Connect with us

Eveniment

Cătălin Silegeanu: „Oare ce poezie ar scrie Mihai Eminescu în contextul politic de astăzi când cultura este călcată în picioare”

Publicat

Publicitate

Astăzi, 15 ianuarie 2022, se împlinesc 172 ani de la nașterea celui care avea să devină un Titan al culturii românești, Mihai Eminescu. Drept omagiu, pentru sutele sau poate miile de pagini scrise care au dat valoare istoriei și culturii românești, i-a fost dedicată ziua de naștere drept ziua Culturii Naționale.

La Botoșani, aici unde s-a născut marele poet, sărbătorim ziua Culturii Naționale și ziua de naștere a celui mai mare și important poet al României cu teatrul „Mihai Eminescu” într-o ruină ce ne dezgustă în fiecare zi când îl vedem, mai ales că este situat și în centrul orașului.  Din păcate, delăsarea și dezinteresul aleșilor locali  au contribuit substantial la această situație, în care cea mai importantă instituție de cultură din municipiul nostru  să fie de ani de zile în paragină, înconjurată de buruieri și să fie uneori adăpost pentru oamenii străzii, în loc să ne oferă ocazia de a merge la o piesă de teatru într-un spațiu adecvat și modernizat, activitate după care tânjim de ani de zile, mai exact de când a intrat în reabilitare clădirea teatrului.

Din punctul meu de vedere, trăim astăzi o perioadă tristă și cenușie a tot ce-a fost cândva artă, poezie și cultură românească, iar viziunea politico-socială și culturală a lui Eminescu este și astăzi de actualitate drept dovadă stau rândurile scrise în data de 21 aprilie 1881 în ziarul Timpul:

„Toate numirile în funcţiuni nu se fac după merit, ci după cum ordonă deputaţii, care, la rîndul lor, atîrnă de comitetele de politicieni de profesie, formate în fiece centru de judeţ. Aceste comitete îşi împart toate în familie. Ele creează, din banii judeţelor, burse pentru copiii „patrioţilor” trimişi în străinătate să numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judeţene pe unde „patrioţii” au câte un petec de moşie, încât toată munca publică, fie sub forma de contribuţie, fie sub cea de prestaţiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unui „patriot”.”(TIMPUL – 21 aprilie 1881)

Se împlinesc 141 de ani de când au fost publicate aceste rânduri, 141 de ani de când România nu a evoluat, ba din contră s-a degradat. Atât de ironică și de actuală este această situație încât nu ne mai miră de ce teatrul din Botoșani, care îi poartă numele, este în paragină, sau că oamenii de cultură sunt înlăturați din fruntea centrelor culturale și sunt puși politic, oameni care nu au nicio legătură cu arta și cultura. Și uite așa, a devenit Mihai Eminescu, poetul nostru național, un simbol cu circuit închis din cauza nepăsării și lipsirii totale de promovare și punere în valoare a tot ce-a însemnat pentru cultura românească, de niste oameni incapabili să îi înțeleagă valoarea.

Botosaniul, din păcate, rămâne în urma orașelor dezvoltate care își promovează valorile prin nenumărate investiții și programe turistice.

Publicitate

Așadar, județul nostru, atât de bogat cultural și care a oferit de-a lungul timpului societății romanești, numeroase personalități de seamă, rămâne doar cu niște coroane de flori, depuse simbolic și mai mult cu scop de publicitate politică, din partea celor din fruntea Botoșaniului, decât din respect pentru cultura acestui județ atât de prețios pentru țara noastră.

Oare ce poezie ar scrie Mihai Eminescu în contextul politic de astăzi, când cultura este călcată în picioare, când  nimic nu pare să se obțintă în baza cunoștințelor dobândite, când miniștri cu educație precară și discutabilă,  iau măsuri împotriva culturii? Cu siguranța ar scrie o creație de excepție, tristă dar adevărată…pe care o vedem și o resimțim în fiecare zi, la fiecare pas de-al nostru!

Cătălin Silegeanu

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cele mai căutate cuvinte în 2025, pe Dexonline. Explicația cuvântului din fruntea clasamentului

Publicat

Publicitate

Termenii „sinecură”, „suveranitate” și „suveranism” au fost cei mai căutați de români pe Dexonline în 2025, arată bilanțul publicat de administratorii platformei pe pagina de Facebook. În fruntea clasamentului se află cuvântul „sinecură”, căutat de 134.000 de utilizatori.

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, „sinecură” reprezintă o slujbă sau o funcție bine plătită, care cere muncă minimă sau nu cere nicio muncă. Termenul este frecvent utilizat pentru a critica lipsa de merit sau de efort asociată cu obținerea unui beneficiu.

De asemenea, interesul public s-a concentrat și asupra termenilor „suveranitate” și „suveranism”, care ocupă locurile doi și trei în clasamentul căutărilor, fiind consultați de 120.000, respectiv 100.000 de utilizatori.

Platforma „dexonline” reprezintă transpunerea pe Internet a unor dicționare de prestigiu ale limbii române. Site-ul a fost creat și este întreținut de un colectiv de voluntari. Definițiile sunt preluate textual din sursele menționate (cu ortografia cu care au fost publicate), cu excepția greșelilor evidente de tipar, care au fost corectate.

Topul celor mai căutați termeni pe Dexonline în 2025

  • sinecură – 134.000 de căutări
  • suveranitate – 120.000 de căutări
  • suveran – 100.000 de căutări
  • pragmatic – 96.000 de căutări
  • reziliență – 90.000 de căutări
  • empatie – 90.000 de căutări
  • nonșalant – 81.000 de căutări
  • exhaustiv – 78.000 de căutări
  • care – 77.000 de căutări
  • ntur – 67.000 de căutări
  • paradigmă – 66.000 de căutări
  • ipocrit – 66.000 de căutări
  • efemer – 62.000 de căutări
  • celebritate – 62.000 de căutări
  • vulnerabil – 62.000 de căutări

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Cuvios Serafim de Sarov

Publicat

Publicitate

Sfântul Serafim de Sarov s-a născut in 1759, în oraşul Kursk, dintr-o familie de negustori. A început viata monahală în manastirea Sarovului, la vârsta de 19 ani. A fost tuns monah când avea 27 de ani şi, curând dupa aceea, hirotonit diacon. La 34 de ani a fost hirotonit preot şi a fost numit duhovnic al mănăstirii de maici Diveevo. În acelaşi timp, a primit şi binnecuvântarea pentru a începe o viata de pustnic în padurea ce înconjoară Sarovul.

Trăia într-o cabană mică, dăruindu-se în întregime rugăciunii, postului şi citirii Scripturii şi a scrierilor Sfinţilor Părinţi. Sfântul Serafim obişnuia să meargă la mănăstire Duminicile pentru a primi Sfânta Împărtăsanie; apoi se întorcea în padure. În 1825 s-a intors la chilia sa din pădure, unde primea mii de pelerini din întreaga Rusie. Fiindu-i dat darul înainte-vederii, Sfântul Serafim de Sarov, făcătorul de minuni, oferea tuturor mângâiere şi poveţe. Sfantul Serafim a răposat la 2 ianuarie 1833, îngenuncheat fiind în faţa icoanei Născătoarei de Dumnezeu.

“Dobândirea Duhului Sfânt este adevăratul scop al vieţii creştine, în timp ce rugăciunea, postul, pomenile şi alte fapte bune făcute din dragostea de Hristos, sunt doar mijloace ale dobândirii Duhului Sfânt.”

“Dobandeşte harului Duhului Sfant şi prin practicarea celorlalte virtuţi, de dragul lui Hristos. Fă negoţ duhovnicesc cu ele; fă negoţ cu acelea care îţi aduc profitul cel mai mare. Strânge capital din belşugul harului lui Dumnezeu, adună-l în banca cea veşnică a lui Dumnezeu, care iţi va aduce dobânda nematerialnică, nu patru sau şase procente, ci sută la sută pentru o monedă duhovnicească şi chiar nesfârşit mai mult decât atat. De pildă, dacă rugăciunea şi privegherea îţi dau mai mult har de la Dumnezeu, roagă-te şi priveghează; dacă postirea îţi dă mult din duhul lui Dumnezeu, posteşte; dacă milostenia îţi dă mai mult, fă pomeni. Masuraţi fiecare virtute facută din dragoste pentru Hristos în acest fel.”

Citeste mai mult

Actualitate

De astăzi, schimbare majoră pentru medicii de familie: Banii vin din servicii, nu din numărul de pacienți

Publicat

Publicitate

Sistemul de finanțare a medicinei de familie intră într-o nouă etapă, odată cu o schimbare majoră de filozofie impusă de Ministerul Sănătății. Începând cu 1 ianuarie 2026, ponderea plății per capita scade semnificativ, iar cea mai mare parte a banilor va fi acordată în funcție de serviciile medicale efectiv prestate. Autoritățile susțin că măsura urmărește o alocare mai eficientă a fondurilor publice și o stimulare a activității medicale reale, nu doar a numărului de pacienți înscriși pe liste, relatează mediafax.ro.

Actul normativ, inițiat de Ministerul Sănătății, prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, doar 25% din bugetul alocat medicilor de familie va fi direcționat către plata per capita, în timp ce 75% va merge către plata pe serviciu medical efectiv prestat.

Schimbare de filozofie în sistemul sanitar

Comparativ cu anul 2025, când distribuția fondurilor era de 35% per capita și 65% per serviciu medical, finanțarea medicilor de familie în 2026 marchează o schimbare clară de abordare. Autoritățile urmăresc ca banii publici să fie alocați în funcție de actul medical realizat și de serviciile efectiv oferite pacienților, nu doar de numărul persoanelor înscrise pe listele medicilor de familie.

Plata per capita asigura până acum venituri relativ stabile, indiferent de frecvența prezentării pacienților la consultații, în timp ce plata per serviciu recompensa activitatea medicală concretă, precum consultațiile, controalele periodice sau procedurile simple.

Noile valori ale punctelor

Potrivit notei de fundamentare a ordonanței, noua formulă de finanțare a medicilor de familie se reflectă direct în modificarea valorii punctelor de decontare. Astfel, dacă în 2025 valoarea punctului per capita era de 12 lei, iar cea per serviciu medical de 8 lei, din 1 ianuarie 2026 acestea vor fi ajustate semnificativ.

Valoarea punctului per capita scade la 8,2 lei, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 32%, în timp ce punctul per serviciu medical crește la 10,3 lei, o majorare de circa 29%. Modificările au fost confirmate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și sunt prevăzute în ordinul comun al ministrului Sănătății și al președintelui CNAS nr. 2.339/2.015/2025, publicat pe 31 decembrie 2025 în Monitorul Oficial.

Publicitate

Ordonanța de urgență stabilește și direcția pentru anul 2027, când finanțarea medicilor de familie va deveni și mai dependentă de activitatea medicală efectivă. Conform documentului, doar 20% din buget va mai fi alocat plății per capita, iar 80% va fi direcționat către plata per serviciu medical.

Citeste mai mult

Eveniment

Veste la început de an: Primăria Avrămeni a semnat contractul pentru etapa a III-a de modernizare a iluminatului public

Publicat

Publicitate

Vești bune pentru locuitorii comunei Avrămeni chiar la început de an. Primăria Avrămeni a semnat contractul de finanțare pentru etapa a III-a a proiectului de modernizare a iluminatului public, un demers important pentru eficiența energetică la nivelul localității.

Proiectul este finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu și continuă investițiile realizate în etapele anterioare, care au adus deja îmbunătățiri vizibile în mai multe zone ale comunei. Noua etapă vizează extinderea și modernizarea sistemului de iluminat public, cu accent pe reducerea consumului de energie și creșterea confortului pentru cetățeni.

Anunțul a fost făcut de primarul George Telișcă, care a subliniat faptul că administrația locală rămâne activă și implicată în interesul comunității, inclusiv în perioadele de final de an.

„Așa cum v-am obișnuit, muncim în interesul comunității noastre, iar acest lucru se vede inclusiv atunci când primim vești bune chiar și în ultima zi a anului”, a transmis edilul.

Totodată, primarul comunei Avrămeni a mai adăugat că urmează să anunțe, în perioada următoare, detalii privind calendarul lucrărilor și zonele în care va fi implementată etapa a III-a a proiectului.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending