În 2024, credincioșii ortodocși și cei catolici vor celebra Paștele în date diferite. Data sărbătorii Învierii Domnului determină și momentul Rusaliilor. Această diferență va conduce la un set distinct de zile libere pentru angajații din România în acest an al Sărbătorilor Pascal, relateazăalba24.ro.
Paștele Ortodox, numit și Duminica Învierii, este cea mai veche și mai importantă sărbătoare din tradiția creștină orientală, celebrând Învierea lui Iisus Hristos (înălțarea din mormânt) după crucificarea și moartea sa.
Sunt două calendare diferite, cu decalaj al sărbătorii la ortodocși și catolici.
Pentru calculul exact al datei sărbătorilor pascale, se iau în considerare două fenomene naturale: echinocțiul de primăvară și Luna plină.
În 2024, Paștele ortodox este sărbătorit în 5 mai.
Vinerea Mare este în 3 mai – zi liberă, iar a doua zi de Paște, 6 mai – tot zi liberă.
Publicitate
Cu o săptămână înainte, sunt Floriile ortodoxe, în 28 aprilie.
În 2024, Paștele catolic este sărbătorit în 31 martie.
Vinerea Mare este în 29 martie, iar a doua zi de Paște catolic în 1 aprilie.
Floriile catolice sunt sărbătorite în 24 martie.
Paștele în 2024. De ce se sărbătorește la date diferite
Învierea Domnului – Sfintele Paşti, este cel mai mare praznic al Bisericii lui Hristos.
Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine două fenomene naturale
unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară
altul cu data schimbătoare – luna plină.
Astfel, data Paştelui variază în fiecare an.
În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi.
Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian.
Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).
Zile libere luna Mai 2024: Minivacanță de 6 zile de Paști
Românii vor beneficia în luna mai de o minivacanță de 6 zile. Vor fi cumulate ziua liberă din 1 mai și zilele de Paști. Guvernul a aprobat pe 21 decembrie ziua de 2 mai ca ”punte” între zilele 1 și 3 mai. Astfel, rezultă o minivacanță de 6 zile între 1 mai – care pică într-o miercuri și 6 mai ( a doua zi de Paști) care pică într-o zi de luni.
1 mai – Ziua Muncii (miercuri)
2 mai – zi liberă -punte ( joi)
3 mai – Vinerea Mare (vineri)
4 mai – Sâmbăta Mare ( sâmbătă)
5 mai – Paștele ortodox (duminică)
6 mai – A doua zi de Paște ortodox (luni)
Originile sărbătorii pascale
Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară.
Data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325. Era în „duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primăvară”.
Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.
Paștele era sărbătorit la aceeași dată
Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată.
După Marea Schismă din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două – cea Apuseană sub autoritatea papei şi cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.
Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.
Din motive de ordin confessional, bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian.
Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească. După 1900, ea a ajuns să fie de 13 zile.
Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice a făcut ca şi bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian.
Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou, potrivit Agerpres.
Calendarul gregorian, și la unele biserici ortodoxe
Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.
Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian.
Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian.
Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştele după cel iulian.
Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paştele după calendarul gregorian.
Deşi este cea mai importantă sărbătoare creştină, Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi se va mai întâmpla în 2017).
Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie şi niciodată în luna mai.
Paștele ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.
Lumina Sfântă
Lumina Sfântă este considerată un miracol al Ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşte, la Ierusalim.
În timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12.30 şi 14.30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care ”se pogoară din cer”.
Se manifestă diferit în fiecare an şi, în primele minute, nu frige.
Zile libere și minivacanțe în 2024
1 și 2 ianuarie (prima și a doua zi de Anul Nou) – luni și marți 4 zile, cu sâmbătă și duminică)
6 și 7 ianuarie (Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul) – sâmbătă și duminică
24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – miercuri
1 Mai (Ziua Muncii) – joi
3 mai (Vinerea Mare) – vineri
5 mai și 6 mai (Paște ortodox) – duminică și luni (a doua zi de Paște) – minivacanță de 4 zile (3-6 mai); posibil minivacanță extinsă 1-6 mai, în funcție de decizia Guvernului
1 iunie (Ziua Copilului) – joi
23 și 24 iunie (prima și a doua zi de Rusalii) – duminică și luni
15 august (Adormirea Maicii Domnului) – joi (posibil minivacanță de 4 zile, joi-duminică, în funcție de decizia Guvernului)
30 noiembrie (Sfântul Andrei) – sâmbătă
1 Decembrie (Ziua Națională a României) – duminică
25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun) – miercuri și joi (posibil minivacanță de 5 zile, dacă va fi declarată zi punte vineri, 27 decembrie)
Calendar Paște ortodox și catolic în următorii ani
Următoarea dată în care Paștele va fi sărbătorit în aceeași zi și de ortodocși și de catolici, va fi 20 aprilie 2025.
Zilele în care pică Paștele Ortodox în anii următori
Paște ortodox 2024 – 5 mai
Paște ortodox 2025 – 20 aprilie
Paște ortodox 2026 – 12 aprilie
Paște ortodox 2027 – 2 mai
Paște ortodox 2028 – 16 aprilie
Paște ortodox 2029 – 8 aprilie
Paște ortodox 2030 – 28 aprilie
Zilele în care pică Paștele Catolic în anii următori
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Burse sociale 2025-2026. Elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal pot beneficia, în anul școlar 2025-2026, de burse sociale în cuantum minim de 300 de lei lunar. Cererile și dosarele cu documentele necesare trebuie depuse la secretariatele școlilor până la 2 octombrie 2025, potrivit metodologiei-cadru adoptate de Ministerul Educației, scrie alba24.ro.
Până pe 20 octombrie, școlile vor transmite la inspectoratele școlare prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse, sumele estimate pentru luna septembrie și octombrie, urmând ca elevii să primească banii la data de 20 noiembrie.
Potrivit reglementărilor legale, valoarea burselor sociale poate fi suplimentată prin hotărâre a consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ în funcţie de sumele alocate de autorităţile administraţiei publice locale/alte venituri obţinute de unitățile de învățământ și care pot fi utilizate cu această destinație.
În anul școlar 2025 – 2026, bursele școlare se acordă în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 732 din 4 septembrie 2025, care aprobă metodologia-cadru de acordare a burselor și cuantumul acestora.
Potrivit Ministerului Educațiie, elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniv
ersitar de stat obligatoriu beneficiază de:
bursă de merit (în cuantum de 450 de lei/lună)
bursă socială (300 de lei/lună)
bursă tehnologică (300 de lei/lună)
bursa pentru sprijinirea reintegrării școlare a mamelor minore (conform legii).
Elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional beneficiază de:
Publicitate
burse sociale, pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi, nivel primar, gimnazial şi liceal, dacă sunt şcolarizaţi fără taxe;
burse tehnologice, pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul profesional, dacă se încadrează în specializările şi condiţiile stabilite prin metodologia-cadru.
Burse sociale 2025-2026
Bursele sociale reprezintă o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic, din grupuri vulnerabile sau cu situații medicale speciale, în vederea susținerii participării la activitățile didactice, precum și pentru prevenirea abandonului școlar.
Acestea se acordă pentru elevii de nivel primar, gimnazial, liceal și profesional înscrişi la cursurile cu frecvenţă de zi, inclusiv pentru cei şcolarizaţi la domiciliu sau care urmează cursurile în „Școala din spital”.
Bursele sociale se acordă la cerere, în funcție de situația materială/socială/medicală a elevului.
Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidențialității asupra identității, datelor cu caracter personal și informațiilor referitoare la situația de dificultate în
care se află.
Burse sociale 2025-2026. Care sunt criteriile de acordare
Bursa socială se acordă elevilor din învățământul preuniversitar de stat înscriși la cursurile cu frecvență de zi, inclusiv celor școlarizați la domiciliu sau care urmează cursurile în „Școala din spital”, care se încadrează în cel puțin una dintre următoarele situații:
elevi proveniți din familii care realizează un venit mediu net pe membru de familie, supus impozitării, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic de 50% din salariul minim net pe economie. Se va lua în calcul salariul minim net pe economie în vigoare la data depunerii cererii;
elevi cu unul sau ambii părinți decedați și elevi asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție specială, respectiv plasamentul/plasamentul de urgență, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu net pe membru de familie, supus impozitării;
elevi care au deficiențe/afectări funcționale produse de boli, tulburări sau afecțiuni ale structurilor și funcțiilor organismului, încadrate conform criteriilor din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății și al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1.306/1.883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de handicap și a modalităților de aplicare a acestora, cu modificările și completările ulterioare, și structurate tipologic conform aceluiași act normativ, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu net pe membru de familie, supus impozitării;
elevi cu afecțiuni oncologice și/sau cronice școlarizați, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul „Școlii din spital” sau la domiciliu, fără a se lua în considerare nivelul
venitului mediu net pe membru de familie, supus impozitării;
elevi care revin după școlarizarea din cadrul „Școlii din spital” în unitatea de învățământ la care au fost înmatriculați anterior, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu net pe membru de familie, supus impozitării;
elevi proveniți din familii care beneficiază de venit minim de incluziune conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului.
Bursa socială se acordă sub condiţia ca elevul să fi promovat la toate disciplinele şi să fi obţinut media 10 la purtare sau calificativul „foarte bine” la purtare, la finalul anului şcolar anterior.
De asemenea, bursa socială se acordă şi în perioada vacanţelor şcolare (cu excepția: elevilor care nu au promovat anul școlar, a celor care sunt corigenți la mai mult de o disciplină și au acumulat mai mult de 20 de absențe nemotivate/an, a elevilor care nu au fost admiși la liceu/învățământ profesional, cursuri cu frecvență/a celor care repetă anul școlar din alte motive decât cele medicale).
Cum se pot obține bursele sociale. Documente necesare
Pentru obţinerea bursei sociale elevii majori sau părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor minori depun la secretariatul unității de învăţământ o cerere însoţită de acte care dovedesc dreptul de acordare a bursei sociale, în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului şcolar.
Documentele care vor fi depuse, în termen de 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar, de către părinții/reprezentanții legali/elevii majori pentru acordarea
burselor sociale prevăzute sunt:
declarație pe propria răspundere privind veniturile nete, obținute pe ultimele 12 luni anterioare cererii, realizate de membrii familiei și acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal pentru verificarea respectării criteriilor de acordare a bursei;
documente doveditoare ale componenței familiei:
certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani,
actele de identitate ale persoanelor care au peste 14 ani,
acte referitoare la starea civilă de la momentul depunerii cererii,
declarația pe proprie răspundere dată de ambii părinți, necăsătoriți, că locuiesc împreună,
certificatul de divorț și convenția notarială încheiată în cadrul procesului de divorț cu copii minori,
sentință judecătorească din care să rezulte stabilirea domiciliului copilului/copiilor la unul dintre părinți,
certificat de deces,
decizia instanței de menținere a stării de arest,
raport de anchetă socială în cazul părinților dispăruți, după caz.
Acordarea burselor sociale pentru motive medicale se face pe baza certificatului de încadrare în grad de handicap sau a certificatului eliberat de medicul specialist (tip A5), cu luarea în evidență de către medicul de la cabinetul școlar/medicul de familie — acolo unde nu există medic școlar.
Prin excepție, acordarea burselor sociale pentru elevii proveniți din familii care beneficiază de venit minim net de incluziune se face în urma comunicării la inspectoratele școlare județene/al municipiului București, denumite în continuare ISJ/ISMB, de către agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, a listei elevilor înscriși în învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune, în luna anterioară celei de raportare a listei.
Lista elevilor care beneficiază de burse sociale poate fi revizuită lunar, la cererea beneficiarilor, prin completarea cu elevii a căror situație financiară/socială/medicală s-a modificat pe parcursul anului școlar și fac dovada încadrării în condițiile prevăzute.
La stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile nete realizate de membrii familiei. Prin venituri nete se înțelege totalitatea sumelor primite/realizate de fiecare membru al familiei, conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Verificarea documentelor privind veniturile declarate de părinții/reprezentanții legali ai elevilor minori se face de către una sau mai multe persoane desemnate de conducerea unității
de învățământ.
În situația în care personalul unității de învățământ are suspiciuni privind îndeplinirea condițiilor de acordare a bursei sociale, directorul sesizează situația autorităților administrației
publice locale și solicită efectuarea unei anchete sociale.
Personalul unităților de învățământ nu efectuează anchete sociale în vederea acordării burselor sociale.
Directorul unității de învățământ emite decizie de retragere a bursei în situația în care, în urma primirii raportului de anchetă socială, Comisia de management al burselor constată neîndeplinirea condițiilor de acordare a bursei sociale.
Bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor. Excepții
Potrivit legii, bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor școlare.
Prin excepție, nu primesc bursa socială în perioada vacanței de vară:
elevii care nu au promovat anul școlar;
elevii care la sfârșitul cursurilor anului școlar sunt corigenți la mai mult de o disciplină și au acumulat mai mult de 20 de absențe nemotivate/an. Bursa pe perioada vacanței de vară nu este suspendată dacă este îndeplinită doar una dintre cele două condiții;
absolvenții învățământului gimnazial care nu au fost admiși la liceu/în învățământul profesional, cursuri cu frecvență, într-o unitate de învățământ preuniversitar de stat;
elevii care repetă anul școlar din alte motive decât cele medicale.
Pentru elevii din anii terminali, bursele sociale se acordă și în perioada primei sesiuni a examenului național de bacalaureat sau a examenului de certificare a calificării profesionale, până la comunicarea rezultatelor finale, conform formulei de calcul prevăzute mai jos, cu condiția ca elevii bursieri să se prezinte la examene.
Formula de calcul al burselor sociale pentru perioada primei sesiuni a examenului de bacalaureat este (CmB / NZL) x NZLCRF, unde:
CmB = cuantumul bursei, stabilit prin lege/hotărâre de Guvern;
NZL = numărul de zile lucrătoare din luna respectivă;
NZLCRF = numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, până la data comunicării rezultatelor finale.
Decizia de retragere a bursei sociale în situațiile prevăzute se aplică de către director, la propunerea Comisiei de management al burselor.
România are nevoie de investiții care să creeze locuri de muncă și să stimuleze dezvoltarea regională. Prin Programul Național de Relansare propus de PSD, județele din Moldova pot deveni un pol de creștere economică durabilă.
La capitolul „Investiții”, Programul PSD propune opt măsuri principale, menite să aducă valoare adăugată economiei, să stimuleze producția și să creeze locuri de muncă, cu impact direct asupra bugetului de stat.
„Reducerea deficitului bugetar este necesară, dar nu suficientă. Trebuie să schimbăm abordarea. Avem nevoie, în paralel, și de măsuri care să creeze valoare economică, locuri de muncă și exporturi. Investițiile reprezintă cheia dezvoltării Moldovei și a județului nostru. Programul PSD oferă cadrul și instrumentele necesare pentru recuperarea decalajelor de către regiunile mai puțin dezvoltate”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.
Programul PSD prevede dezvoltare echilibrată în întreaga țară astfel încât și zonele mai puțin dezvoltate să devină atractive pentru investitori. Stimularea investițiilor de producție devine prioritară în aceste zone. „Susținerea investițiilor de minim 5 milioane de euro în activități de producție în aceste zone va genera locuri de muncă și creștere economică. Propunem o schemă de sprijinire a investițiilor care să nu afecteze bugetul statului, ci, dimpotrivă, să genereze venituri suplimentare din TVA și impozite. Programul PSD vine cu o reformă reală și nu doar cu măsuri de austeritate, care, în definitiv, ar conduce la contracția PIB-ului și la noi presiuni fiscale pentru menținerea deficitului într-o zonă sustenabilă”, a declarat deputatul Marius Budăi, prim-vicepreședintele PSD Botoșani.
Programul mai include: susținerea investițiilor în sectoarele strategice, tehnologii moderne, cercetare-dezvoltare, debirocratizare prin ghișeu unic pentru autorizații, garanții pentru IMM-uri și instrumente de cofinanțare prin fonduri europene. „Toate aceste măsuri au un obiectiv clar: investiții eficiente, creștere economică și locuri de muncă durabile în Moldova și nu numai”, a conchis Doina Federovici.
Astăzi, 15 septembrie, Dinu Buceceanu ar fi împlinit 57 de ani. Au trecut opt ani de când a plecat dintre noi, dar amintirea sa rămâne la fel de vie și puternică în inimile celor care l-au cunoscut.
Soț, tată și avocat dedicat, Dinu Buceceanu a lăsat în urmă nu doar o familie iubitoare, ci și un adevărat drum deschis în justiție pentru drepturile mamelor și ale copiilor. Lupta sa pentru ca mamele cu nașteri multiple să primească indemnizație pentru fiecare copil născut este doar una dintre mărturiile faptului că a fost, în adevăratul sens al cuvântului, „avocatul copiilor”.
Cei care l-au cunoscut îl descriu ca pe un om modest, care prețuia mai mult decât orice somnul liniștit și normalitatea unei vieți trăite în familie. „Nu se temea de nimic altceva decât de păcatul ridicolului – ridicolul de a poza în mai mult decât era”, își amintește soția sa. „Nu a dorit să fie important pentru lume, ci doar pentru familia lui. Se descria simplu: un om normal.”
Dinu Buceceanu a fost și un model de comportament pentru cei înzestrați cu minte: „Mai greu decât să fii inteligent este să te porți și să vorbești ca un om inteligent. Ne-a arătat că păcatul cel mare al oamenilor înzestrați cu minte este să nu se comporte pe măsura ei.”
A rămas în urma sa demnitatea – demnitatea unui avocat care a știut că „pentru nimic în lume nu merită să fii nici măcar o secundă de partea cealaltă”, adică în locul celui acuzat de necinste sau infracțiune.
Astăzi, îl pomenim cu respect și recunoștință: un om modest, demn, un soț și tată iubitor, un apărător al dreptății. În memoria lui, continuăm să prețuim liniștea, normalitatea și adevărul.
Pe 13 septembrie 2025, polițiștii rutieri din județul Botoșani au organizat o acțiune pentru prevenirea și descurajarea fenomenului de piraterie auto.
În cadrul controalelor, au fost verificate 28 de autovehicule. Doi șoferi au fost depistați efectuând transport de persoane fără autorizație. Aceștia au fost sancționați contravențional cu amendă, iar dreptul de a folosi autovehiculul a fost suspendat pentru șase luni.
Pe parcursul acțiunii, polițiștii au aplicat în total 22 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 9.000 de lei, pentru diferite abateri de la regimul rutier.