială și ce NU se împarte de pomană

Publicat

acum 2 ore

vineri, 01.11.2024

de

Publicitate

În calendarul ortodox, Moșii de toamnă se țin înainte de începerea Postului Crăciunului – de obicei în ultima sâmbătă din luna octombrie sau în prima sâmbătă din luna noiembrie, între 26 octombrie și 8 noiembrie. În anul 2020, „Moșii de toamnă” s-au sărbătorit în data de 31 octombrie, deoarece următoarea sâmbătă cădea forte târziu (7 noiembrie) și era Vecernia Sfinților Mihail și Gavriil.

Părintele Profesor Ene Branişte, în „Liturgica Generală”, afirma că „… sâmbăta Moşilor de toamnă este zi de cinstire a celor adormiţi. În Biserica Ortodoxă Română, regăsim la sfârşit de octombrie şi început de noiembrie această sâmbătă, în care facem pomenirea generală a celor adormiţi, sub numele de Moşii de toamnă. În această zi îi pomenim pe strămoşii, moşii, părinţii, fraţii, surorile, fiii, fiicele și toate rudele noastre, trecuţi la Domnul şi a tuturor sufletelor celor dintr-o rudenie şi seminţie cu noi, care mai înainte au adormit în nădejdea învierii şi a vieţii veşnice” (Ene Braniște – Liturgica generală, Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1985).
Sâmbăta Morților este o zi de amintire și de rugăciune pentru cei plecați dintre noi. În anul 2023, conform rânduielilor tipiconale, Moșii de toamnă cad pe data de 4 noiembrie.

Ce se face de Moșii de toamnă?

Publicitate

În biserici, oamenii scriu numele morților dragi pe pomelnice și le duc la altar, împreună cu o lumânare aprinsă și cu o prescură. Preoții oficiază Sfânta Liturghie și citesc pomelnicele, punând părți din prescura pentru morți pe Sfântul Disc, lângă Sfântul Agnet, simbol al Trupului lui Hristos. Oamenii se roagă pentru sufitele celor trecuți în lumea drepților. După Sfânta Liturghie, se oficiază slujba parastasului. Apoi, credincioșii se duc la morminte, unde se fac slujbe pentru pomenirea morților. Se curăță mormintele, se pun 􀀁ori și buchete funerare și lumânări aprinse și se dă de pomană pentru cei adormiți.

Ce se împarte de Moșii de toamnă?

Se duc la biserică într-un coș, pentru sfințire în cadrul slujbei de pomenire:
• o farfurie cu colivă și păhărele mici cu colivă, pentru împărțit;
• o sticlă cu vin;
• prescuri sau un colac împletit;
• lumânări (una de pus în gura sticlei cu vin, câte una pentru fiecare farfurie și păhărel cu colivă și câte una pentru fiecare prescură sau colac);
• pachete cu alimente (legume, fructe, dulciuri, mâncare gătită – în general se împart alimentele preferate ale persoanei decedate).
Pentru preot sunt necesare:
• tămâie;
• cărbune;
• prosop;
• două lumânări (una se dă odată cu pomelnicul, înainte de slujbă, iar cealaltă împreună cu prosopul, la citirea pomelnicelor).
După slujbă, păhărelele cu colivă și pachetele cu alimente se împart.

Publicitate

Ce nu se dă de pomană de Moșii de toamnă?

Nu este bine să împarți de Moșii de toamnă:
• țigări;
• alcool;
• obiecte care au aparținut răposatului.
Biserica şi-a manifestat întotdeauna grija faţă de cei care au plecat în veşnicie, consacrându-le ziua de sâmbătă pentru pomenirea generală a morţilor, rânduind cântări speciale în amintirea acestora.
„Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre¬dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân¬¬dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi-noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure¬rea, întristarea și sus¬-pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac”.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Atenție la cumpărăturile de Black Friday. Produse neconforme sau cu risc la utilizare, semnalate în alerte europene

Publicat

acum 3 ore

vineri, 01.11.2024

de

Publicitate

Atenție la cumpărăturile de Black Friday. InfoCons informează privind produse neconforme sau care nu respectă normele de siguranță la utilizare, alba24.ro.

InfoCons recomandă consumatorilor să fie atenți mai ales când cumpără electrocasnice și electronice (placa de întins părul , uscător de păr, smartwatch), articole de îmbrăcăminte, jucării. Unele pot prezenta riscuri de mediu, chimic, sufocare, electric, arsuri , incendiu etc.

Publicitate

În perioada de Black Friday, consumatorii sunt adesea atrași de reducerile întâlnite. O problemă des întâlnită o reprezintă produsele contrafăcute sau cele care nu respectă standardele de securitate, mai ales în ceea ce privește produsele digitale.

Regulamentul privind Reziliența Cibernetică (CRA), adoptat recent de Uniunea Europeană, aduce reguli stricte pentru produsele cu componente digitale, cum ar fi electrocasnicele inteligente, telefoanele mobile sau dispozitivele pentru casă inteligentă. Acestea trebuie să îndeplinească standarde uniforme de securitate cibernetică înainte de a ajunge la consumatori, potrivit InfoCons.

Publicitate

Produse neconforme – alerte europene

Smartwatch (marcă necunoscută, culoare negru)

Tip de risc: risc de mediu

Publicitate
  • ”Lipirea produsului are o concentrație excesivă de plumb (valoare măsurată de până la 53 % în greutate). Plumbul reprezintă un risc pentru mediu. Directivei privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (Directiva RoHS 2)”.

Difuzor wireless MOB Cutie Speaker (în formă de iepure violet)

 

Tip de risc: risc de mediu și chimic

  • ”Materialul plastic al cablului are concentrații excesive de ftalat de bis(2-etilhexil) (DEHP), ftalat de dibutil (DBP) și parafine clorurate cu lanț scurt (PCSC) (valori măsurate până la: 2,2 %, 1,4 % și, respectiv, 5,7 % în greutate). Acești ftalați pot dăuna sănătății copiilor, provocând daune sistemului reproducător. PCCS persistă în mediu, sunt toxice pentru organismele acvatice în concentrații scăzute și se bioacumulează la viața sălbatică și la oameni, prezentând un risc pentru sănătatea umană și pentru mediu. Expunerea prelungită la acestea prin piele poate provoca cancer. Aliajele de lipit din produs au o concentrație excesivă de plumb (valoare măsurată până la 31,5 % în greutate). Plumbul reprezintă un risc pentru mediu. Produsul nu respectă cerințele Directivei RoHS 2 și nici Regulamentul privind poluanții organici persistenți (POP)”.

Căști fără fir (marcă necunoscută)

Tip de risc: risc de mediu

  • ”Lipitorii au o concentrație excesivă de plumb (valoare măsurată de până la 26% în greutate). Plumbul reprezintă un risc pentru mediu. Produsul nu respectă cerințele Directivei privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (Directiva RoHS 2)”.

Aparat de îndreptat părul MaxHof Haarglätter (produs vândut online)

Tip de risc: șoc electric

”Izolația produsului este inadecvată. Piesele sub tensiune pot deveni accesibile, iar utilizatorul ar putea primi un șoc electric. Produsul nu respectă cerințele Directivei privind joasa tensiune și nici standardele europene EN 60335-1 și EN 60335-2-23”.

Controler de joc – 4Games Doubleshock 4 Wireless Controller

(controler de joc roșu, negru și gri deschis)

Tip de risc: risc de mediu

  • ”Lipirea produsului are concentrații excesive de plumb (valoare măsurată: 36,63 % din greutate) și cadmiu (valoare măsurată: 0,096% din greutate). Plumbul prezintă un risc pentru mediu, în timp ce cadmiul, în plus, se bioacumulează. Produsul nu respectă cerințele Directivei privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (Directiva RoHS 2)”.

Uscător de păr Maestro Travel Hair Dryer

Tip de risc: șoc electric

”Izolația produsului este inadecvată. În cazul în care carcasa produsului este deteriorată, piesele sub tensiune pot deveni accesibile, crescând riscul de electrocutare pentru utilizator. Produsul nu respectă cerințele Directivei privind joasa tensiune și nici standardele europene EN 60335-1 și EN 60335-2-23”.

Consolă de jocuri Project X (portabilă cu două comenzi manuale)

Tip de risc: risc de mediu

  • ”Lipire în produs au o concentrație excesivă de plumb (valoare măsurată până la 48% în greutate). Plumbul reprezintă un risc pentru mediu. Produsul nu respectă cerințele Directivei privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (Directiva RoHS 2)”.

Aparat de tuns părul Z Group Zilan

Tip de risc: șoc electric

”Produsul nu respectă cerințele Directivei privind joasă tensiune”.

Jubake Hand Mixer (mixer de mână)

Tip de risc: risc de arsuri

”Produsul se poate supraîncălzi atunci când se amestecă conținuturi foarte dense și poate provoca arsuri. Produsul nu respectă cerințele Directivei privind joasa tensiune”.

Costum fantezie-rochie Fiestas Guirca SL (costum Unicorn / rochie cu fustă din tul curcubeu; produs vândut online)

Tip de risc: risc de arsuri și incendiu

”Fusta din tul și capota costumului sunt foarte inflamabile. Costumul poate lua foc dacă este purtat aproape de o sursă de aprindere, ducând la arsuri. Produsul nu este conform cu cerințele Directivei privind siguranța jucăriilor și nici cu standardul european EN 71-2”.

Țigară electronică de unică folosință RENdM Tornado 25000 (cu lichid aromatizat)

Tip de risc: risc chimic

”Produsul conține o cantitate excesivă de lichid care conține nicotină (volum declarat: 21 ml). Acest lucru ar putea duce la consumul accidental al unei doze mari de nicotină. Nicotina este extrem de toxică și poate pune în pericol siguranța utilizatorului, în special dacă produsul intră în contact cu pielea sau este ingerat. Produsul nu respectă cerințele Directivei privind produsele din tutun”.

Avion de jucărie Toys

(elicopter de jucărie portocaliu, galben, purpuriu, cu patru roți – două în spate și două în față, cu o elice cu trei lame în față și un pilot de iepuraș în cabina de pilotaj. O jucărie cu un mecanism acționat prin frecare care permite elicopterului să se rostogolească înainte. Autocolantele de hârtie colorate cu inscripții sunt lipite pe jucărie)

Tip de risc: risc de sufocare

  • ”Avionul de jucărie are piese mici care se pot desprinde cu ușurință (autocolant, roți, pilot). Copiii mici le pot pune în gură și se pot îneca. Produsul nu este conform cu cerințele Directivei privind siguranța jucăriilor și nici cu standardul european EN 71-1”.

Citeste mai mult

Eveniment

Vouchere pentru alimente 2025. Câți bani se vor acorda pe cardurile sociale, anul viitor

Publicat

acum 3 ore

vineri, 01.11.2024

de

Publicitate

Vouchere pentru alimente 2025. Românii cu venituri reduse vor primi şi anul viitor bani pentru achiziționarea de produse alimentare și mese calde, în cadrul programului „Sprijin pentru România”. Valoarea voucherelor sociale se va reduce însă de la 250 la 125 de lei, iar distribuția acestora se va realiza o dată la șase luni, scrie alba24.ro. 

Modificările sunt semnificative în comparație cu 2024, când cardurile sociale sunt încărcate cu 250 de lei o dată la două luni. Asta înseamnă că românii din categoriile sociale vulnerabile (pensionari, persoane cu handicap, etc.), vor primi în 2025 doar 250 de lei pentru a-și cumpăra alimente de bază, față de 1.500 de lei cât primesc în acest an.

Publicitate

Ultima tranșă a voucherelor pentru alimente, în valoare de 250 de lei, urmează să fie acordată în luna decembrie 2024. Cel mai probabil banii vor ajunge la beneficiari înainte de sărbătorile de iarnă.

Vouchere pentru alimente 2025

Începând cu 1 ianuarie 2025, programul de sprijin social destinat persoanelor vulnerabile va suferi modificări. Pentru perioada 2025-2027, frecvența distribuirii tichetelor va fi redusă semnificativ.

Publicitate

Potrivit Ministerului Muncii, tichetele sociale pentru alimente vor fi alimentate cu 125 de lei, o dată la șase luni. Cadru legal este stabilit de Ordonanța de urgență nr. 115/2023 și Hotărârea Guvernului nr. 70/2024.

Așadar, în 2025 valoarea tichetelor sociale va fi de 125 de lei, față de 250 de lei în 2024. Totodată, frecvența distribuirii va fi o dată la șase luni, în loc de o dată la două luni, cum este în prezent.

Sumele disponibile pe cardurile sociale vor fi valabile 12 luni de la data încărcării lor.

Publicitate

Cine primește vouchere pentru alimente

Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, beneficiarii acestui sprijin acordat de Guvernul României sunt:

  • persoanele – copii şi adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.210 lei;
  • familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale 675 lei;
  • familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 lei;
  • familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul de incluziune, în condițiile Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare;
  • pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.210 lei;
  • persoanele fără adăpost, astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Cardurile sociale pot fi utilizate pentru alimente sau pentru mese calde.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending