Connect with us

Actualitate

Câte milioane de tone de porumb pierdem anul din cauza lipsei irigațiilor. Până în 2027 România vrea să irige 2,2 milioane de hectare de teren

Publicat

acum 1 an

Publicitate

România ar putea obţine într-un an 30 de milioane de tone de porumb de pe două milioane de hectare de teren, după finalizarea programului de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii în anul 2027, adică o cantitate similară cu ceea ce produce în momentul de faţă la toate culturile de pe cele nouă milioane de hectare, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, citat de agerpres.ro.

„Avem 162 de amenajări cuprinse în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, 31 le-am recepţionat pe o suprafaţă de 581.000 de hectare şi sunt funcţionale. Avem 42 de obiective care au fost începute de când am preluat mandatul la Ministerul Agriculturii şi sunt în finalizare cu încă 622.000 de hectare. De asemenea, mai avem 16 în licitaţie publică şi 49 de obiective la care este finalizată proiectarea. Cu acestea se termină cele 2,2 milioane de hectare pe care le-am prevăzut în program”, a declarat, pentru AGERPRES, Florin Barbu.

Oficialul MADR a precizat că au fost prevăzute fonduri în bugetul Ministerului Agriculturii pentru irigaţii, respectiv 100 de milioane de euro credite bugetare şi peste 200 de milioane de euro credite de angajament.

„De asemenea, am lansat şi suntem în depunere de proiecte pe infrastructura secundară de irigaţii, unde avem 400 de milioane de euro alocate, valoarea proiectelor fiind de 1,5 milioane de euro cu sprijin integral de la Comisia Europeană, fără cofinanţare şi inclusiv TVA-ul este eligibil, iar în componenta lor, pe lângă reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, beneficiarii pot să-şi achiziţioneze şi echipamentele de irigat pentru suprafaţa pe care o reabilitează”, a adăugat el.

Întrebat când consideră că ar putea fi funcţional sistemul de irigaţii existent în România înainte de ’89, de aproape trei milioane de hectare, Barbu a răspuns: „Niciodată nu s-a irigat pe trei milioane de hectare, nici înainte de 1989, pentru că este rotaţia culturilor. Sunt culturi de toamnă, culturi de primăvară, dar pot să vă sigur că, până în 2027, sistemul pentru cele 2,2 milioane de hectare va fi reabilitat integral în România şi am putea creşte considerabil producţia agricolă. Vă dau un exemplu: dacă vom iriga cele 2,2 milioane de hectare pe care le reabilităm până în 2027 şi avem o cultură de porumb cu o medie de 15 tone/ha, am putea obţine 30 de milioane de tone de porumb numai într-un an, de pe două milioane milioane hectare, practic cât ar produce România în momentul de faţă pe toate culturile pe care le avem pe cele 9 milioane de hectare”, a subliniat Barbu.

În ceea ce priveşte Canalul Siret-Bărăgan, un proiect început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, ministrul Agriculturii a subliniat că lucrările vor începe în luna septembrie pe aproximativ 33 de kilometri, în prezent fiind aprobat studiul de fezabilitate cu indicatorii tehnico-economici şi lansată licitaţie pentru lucrări.

Publicitate

Construirea canalului Siret-Bărăgan urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri. În anul 2012 se estima că pentru realizarea acestui proiect ar fi nevoie de o investiţie de 3,5 miliarde de euro, iar finalizarea sa ar fi putut asigura irigarea a 10% din terenul agricol al României. Acesta, însă, a intrat într-un proces de degradare continuă a lucrărilor aflate în diverse faze de execuţie, fiind necesară intervenţia de urgenţă prin lucrări de reabilitare, modernizare şi punere în valoare. În acest sens, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) consideră oportună demararea lucrărilor de execuţie la Canal magistral Siret – Bărăgan.

„Practic, în septembrie, încep lucrările pentru primii 33 de kilometri de canal, iar perioada de execuţie este de trei ani. Dacă vor fi asigurate resursele financiare de la bugetul de stat, eu cred că finalizarea canalului poate să fie până în 2030, adică unirea cu Dridu. Canalul Siret-Bărăgan va mai aduce un plus faţă de cele 2,2 milioane hectare prevăzute în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii de aproape 380.000 de hectare, dar, mai mult de atât, la două amenajări care vor fi alimentate gravitaţional din Siret-Bărăgan nu mai trebuie să pompăm în treapta patru şi cinci de la Dunăre. Canalul Siret-Bărăgan dacă va fi finalizat în totalitate ar putea deservi în jur de 600.000 de hectare. Canalul este prevăzut în continuare pe acelaşi cote, inclusiv de transport. Costurile estimate în prezent pentru finalizarea Canalului Siret-Bărăgan sunt de aproape 800 de milioane de euro, până la unirea cu Dridu”, a adăugat şeful MADR.

Potrivit sursei citate, prin Planul Strategic (PS) pe Politica Agricolă Comună (PAC) 2023-2027 se mai pot face investiţii pentru realizarea de amenajări locale de irigaţii ceea ce ar mai aduce un plus la suprafaţa care ar putea fi irigată.

„Noi am prins în Programul Strategic o sumă de 100 de milioane de euro şi pentru realizarea de amenajări locale din toate sursele de apă care sunt atât ale Apelor Române, cât şi alte surse, pe care fermierii şi le-au constituit prin bazine de retenţie, adică de aprovizionare. Sunt proiecte de câte 500.000 euro, este lansată această sesiune. De asemenea, aproape 300.000 de hectare în România se irigă şi din canalele de desecare, unde Ministerul Agriculturii subvenţionează şi motorina şi curentul pentru irigare. Practic, dacă vom avea un sistem de irigaţii funcţional pe 2,2 milioane ha în 2027, plus Canalul Siret-Bărăgan, plus amenajările locale, plus irigarea prin desecare, întreaga suprafaţă care poate fi irigată se duce spre 3 milioane de hectare. În prezent, suprafaţa agricolă care poate fi irigată se ridică la 1,6 milioane de hectare şi avem peste 2.500 de kilometri de canale pline cu apă”, a mai spus Florin Barbu.

Potrivit datelor furnizate de ANIF, valoarea totală a lucrărilor realizate până în prezent pentru reabilitarea amenajărilor cuprinse în cadrul Programului Naţional de Reabilitare şi de Înfiinţare a Infrastructurii Principale de Irigaţii şi Infrastructurii de Desecare şi Drenaj se ridică la aproape 422 de milioane de euro.

În anul 2024, ANIF asigură aducţiunea apei pentru irigarea unei suprafeţe de 1,6 milioane hectare (ha), reprezentând 20% din suprafaţa arabilă a ţării. Targetul ANIF este de a asigura prin lucrări de investiţii şi de întreţinere şi reparaţii, până la finalul anului 2024, aducţiunea apei pentru irigarea unei suprafeţe de 1,8 milioane hectare.

Până la data de 10 mai 2024 a fost irigată o suprafaţă de 66.000 ha cu Udarea I, iar suprafaţa irigată cumulat a depăşit 84.000 de ha. Culturile irigate sunt cele de grâu, orz, legume, rapiţă, culturi furajere, vii/livezi, sfeclă de zahăr, soia, floarea soarelui, porumb şi orez. În regiunea Munteniei s-au irigat culturile în judeţele Brăila, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, în regiunea Moldovei, în Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Vaslui şi Vrancea, în Dobrogea (Constanţa şi Tulcea), în Oltenia (Dolj şi Olt) şi în Banat (Arad şi Timiş).

Potrivit ANIF, costurile fermierilor pentru irigaţii au scăzut considerabil datorită măsurilor legislative din ultima perioadă, respectiv gratuitatea aducţiunii apei şi suportarea a 50% din costul energiei electrice consumate de fermieri pentru irigaţii, în condiţiile în care a a crescut şi interesul pentru irigarea culturilor agricole în contextul schimbărilor climatice ce au determinat apariţia cu o frecvenţă tot mai ridicată a fenomenului de secetă.

Până la începutul lunii mai, în urma solicitărilor fermierilor a fost asigurat un nivel optim al apei pe canalele de irigaţii pe o lungime de 1.751 km, canale ce deservesc o suprafaţă de 555.239 hectare. Aceste date se modifică de la o zi la alta în funcţie şi de condiţiilor pedoclimatice care determină necesitatea irigării suprafeţelor de teren.

Furnizorul de energie electrică al ANIF este societatea Tinmar Energy, care livrează energia către punctele de consum aflate în administrarea ANIF la un preţ propriu de furnizare de 417,77 lei/MWh.

În anul 2023, s-a irigat o suprafaţă de 541.783 ha cu Udarea I, iar suprafaţa irigată cumulat a fost de 2.330.221 hectare. ANIF a asigurat prin lucrările executate aducţiunea apei pentru o suprafaţă posibil de irigat de 1,4 milioane ha, însă suprafaţa irigată depinde de preocuparea fermierilor de a-şi pune în funcţiune infrastructura de irigaţii ce le aparţine, susţin reprezentanţii agenţiei, mai relatează sursa citată.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Cazuri de infectare cu virusul West Nile în România. Un pacient de 58 de ani, în stare gravă

Publicat

acum 7 ore

sâmbătă, 30.08.2025

de

Publicitate

Cazuri de infectare cu virusul West Nile în România. Doi pacienți cu suspiciune de meningită/meningo-encefalită provocată de virusul West Nile sunt internați la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeș” din Timișoara, scrie alba24.ro.

Unul este în stare gravă, iar celălalt în stare ameliorată, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Timiș, Cornelia Bubatu, potrivit Agerpres.

Niciunul dintre cei doi pacienți nu are istoric de călătorie, precizează sursa citată.

Cazuri de infectare cu virusul West Nile în România

Direcția de Sănătate Publică Timiș a primit rezultatele probelor de laborator efectuate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară ”Cantacuzino” București pentru cei doi pacienți în care este evidențiată prezența virusului West Nile.

”Unul dintre pacienți, în vârstă de 58 de ani, este din localitatea Periam, fiind internat pe 13 august la Spitalul ‘Victor Babeș’ din Timișoara. Pacientul este în stare gravă, a fost transferat pe secția ATI. Nu se poate preciza dacă a fost înțepat de țânțari sau dacă a folosit măsuri de protecție împotriva acestora. Nu a fost transfuzat sau transplantat și nu are istoric de călătorie.

Cealaltă pacientă are 74 de ani, este din Becicherecu Mic și s-a prezentat pe 19 august la Spitalul Județean cu stare generală influențată. A fost transferat, în aceeași zi, la Spitalul ‘Victor Babeș’, pentru consult de specialitate. Ea nu a călătorit, nu recunoaște înțepături de țânțari anterior debutului bolii. La acest moment, starea pacientei este ameliorată”, a detaliat Cornelia Bubatu.

Publicitate

Virusul West Nile

Virusul West Nile este transmis prin înţepătura de ţânţar tigru Asiatic. Acesta poate cauza boli grave, precum meningita sau encefalita.

În majoritatea cazurilor, persoanele infectate nu prezintă simptome severe. Simptomele sunt dureri de cap, febră, dureri muscular, vărsături, erupții cutanate.

Virusul West Nile poate cauza o boală neurologică fatală, potrivit Societății Române de Microbiologie.

Citeste mai mult

Administratie

Daniel David: Măsurile fiscal-bugetare temporare trebuie ajustate odată cu revenirea țării din criza fiscală

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 30.08.2025

de

Publicitate

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat vineri că, indiferent de durata aplicării, măsurile fiscal-bugetare temporare trebuie ajustate odată cu ieșirea țării din criza bugetară, scrie alba24.ro.

Potrivit ministrului, aceste măsuri nu ar fi fost adoptate în lipsa crizei fiscal-bugetare.

Daniel David a spus că pachetul I de măsuri a avut efectele scontate, potrivit Agerpres.

”Pachetul I de măsuri a avut efectele scontate: evaluarea ECOFIN nu a dus la propunerea de suspendare a fondurilor europene/PNRR, iar evaluările S&P (iulie) și Fitch (august) nu au dus țara în categoria Junk.

Așadar, educația va avea salarii și burse până la sfârșitul anului și a contribuit, alături de alte domenii, și la stabilitatea țării. (…)

Sincer și direct spus, în această perioadă am fost paratrăsnet pentru îngrijorări și critici, multe justificate și/sau de înțeles omenește, dar și prea multe exagerate până la catastrofă, iar unele lansate chiar pe bază de dezinformare sau poate chiar cu rea voință (nu mai pomenesc aici și de atacurile, unele imunde, la persoană, familie, colaboratori)”, a afirmat ministrul, într-un comunicat remis presei.

Publicitate

El a susținut că anul școlar va începe cu aproximativ 214.700 norme în sistem (față de 229.110 în anul școlar 2024 – 2025), din care aproximativ 156.390 acoperite cu titulari, un număr similar cu cel din anul școlar 2024 – 2025.

Restul normelor vor fi acoperite de suplinitori calificați, care contribuie semnificativ la calitatea actului educațional, și prin plata cu ora pentru posturile rămase neacoperite.

”Creșterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână ne menține în general în zona mediei Uniunii Europene (aproximativ 20 de ore de predare/săptămână, conform unui raport Eurydice, 2021 – Teacher in Europe) și a altor țări vestice cu un model mai apropiat nouă (exemplu Franța, Spania, Irlanda).

Această creștere duce la o mai mare interacțiune a elevilor cu profesori calificați, dar trebuie să vină cu o reducere a încărcării birocratic-administrative asupra cadrelor didactice pentru diferența de timp din timpul total de lucru”, a mai spus David.

În opinia sa, reorganizarea rețelei școlare a dus la o reducere a fragmentării acesteia cu aproximativ 8,1% și la o mai mare flexibilitate în crearea normei didactice, iar eventualele disfuncționalități pot fi corectate pentru anul școlar 2026 – 2027.

”În acest proces, fiecare unitate teritorial administrativă (exemplu, o comună) a rămas cu cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, indiferent de numărul de copii, iar acolo unde s-au făcut reorganizări, copiii și personalul didactic/administrativ au rămas în aceeași structură”, a arătat ministrul.

Totodată, afirmă ministrul Educației, regândirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la schimbări dramatice, majoritatea claselor aflându-se între limitele minime și maxime, astfel încât nu au fost modificări majore.

”În cazul burselor, fondul alocat va fi mai mare decât în anul 2022 – 2023, fără a se putea însă compara cu fondurile de burse din 2023 – 2024 / 2024 – 2025 (când contextul politic și legislativ a fost altul)”, a susținut David.

Potrivit acestuia, regândirea valorii plății cu ora (ca opțiune voluntară a cadrului didactic) s-a aliniat cu valoarea din ora de salariu pentru timpul total de lucru, iar în viitor se pot analiza valori diferențiate, în funcție de contexte specifice.

Citeste mai mult

Eveniment

Panică într-un bloc din municipiul Botoșani. Doi copii și șase adulți au fost evacuați din apartamentul în care izbucnise un incendiu. Cauza probabilă

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 30.08.2025

de

Publicitate

O țigară aprinsă, lăsată lângă materiale combustibile, poate provoca un incendiu. Așa s-a întâmplat, noaptea trecută, în balconul unui apartament, situat la etajul I al unui bloc de pe strada Aleea Pinului din municipiul Botoșani. Vecinii au simțit miros de fum și au sunat după ajutor, la pompieri.

 

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, două echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu două autospeciale de stingere, dar și unul aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Aceștia au constatat faptul că ardeau mai multe bunuri depozitate în balcon și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la celelalte încăperi. Șase persoane, patru adulți și doi copii, care locuiau în apartament au fost evacuate din interior. Un bărbat a primit îngrijiri medicale la fața locului de la echipajul SAJ, dar a refuzat transportul la spital.

 

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de fumat, iar pentru înlăturarea riscului ISU Botoșani vă recomandă:

 

Publicitate

▪️dacă fumați într-o încăpere, folosiți o scrumieră potrivită, grea, care să nu se răstoarne uşor și să fie confecţionată dintr-un material ce nu ia foc. Puteți pune în scrumieră puţină apă, care va favoriza stingerea rapidă a resturilor de ţigări;

 

▪️dacă vă întindeți în pat sau în fotoliu pentru a vă odihni, nu aprindeţi ţigara. Este foarte probabil să aţipiţi şi să daţi foc la pat sau la fotoliu. Mucurile de ţigară incandescente pot cădea pe covor sau pe orice alt material combustibil şi astfel poate lua foc întreaga locuinţă;

 

▪️stingeți țigara în scrumieră, niciodată în coşul de gunoi şi nu lăsaţi scrumul sau ţigara să ardă în scrumieră;

 

▪️nu aruncați mucurile de țigară pe jos, în special în apropierea locuinței, a magaziilor de lemne, a depozitelor de furaje sau a adăposturilor de animale;

 

▪️dacă sunteți în autoturism și fumați, aveți grijă să nu aruncați restul de la țigară pe geam pentru că puteți incendia vegetația uscată de pe marginea drumului pompierisau copacii.

Citeste mai mult

Educație

Carduri educaționale: Perioada pentru utilizarea acestora a fost extinsă. Anunțul ministerului

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 30.08.2025

de

Publicitate

Carduri educaționale: Perioada pentru utilizarea acestora a fost extinsă, anunță Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, scrie alba24.ro.

Sumele aferente cardurilor educaționale vor putea fi utilizate până la data de 31 octombrie 2025.

Este vorba despre tichetele în valoare de 500 de lei, acordate elevilor din medii defavorizate pentru anul școlar 2024–2025.

Carduri educaționale. Măsură pentru familii cu venituri reduse
Decizia a fost adoptată în ședința de Guvern de miercuri, în contextul în care sumele neutilizate de pe cardurile educaționale se ridica la 29.109.637 lei. Măsura are ca scop oferirea unui timp suplimentar beneficiarilor pentru a accesa și utiliza sprijinul financiar disponibil, facilitând astfel achiziția de produse și servicii necesare elevilor pe parcursul anului școlar, anunță MIPE.

Această măsură sprijină accesul echitabil la educație pentru copiii din familii cu venituri reduse, prin acordarea unui sprijin financiar destinat achiziționării de rechizite, articole de papetărie, îmbrăcăminte și alte produse necesare desfășurării activității școlare.

„Știm cât de importante sunt primele zile de școală pentru fiecare copil și cât de mari pot fi cheltuielile pentru părinți. Prin sumele virate și prin extinderea perioadei de utilizare a banilor, ne asigurăm că sprijinul din fonduri europene este disponibil când este cea mai mare nevoie. Educația copiilor noștri trebuie să fie o prioritate, iar fondurile europene ne ajută să sprijinim educația copiilor din toate mediile”, a transmis Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Publicitate

În anul școlar 2024–2025, MIPE a alimentat 666.373 carduri educaționale cu sprijinul de 500 lei per beneficiar. Dintre acestea, 18.228 de carduri au fost alimentate în luna august 2025, în conformitate cu validările efectuate de către Ministerul Educației si Cercetării.

Pentru anul școlar 2024–2025, MIPE a virat suma totală de 333.186.500 lei, aferentă tuturor cardurilor pentru care unitățile de învățământ au confirmat predarea către părinți sau reprezentanți legali ai copiilor eligibili.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va continua finanțarea acestui sprijin de 500 lei acordat anual, într-o singură tranșă, pentru elevii din medii defavorizate, pentru anii scolari 2025-2026 si 2026-2027. Cardurile educaționale sunt finanțate din fonduri europene, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027, și continuă măsurile implementate anterior prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014–2020.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending