Connect with us
Publicitate

Eveniment

Carantină sau în izolare: Diferența dintre cele două măsuri

Publicat

Publicitate

Carantina și izolarea sunt obligatorii, iar autoritățile încearcă să explice diferențele dintre cele două, explică   alba24.ro. Carantina se instituie pentru persoanele care nu sunt infectate cu virusul sars-cov-2, dar sunt în una din două situații: sosesc în România din alte state sau sunt contact direct cu o persoană infectată.

Autoritățile române au luat un set de reguli pentru a combate pandemia de COVID-19, care în ultima perioadă a evoluat cu o creștere semnificativă a infectărilor. 

Carantina și izolarea sunt obligatorii, iar autoritățile încearcă să explice diferențele dintre cele două măsuri

Publicitate

Carantina se instituie pentru persoanele care nu sunt infectate cu virusul sars-cov-2, dar sunt în una din două situații: sosesc în România din alte state sau sunt contact direct cu o persoană infectată.

Pentru persoanele infectate (care au rezultatul pozitiv la un test PCR sau antigen) se instituie măsura izolării.

Publicitate

Instituirea carantinei pentru persoanele care sosesc în România sau sunt contact direct cu o persoană infectată cu SARS-CoV-2:

  • 10 zile pentru persoanele nevaccinate sau care nu se află în perioada cuprinsă între a 11-a și a 180-a zi de la data confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2
  • 5 zile pentru persoanele vaccinate și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare, precum și pentru persoanele care au fost confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în perioada cuprinsă între a 11-a și a 180-a zi anterioare datei intrării în țară sau contactului cu persoana infectată.

Persoanele care sosesc în România nu intră în carantină dacă se află în una dintre următoarele situații:

Pentru persoanele care vin din state ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană sunt instituite următoarele excepții de la carantină (persoanele aflate în aceste situații nu intră în carantină):

  • persoanele care vin din state încadrate în zona verde sau galbenă și prezintă dovada vaccinării, dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la data confirmării până la data intrării în țară ori dovada testării negative RT-PCR pentru COVID-19 efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii)
  • persoanele care sosesc din state încadrate în zona roșie și prezintă dovada vaccinării, dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la data confirmării până la data intrării în țară
  • copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani
  • copiii cu vârsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, indiferent de încadrarea țării în zona de risc, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii)
  • persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona roșie și rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). ATENȚIE!!! În situația în care aceste persoane nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României
  • persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării
  • lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria sau Bulgaria, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea în țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respective
  • elevii/studenții, cetățeni români sau cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare
  • membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora nevaccinați ori care nu au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona roșie pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARSCoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și participă doar la activități în cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate
  • conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă
  • persoanele predate autorităților române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerate
  • membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic și Consular al României și posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona roșie și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii)
  • elevii/studenții, cetățeni români sau cetățeni cu domiciliul sau reședința în afara României care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități/instituții de învățământ de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și prezintă documente doveditoare
  • piloții de aeronave și personalul navigant al acestora, precum și mecanicii de locomotivă și personalul feroviar
  • conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, dacă fac dovada vaccinării cu schemă completă și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea acesteia ori dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară sau prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional
  • personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigație interioară cât și de la bordul navelor și elicopterelor de transport persoane sau de suport evacuare medicală precum și de la bordul celor care operează în zona economică exclusiva a României, care arborează pavilion român sau pavilion străin, dar aflat în managementul unui operator roman, într-un port românesc, cu condiția asigurări a echipamentelor individuale de protecție împotriva COVID-19
  • personalul navigant maritim român care se repatriază prin orice mijloc de transport și cel care efectuează schimbul de echipaj la bordurile navelor aflate în porturile românești, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, la intrarea în țară, precum și la îmbarcarea/debarcarea de pe navă
  • personalul tehnic care lucrează pe platformele fixe și mobile de extracție petrol și gaze in zona exclusiva economică a României.

Pentru persoanele care sosesc pe teritoriul României din statele terțe, indiferent de încadrarea acestora în zona de risc epidemiologic, sunt instituite următoarele excepții de la carantină (persoanele aflate în aceste situații nu intră în carantină):

  •  persoanele care prezintă dovada vaccinării sau dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la data confirmării până la data intrării în țară, însoțite de rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii)
  • copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani;
  • copiii cu vârsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
  • persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;
  • persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;
  • lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea în țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
  • elevii/studenții, cetățeni români sau cetățeni cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare;
  •  membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora care sunt nevaccinați ori care nu au fost confirmați
  • pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, sosesc pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și participă doar la activități în cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate;
  •  conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă;
  • persoanele predate autorităților române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerată;
  •  membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic și Consular al României și posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din statele terțe, indiferent de încadrarea acestora în zona de risc și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
  • elevii/studenții, cetățeni români sau cetățeni cu domiciliul sau reședința în afara României, care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități/instituții de învățământ de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și prezintă documente doveditoare;
  • angajații sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională care se întorc în România de la activități desfășurate în interes profesional în afara țării și sunt vaccinați ori au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară;
  • piloții de aeronave și personalul navigant al acestora, precum și mecanicii de locomotivă și personalul feroviar;
  • conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, dacă fac dovada vaccinării cu schema completă și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea acesteia ori dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară sau prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional;
  • personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigație interioară cât și de la bordul navelor și elicopterelor de transport persoane sau de suport evacuare medicală precum și de la bordul celor care operează în zona economică exclusiva a României, care arborează pavilion român sau pavilion străin, dar aflat în managementul unui operator roman, într-un port românesc, cu condiția asigurări a echipamentelor individuale de protecție împotriva COVID-19;
  • personalul navigant maritim român care se repatriază prin orice mijloc de transport și cel care efectuează schimbul de echipaj la bordurile navelor aflate în porturile românești, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, la intrarea în țară, precum și la îmbarcarea/debarcarea de pe navă;
  • personalul tehnic care lucrează pe platformele fixe și mobile de extracție petrol și gaze in zona economică exclusivă a României.

Suspendarea temporară a măsurii de carantină

Pentru situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții/tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare cum ar fi afecțiuni oncologice, insuficiență renală cronică în program de hemodializă, fără a se limita la acestea, preschimbare documente de identitate, părăsirea țării, prezentarea la centrul de vaccinare conform programării în vederea vaccinării ș.a., poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină, pe baza documentelor justificative.

Analiza este realizată la nivelul centrelor județene de coordonare și conducere a intervenției.

Publicitate

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Deputatul PSD Marius Budăi a deschis dezbaterea cu liberalii cu patru întrebări despre Programul PNL de guvernare

Publicat

Publicitate

Prim-vicepreședintele PSD Botoșani, deputatul Marius Budăi, a răspuns la cererea pentru dezbatere din partea secunzilor șefului PNL Botoșani cu adresarea a patru întrebări legate de Programul PNL de guvernare.

Social-democratul a spus că va participa la o dezbatere în direct cu șeful PNL Botoșani, dacă acesta va răspunde la întrebările de care fuge de la începutul campaniei și dacă dezbaterea va fi despre alegerile parlamentare și nu despre cele locale, cum propuneau liberalii.

Marius Budăi a deschis dezbaterea cu patru întrebări despre Programul PNL de guvernare:

Publicitate
  1. „De ce nu ați scris nimic despre sistemul public de pensii, despre Pilonul 1? Nimic despre creșterea pensiei medii? Asta înseamnă că vreți să înghețați pensiile, cum ați mai făcut-o în 2021!
  2. De ce vorbiți în programul dumneavoastră de „punctul de pensie”? Această noțiune nu mai e aplicabilă de la 1 septembrie 2024. Acum pensiile se calculează pe baza „valorii punctului de referință”.
  3. De ce promiteți în programul dvs. că nu veți coborî pragul pentru regimul de impozitare la microîntreprinderi? Tot dvs. ați scris în PNRR exact opusul! Că în 3 ani trebuie redus acest prag cu 15%, apoi cu 33% și apoi din nou cu 33%, astfel încât doar una din 5 microîntreprinderi să mai poată beneficia de impozitarea cu 1% din cifra de afaceri.
  4. De ce colegii dumneavoastră de la PNL vorbesc despre generalizarea cotei unice? Asta însemnă creșterea impozitului la salarii de la 10% la 16%, la pensiile sub 3.000 de lei, de la 0% la 16%, la pensiile de peste 3.000 de lei, de la 10% la 16%, dublarea impozitului de 8% pe dividende și desființarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri la microîntreprinderi și trecerea lor la impozit pe profit!Ați vrut dezbatere! Poftim dezbatere! Nu circ! Răspundeți la întrebări!”, a scris Marius Budăi.

 

https://www.facebook.com/share/p/182HYhMNog/?mibextid=WC7FNe

 

Publicitate

CMF11240017

Citeste mai mult

Eveniment

Rata şomajului înregistrat în evidenţele AJOFM  Botoșani la sfârșitul lunii trecute

Publicat

Publicitate

La sfârșitul lunii octombrie 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.938 șomeri (din care 2.288 femei), rata șomajului fiind de 4,49%.

Din totalul de 4.938 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 897 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 4.041 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.576 șomeri provin din mediul rural și 1.362 sunt din mediul urban.

 

Publicitate

 

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii
Total 4.938
< 25 ani    414
între 25-29    193
între 30-39    779
între 40-49       1.333
între 50-55 1.071
peste 55 ani       1.148

 

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 43,99%. Șomerii cu studii primare si fara studii cu reprezintă 21,71% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 14,62%,  cei cu învățământ profesional 15,82%,cei cu studii superioare sunt 2,84% iar cei cu învățământ postliceal  1,03% .

Publicitate

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 326 persoane foarte greu ocupabile, 3.358 greu ocupabile,1.227 mediu ocupabile, iar 27 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea  într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa : https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Zi emoționantă pentru părintele profesor Grigore Diaconu, un Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Astăzi, 21 noiembrie, părintele profesor Grigore Diaconu, Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani, își sărbătorește ziua de naștere. În finalul slujbei de la Biserica „Sfântul Gheorghe”, biserică unde părintele profesor slujește de câteva luni, viceprimarul Dana Bețenchi i-a oferit, din partea Executivului Primăriei Botoșani, flori și un mic dar, în semn de prețuire pentru întreaga activitate în slujba comunității. Vizibil emoționat, preotul Grigore Diaconu a mulțumit și s-a declarat încântat de faptul că edilii botoșăneni știu să fie alături de oameni. Sărbătoritul a mai fost felicitat de preoții Dumitru Mateciuc și Aurel Chiroșcă, dar și de botoșănenii care au participat la slujba oficiată cu prilejul marii sărbători Intrarea în biserică a Maicii Domnului.

Viață închinată Bisericii Ortodoxe Române și semenilor

Părintele Grigore Diaconu a împlinit 76 de ani de viață și 55 de ani de preoție. El și-a început activitatea de preot în comuna Santa Mare. A slujit apoi la Biserica „Sfinții Voievozi” și Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. În perioada 1 ianuarie 1978 – 1 februarie 1990, a fost protopop al Protopopiatului Botoșani, pentru ca în perioada aprilie 1997 – septembrie 2014 să se afle la conducerea Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Gheorghe” Botoșani.

Publicitate

Construirea de biserici, transformarea Seminarului Teologic “Sfântul Gheorghe” într-o instituție de învățământ modernă, implicarea în multe proiecte sociale – acestea sunt coordonatele vieții preotului Grigore Diaconu.

El a îmbinat activitatea de slujitor al Bisericii Ortodoxe Române cu cea socială, de sprijinire a unor spitale, instituții de învățământ, cămine de bătrâni, parohii, elevi merituoși și familii nevoiașe.

M-am pregătit pentru a sluji Biserica, școala, familia și pe credincioși. Acolo unde am fost chemat să lucrez, n-am știut ce-i tihna și odihna, pentru ca Biserica Ortodoxă Română, pentru care m-am pregătit să o slujesc și pentru care am depus jurământ în fața lui Dumnezeu, să se întărească și să fie în slujba semenilor. Cel mai important lucru este că am reușit să zidesc biserici în inimile credincioșilor”, a declarat Grigore Diaconu.

Publicitate

Preotul Grigore Diaconu a primit Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani în toamna anului trecut.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Accidentele de circulaţie vor fi mai rare după ce A7 va prelua o parte din traficul de pe „Drumul Morții”

Publicat

Publicitate

Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie din România (AVAC) preconizează reducerea accidentelor de circulaţie cu mai bine de jumătate pe DN 2 (E85), în contextul deschiderii circulaţiei pe cele două loturi ale Autostrăzii A7, între Buzău şi Râmnicu Sărat, respectiv viitoarelor loturi din Autostrada Moldovei, drumul de mare viteză urmând să preia o mare parte din valorile de trafic înregistrate pe acest drum, scrie Adevărul.

Potrivit AVAC, deschiderea primelor loturi din Autostrada A7 vor avea un impact semnificativ asupra siguranţei rutiere şi a confortului în trafic. Specialiştii apreciază că o mare parte din traficul rutier înregistrat pe DN 2 (E85), drumul care leagă Capitala de zona Moldovei, va fi preluat de autostradă, consecinţa directă urmând să se reflecte în scăderea accidentelor grave de circulaţie, scrie Agerpres.

„Această autostradă, în primul rând va scădea presiunea pe Drumul Naţional (DN) 2, va creşte confortul pentru participanţii care se deplasează spre sau vin dinspre zona Moldovei spre Capitală şi va creşte gradul de siguranţă rutieră. Autostrăzile, deşi sunt drumuri de mare viteză, sunt cele mai sigure artere rutiere, cel puţin din Europa, conform statisticilor Comisiei Europene, doar 8% din accidentele grave de circulaţie se produc pe autostrăzi. Acelaşi lucru sigur că se va întâmpla şi la noi, va creşte gradul de siguranţă pentru că acest segment de autostradă, sau toată Autostrada Moldovei va prelua o mare parte din traficul de pe DN 2, în condiţiile în care DN 2 este considerat ‘drumul morţii’, pentru că s-au produs accidente cu consecinţe dintre cele mai grave. Din păcate, cele mai nesigure artere din România sunt cele dintre localităţi, din zona Bucureştiului spre Moldova, în această zonă se produc foarte multe accidente pe arterele din afara localităţilor. Când transferi o parte din trafic de pe astfel de artere nesigure sau cu risc ridicat de accident unde ai viteze de 90-100 km/h, dar fără a proteja participanţii la trafic, pe arterele rutiere unde ai protecţie foarte bună pentru participanţii la trafic, în opinia noastră va scădea numărul accidentelor cu consecinţe grave”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele AVAC, Cătălin Radu Codescu.

Publicitate

Primele efecte generate de construirea Autostrăzii A7 din punct de vedere rutier, respectiv procentele referitoare la accidentele de circulaţie înregistrate pe celelalte sectoare de drumuri, ar urma să se modifice într-o perioadă scurtă de timp, odată cu creşterea valorilor de trafic pe sectoarele date în folosinţă.

„Vom putea vorbi de procente când toată autostrada va fi gata, dar ce putem spune acum este că autostrada este mult mai sigură decât drumurile naţionale şi probabil că vom vedea schimbări în bine în statistica accidentelor chiar de la început, probabil că procentele vor fi 10-15% la început, iar când vom avea mai mulţi kilometri de autostradă şi vom asigura conexiunea între zona de sud şi cea de nord printr-un astfel de drum de mare viteză, accidentele se pot reduce şi la jumătate, sau chiar mai mult decât atât”, a precizat preşedintele AVAC.

Cele mai multe accidente de circulaţie înregistrate pe DN 2 (E85) au drept cauză viteza excesivă, pătrunderea neregulamentară pe contrasens, neadaptarea vitezei la condiţiile de drum şi neatenţia la volan.

Publicitate

„DN 2 are o bandă pe sens şi un acostament consolidat, de aceea există o mare presiune din cauza valorilor mari de trafic în a se circula pe două benzi, pentru că acostamentul nu este bandă de circulaţie şi are dimensiuni mult reduse. Din acest motiv se produceau multe accidente pentru că lumea nici nu înţelegea bine cum să utilizeze banda de circulaţie şi mulţi ieşeau pe acostamentul consolidat pentru a face loc vehiculelor care circulau cu viteză crescută. De aceea se produceau multe accidente, pe de altă parte nu este protejată circulaţia din ambele sensuri, nu există sistem de parapete median care să prevină pătrunderea pe contrasens şi atunci, dacă vorbim de un drum deschis traficului internaţional, unde în afara localităţii se circulă cu 100 km/h, riscul producerii de accidente rutiere cu consecinţe grave este foarte mare. Ar fi trebuit să avem şi un marcaj rezonator, dar el, din păcate, nu există”, a spus Cătălin Radu Codescu.

În anul 2023, pe Drumul Naţional 2 (E85), pe raza judeţului Buzău, se puteau număra 199 de cruci ridicate în amintirea persoanelor care şi-au pierdut viaţa în accidente de circulaţie, mai multe decât cei aproximativ 85 de kilometri de drum, în ultimii 10 ani 272 de persoane decedând în această zonă în evenimente rutiere.

„DN 2 District Mărăcineni Km 114+500 – 132+000 = 41 cruci. Pe DN 2 de la Km 68 până la km 100+600 avem 88 de cruci. Ultimul sector, de la intersecţia DN 2 cu Racoviţeni, până la limita cu judeţul Vrancea, sunt 70 de cruci. În total 199 de cruci”, informa, la acea dată, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Buzău, în urma unei solicitări AGERPRES.

Publicitate

Cele mai multe accidente grave s-au produs pe DN 2 (E85) în anul 2016 (108 accidente rutiere, 21 de persoane rănite grav, 41 de persoane decedate) şi anul 2018 (105 accidente rutiere,16 persoane rănite grav, 43 de persoane decedate), potrivit datelor furnizate AGERPRES de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Buzău.

România se poziţionează în continuare pe locul I în ceea ce priveşte frecvenţa accidentelor rutiere şi pe locul secund la indicatorul decese.

În cursul zilei de miercuri a fost programată deschiderea circulaţiei pe loturile 1 şi 2 ale Autostrăzii A7, sectorul Buzău – Râmnicu Sărat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending