România ar putea obţine într-un an 30 de milioane de tone de porumb de pe două milioane de hectare de teren, după finalizarea programului de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii în anul 2027, adică o cantitate similară cu ceea ce produce în momentul de faţă la toate culturile de pe cele nouă milioane de hectare, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, citat de agerpres.ro.

„Avem 162 de amenajări cuprinse în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, 31 le-am recepţionat pe o suprafaţă de 581.000 de hectare şi sunt funcţionale. Avem 42 de obiective care au fost începute de când am preluat mandatul la Ministerul Agriculturii şi sunt în finalizare cu încă 622.000 de hectare. De asemenea, mai avem 16 în licitaţie publică şi 49 de obiective la care este finalizată proiectarea. Cu acestea se termină cele 2,2 milioane de hectare pe care le-am prevăzut în program”, a declarat, pentru AGERPRES, Florin Barbu.

Oficialul MADR a precizat că au fost prevăzute fonduri în bugetul Ministerului Agriculturii pentru irigaţii, respectiv 100 de milioane de euro credite bugetare şi peste 200 de milioane de euro credite de angajament.

„De asemenea, am lansat şi suntem în depunere de proiecte pe infrastructura secundară de irigaţii, unde avem 400 de milioane de euro alocate, valoarea proiectelor fiind de 1,5 milioane de euro cu sprijin integral de la Comisia Europeană, fără cofinanţare şi inclusiv TVA-ul este eligibil, iar în componenta lor, pe lângă reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, beneficiarii pot să-şi achiziţioneze şi echipamentele de irigat pentru suprafaţa pe care o reabilitează”, a adăugat el.

Întrebat când consideră că ar putea fi funcţional sistemul de irigaţii existent în România înainte de ’89, de aproape trei milioane de hectare, Barbu a răspuns: „Niciodată nu s-a irigat pe trei milioane de hectare, nici înainte de 1989, pentru că este rotaţia culturilor. Sunt culturi de toamnă, culturi de primăvară, dar pot să vă sigur că, până în 2027, sistemul pentru cele 2,2 milioane de hectare va fi reabilitat integral în România şi am putea creşte considerabil producţia agricolă. Vă dau un exemplu: dacă vom iriga cele 2,2 milioane de hectare pe care le reabilităm până în 2027 şi avem o cultură de porumb cu o medie de 15 tone/ha, am putea obţine 30 de milioane de tone de porumb numai într-un an, de pe două milioane milioane hectare, practic cât ar produce România în momentul de faţă pe toate culturile pe care le avem pe cele 9 milioane de hectare”, a subliniat Barbu.

În ceea ce priveşte Canalul Siret-Bărăgan, un proiect început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, ministrul Agriculturii a subliniat că lucrările vor începe în luna septembrie pe aproximativ 33 de kilometri, în prezent fiind aprobat studiul de fezabilitate cu indicatorii tehnico-economici şi lansată licitaţie pentru lucrări.

Construirea canalului Siret-Bărăgan urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri. În anul 2012 se estima că pentru realizarea acestui proiect ar fi nevoie de o investiţie de 3,5 miliarde de euro, iar finalizarea sa ar fi putut asigura irigarea a 10% din terenul agricol al României. Acesta, însă, a intrat într-un proces de degradare continuă a lucrărilor aflate în diverse faze de execuţie, fiind necesară intervenţia de urgenţă prin lucrări de reabilitare, modernizare şi punere în valoare. În acest sens, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) consideră oportună demararea lucrărilor de execuţie la Canal magistral Siret – Bărăgan.

„Practic, în septembrie, încep lucrările pentru primii 33 de kilometri de canal, iar perioada de execuţie este de trei ani. Dacă vor fi asigurate resursele financiare de la bugetul de stat, eu cred că finalizarea canalului poate să fie până în 2030, adică unirea cu Dridu. Canalul Siret-Bărăgan va mai aduce un plus faţă de cele 2,2 milioane hectare prevăzute în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii de aproape 380.000 de hectare, dar, mai mult de atât, la două amenajări care vor fi alimentate gravitaţional din Siret-Bărăgan nu mai trebuie să pompăm în treapta patru şi cinci de la Dunăre. Canalul Siret-Bărăgan dacă va fi finalizat în totalitate ar putea deservi în jur de 600.000 de hectare. Canalul este prevăzut în continuare pe acelaşi cote, inclusiv de transport. Costurile estimate în prezent pentru finalizarea Canalului Siret-Bărăgan sunt de aproape 800 de milioane de euro, până la unirea cu Dridu”, a adăugat şeful MADR.

Potrivit sursei citate, prin Planul Strategic (PS) pe Politica Agricolă Comună (PAC) 2023-2027 se mai pot face investiţii pentru realizarea de amenajări locale de irigaţii ceea ce ar mai aduce un plus la suprafaţa care ar putea fi irigată.

„Noi am prins în Programul Strategic o sumă de 100 de milioane de euro şi pentru realizarea de amenajări locale din toate sursele de apă care sunt atât ale Apelor Române, cât şi alte surse, pe care fermierii şi le-au constituit prin bazine de retenţie, adică de aprovizionare. Sunt proiecte de câte 500.000 euro, este lansată această sesiune. De asemenea, aproape 300.000 de hectare în România se irigă şi din canalele de desecare, unde Ministerul Agriculturii subvenţionează şi motorina şi curentul pentru irigare. Practic, dacă vom avea un sistem de irigaţii funcţional pe 2,2 milioane ha în 2027, plus Canalul Siret-Bărăgan, plus amenajările locale, plus irigarea prin desecare, întreaga suprafaţă care poate fi irigată se duce spre 3 milioane de hectare. În prezent, suprafaţa agricolă care poate fi irigată se ridică la 1,6 milioane de hectare şi avem peste 2.500 de kilometri de canale pline cu apă”, a mai spus Florin Barbu.

Potrivit datelor furnizate de ANIF, valoarea totală a lucrărilor realizate până în prezent pentru reabilitarea amenajărilor cuprinse în cadrul Programului Naţional de Reabilitare şi de Înfiinţare a Infrastructurii Principale de Irigaţii şi Infrastructurii de Desecare şi Drenaj se ridică la aproape 422 de milioane de euro.

În anul 2024, ANIF asigură aducţiunea apei pentru irigarea unei suprafeţe de 1,6 milioane hectare (ha), reprezentând 20% din suprafaţa arabilă a ţării. Targetul ANIF este de a asigura prin lucrări de investiţii şi de întreţinere şi reparaţii, până la finalul anului 2024, aducţiunea apei pentru irigarea unei suprafeţe de 1,8 milioane hectare.

Până la data de 10 mai 2024 a fost irigată o suprafaţă de 66.000 ha cu Udarea I, iar suprafaţa irigată cumulat a depăşit 84.000 de ha. Culturile irigate sunt cele de grâu, orz, legume, rapiţă, culturi furajere, vii/livezi, sfeclă de zahăr, soia, floarea soarelui, porumb şi orez. În regiunea Munteniei s-au irigat culturile în judeţele Brăila, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, în regiunea Moldovei, în Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Vaslui şi Vrancea, în Dobrogea (Constanţa şi Tulcea), în Oltenia (Dolj şi Olt) şi în Banat (Arad şi Timiş).

Potrivit ANIF, costurile fermierilor pentru irigaţii au scăzut considerabil datorită măsurilor legislative din ultima perioadă, respectiv gratuitatea aducţiunii apei şi suportarea a 50% din costul energiei electrice consumate de fermieri pentru irigaţii, în condiţiile în care a a crescut şi interesul pentru irigarea culturilor agricole în contextul schimbărilor climatice ce au determinat apariţia cu o frecvenţă tot mai ridicată a fenomenului de secetă.

Până la începutul lunii mai, în urma solicitărilor fermierilor a fost asigurat un nivel optim al apei pe canalele de irigaţii pe o lungime de 1.751 km, canale ce deservesc o suprafaţă de 555.239 hectare. Aceste date se modifică de la o zi la alta în funcţie şi de condiţiilor pedoclimatice care determină necesitatea irigării suprafeţelor de teren.

Furnizorul de energie electrică al ANIF este societatea Tinmar Energy, care livrează energia către punctele de consum aflate în administrarea ANIF la un preţ propriu de furnizare de 417,77 lei/MWh.

În anul 2023, s-a irigat o suprafaţă de 541.783 ha cu Udarea I, iar suprafaţa irigată cumulat a fost de 2.330.221 hectare. ANIF a asigurat prin lucrările executate aducţiunea apei pentru o suprafaţă posibil de irigat de 1,4 milioane ha, însă suprafaţa irigată depinde de preocuparea fermierilor de a-şi pune în funcţiune infrastructura de irigaţii ce le aparţine, susţin reprezentanţii agenţiei, mai relatează sursa citată.