În perioada ianuarie-august 2023, urmare a serviciilor și măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă oferite de  AJOFM Botosani, 2.667 persoane au fost încadrate în muncă, dintre care 1.172 femei.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de referință 1.346 au peste 45 de ani 326 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani 105 au între 30 și 35 de ani, iar 890 sunt tineri NEETs sub 30 de ani.

În funcţie de rezidenţă, din totalul persoanelor încadrate în muncă, 1.194 provin din mediul urban, iar 1.473 persoane sunt din mediul rural.

Din numărul total de persoane care au fost angajate prin intermediul AJOFM Botoșani, 629 persoane fac parte din categoria celor greu sau foarte greu ocupabile. Precizăm că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Din punct de vedere al nivelului de pregătire al persoanelor pentru care s-a identificat un loc de muncă, cele mai multe persoane au studii liceale 992 persoane (37,20%), urmate de cele cu învățământ gimnazial 729  persoane(27,33%). Numărul celor cu învățământ profesional este de 629 persoane, iar cei cu studii superioare sunt în număr de 161 persoane.

Pentru integrarea pe piaţa muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în baza de date a agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază au domiciliul sau reşedinţa beneficiază de pachete personalizate de măsuri active prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată.

Astfel în perioada ianuarie-august 2023, numărul persoanelor care au beneficiat de servicii personalizate  la înregistrarea  în evidenţă ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 5.712 persoane.

Pentru mai multe informații despre activitatea Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botosani, puteți accesa www.anofm.ro /AJOFM Botosani.

Se schimbă vârsta de pensionare. Printre măsurile pe care România și le-a asumat prin PNRR se numără și cea privind creșterea perioadei profesionale a cetățenilor.

Este un alt mod de a spune că vârsta de pensionare va crește atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Atenție însă, este vorba despre oamenii obișnuiți, nu și de pensionarii ”speciali”.

Deocamdată nimeni nu le-a explicat oamenilor de ce ar accepta creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, când unii angajați ai statului pot ieși la pensie la 40 și ceva de ani, în general cu pensii mult mai mari decât media.
Creșterea se va face treptat, pentru ca oamenii să nu sesizeze prea bine ce se întâmplă. Vezi aici cum vârsta de pensionare a femeilor s-a majorat discret.
O creștere a vârstei de pensionare a românilor – care în prezent este de 63 de ani pentru femei și de 65 de ani pentru bărbați – ar fi însă o măsură nepopulară.

Proiectul de lege, așa cum este prevăzut în jalonul din PNRR prevede egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților, eșalonat până în anul 2035.

În acest sens, CNPP a elaborat o serie de scenarii care urmează să fie discutate la nivel tehnic cu Comisia Europeană.

Noul algoritm pentru creşterea pensiilor. Cele trei formule de calcul anunțate de ministrul Finanțelor pentru recalcularea pensiei
Propunere de reducere a vârstei standard de pensionare pentru femeile cu mai mulți copii, astfel:

cu 1 an pentru 3 copii
cu 2 ani pentru 4 sau mai mulți copii
Persoanele asigurate se pot pensiona cu 5 ani mai devreme la limita de vârstă dacă au depășit stagiul complet de cotizare contributiv cu cel putin 5 ani de stagiu de cotizare.

Se menține posibilitatea pensionării anticipate cu 5 ani mai devreme și a persoanelor care au depășit stagiul complet de cotizare contributiv cu cel mult 5 ani de stagiu de cotizare, cu o penalizare maximă de 24%.

O persoană poate ieși la pensie anticipată doar cu condiția îndeplinirii unui stagiu de cotizare contributiv.

Vârsta de pensionare – prevederi în PNRR
Prin reforma 6 din componenta 8 a PNRR, România se angajează, în linii mari, la:

Reforma sistemului public de pensii printr-un nou cadru legislativ pentru a asigura sustenabilitatea fiscală în contextul îmbătrânirii populației, pentru a corecta inegalitățile, a asigura sustenabilitatea și previzibilitatea sistemului de pensii și a respecta principiul contributivității în ceea ce privește beneficiarii drepturilor de pensie.

Această reformă vizează, de asemenea, modernizarea sistemului de pensii prin aplicații și servicii digitale.

Reforma sistemului public de pensii își propune să dea curs recomandărilor relevante specifice adresate țării și, în special, să asigure sustenabilitatea fiscală, egalizarea vârstei de pensionare și stabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii.

Mai precis, pe subiectul vârstei de pensionare, prin PNRR România se angajează să creeze legislație nouă care:

va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;
va introduce stimulente pentru amânarea pensionării.

Ziua Internațională a Accesului la Informație este sărbătorită în fiecare an pe 28 septembrie și este dedicată promovării dreptului oamenilor de a avea acces la informații de interes public, informează alba24.ro.

Această zi reprezintă o oportunitate de a sublinia importanța transparenței, responsabilității guvernelor și a altor organizații în furnizarea de informații relevante și accesibile cetățenilor.

Principalele obiective ale Zilei Internaționale a Accesului la Informație includ:

• Promovarea și apărarea dreptului la informație: Această zi pune în lumină importanța garantării accesului public la informații esențiale pentru luarea deciziilor și pentru participarea civică.
• Creșterea conștientizării cu privire la transparența guvernului: Evenimentele și campaniile organizate cu ocazia acestei zile aduc în prim-plan transparența guvernamentală și cererea de informații deschise și accesibile din partea instituțiilor publice.
• Susținerea dezvoltării sustenabile: Accesul la informație joacă un rol important în dezvoltarea durabilă, în luarea deciziilor informate și în gestionarea resurselor.
• Încurajarea dezvoltării legilor și politicilor privind transparența și accesul la informație: Ziua Internațională a Accesului la Informație poate servi drept platformă pentru revizuirea și dezvoltarea normelor și reglementărilor care guvernează acest domeniu.

În această zi, organizațiile guvernamentale, organizațiile neguvernamentale și alte entități promovează importanța accesului la informație prin evenimente precum seminarii, conferințe, campanii de conștientizare și activități educaționale.

Scopul este de a încuraja guvernele și instituțiile publice să fie mai transparente și să ofere acces la informații esențiale pentru cetățeni, contribuind astfel la consolidarea democrației și la dezvoltarea societăților deschise.