Connect with us

Actualitate

Când trecem la buletinele cu cip. MAI a anunțat data de la care vor fi eliberate noile cărțile de identitate

Publicat

Publicitate

Când trecem la buletinele cu cip: Noile cărți de identitate din România, cunoscute în limbajul popular drept buletine cu cip, vor fi eliberate începând cu 20 martie pentru persoanele cu vârsta de peste 14 ani, scrie alba24.ro.

Procesul va începe în judeţul Cluj, unde a fost implementat proiectul-pilot.

Datele inscripționate pe noile cărți de identitate electronice urmează să fie actualizate, potrivit unui proiect publicat în dezbatere de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Mai exact, adresa de domiciliu a titularului va fi eliminată de pe verso-ul documentului.

Copiii sub 14 ani vor putea primi și ei noile buletine cu cip, însă acest proces este programat să înceapă abia în iunie 2025, după extinderea emiterii la nivel național.

Începând din 20 martie 2025, MAI estimează ca va începe emiterea noilor cărți electronice de identitate cu suport electronic pentru persoanele cu vârste de peste 14 ani.

Publicitate

Începând cu 2 iunie 2025, vor fi emise cărți electronice de identitate și pentru minorii cu vârste între 0-14 ani.

Când trecem la buletinele cu cip

Potrivit art. 17 (52 ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, începând cu data realizării condițiilor tehnice, adresa de domiciliu a titularului nu se va mai înscrie în formatul tipărit al cărții electronice de identitate, ci doar în format electronic, pe suportul de stocare (cip).

De asemenea, actul normativ superior stabilește la art. 17 datele care se înscriu pe cartea de identitate simplă și pe forma tipărită a cărții electronice de identitate.

Conform MAI, punerea în circulație la nivel național a noilor documente de identitate urmează a se realiza gradual, începând cu serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor organizate la nivelul municipiilor reședință de județ și continuând cu celelalte municipii și cu serviciile organizate la nivelul orașelor și comunelor, potrivit specificațiilor.

Forma și conținutul cărții electronice de identitate

Cartea electronică de identitate conține în format tipărit informații înscrise cu privire la:

A. Față

  • a) denumirea statului emitent;
  • b) tipul documentului;
  • c) numele de familie;
  • d) prenumele;
  • e) sexul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin);
  • f) cetățenia;
  • g) data nașterii;
  • h) codul numeric personal (C.N.P.);
  • i) numărul documentului;
  • j) data expirării valabilității;
  • k) semnătura olografă a titularului;
  • l) imaginea facială a titularului.

B. Verso

  • a) data emiterii și autoritatea emitentă;
  • b) zona de citire automată cu caractere identificabile optic (MRZ);
  • c) zona cip.

Cartea electronică de identitate va conține toate elementele de securitate obligatorii prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/1157.

Actele de identitate eliberate până la data intrării în vigoare a noilor reglementări sunt și rămân valabile până la data expirării lor.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Într-un an greu pentru afaceri, Botoșaniul rezistă: Printre județele cu cele mai puține insolvențe în 2025

Publicat

Publicitate

Finalul anului 2025 a fost marcat de un nivel ridicat al insolvențelor, cu peste 900 de dosare deschise în fiecare dintre lunile septembrie, octombrie și noiembrie, în timp ce în luna decembrie au fost consemnate peste 1.000 de dosare de insolvență, arată datele unei platforme de analiză financiară.

‘Sfârșitul anului 2025 anunță provocări financiare în rândul firmelor și instabilitate economică. Luna decembrie din 2025 evidențiază o accentuare a presiunilor financiare asupra mediului de afaceri, reflectată de deschiderea a peste 1000 de dosare de insolvență. București înregistrează cele mai multe dosare de insolvență, cu peste 250 de dosare în decembrie 2025. De la 172 de dosare de insolvență înregistrate în decembrie 2024, Capitala înregistrează o creștere de 48% a dosarelor de insolvență. Astfel, în decembrie 2025 doar în București au fost deschise 255 de dosare de insolvență’, potrivit unei analize RisCo.

Datele din perioada decembrie 2024 – decembrie 2025 arată creșteri în ceea ce privește numărul dosarelor de insolvență și în județele Ialomița (260%), Constanța (219%), Brașov (146%), Bihor (132%) și Iași (100%).

Astfel, în decembrie 2024 în județul Constanța au fost consemnate 16 dosare de insolvență, iar în decembrie 2025, numărul acestora a ajuns la 51. Situație similară s-a înregistrat și în județul Bihor care, în decembrie 2024 avea 31 de dosare de insolvență, iar în decembrie 2025 numărul a ajuns la 72.

‘Prin urmare, datele arată că, în această perioadă, firmele s-au confruntat cu dificultăți financiare, iar mediul economic a resimțit presiuni semnificative. Aceasta perioadă sugerează că unele afaceri nu au putut să le depășească și au fost deschise așadar dosarele insolvență, arătând provocările cu care s-au confruntat antreprenorii. Cele peste 1.000 de dosare de insolvență deschise doar în ultima lună a anului 2025 prezintă o imagine de ansamblu care indică presiunile asupra mediului de afaceri românesc. Anul 2025 a fost un an al schimbărilor și al adaptărilor, în care firmele s-au confruntat cu provocări, au trebuit să-și regândească strategiile și să adopte soluții eficiente pentru a-și putea continua activitatea într-un mod optim și sustenabil, demonstrând flexibilitate și capacitatea de a se adapta la un mediu economic aflat în continuă mișcare’, susțin reprezentanții RisCo.

După numărul dosarelor de insolvență deschise în decembrie 2025, cele mai expuse domenii sunt: restaurante – creștere de 150%; lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții – creștere de 150%; transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare – creștere de 133%; comerț cu amănuntul în magazine nespecializate – creștere de 110%; lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – creștere de circa 91%.

Publicitate

La polul opus se situează Botoșani, Mureș, Buzău și Harghita, județe care au raportat mai puține dosare de insolvență față de aceeași perioadă a anului precedent.

‘Dacă urmărim lună de lună numărul dosarelor de insolvență în 2025, observăm atât fluctuații, cât și județe care rămân consecvente în top. Finalul de an ne arată faptul că firmele din diverse județe din țară întâmpină dificultăți financiare și că tot mai multe companii se confruntă cu riscul insolvenței. Noi recomandăm adoptarea unui comportament preventiv, care să includă verificarea tuturor partenerilor, atât a celor existenți, cât și a potențialilor colaboratori. În contextul dinamicii pieței și al mediului de afaceri, măsurile de protecție devin esențiale pentru firme, iar evaluarea periodică și monitorizarea constantă a portofoliului de clienți și parteneri pot face cu adevărat diferența’, au mai transmis reprezentanții platformei de analiză financiară.

Înființată în 2014, compania RisCo oferă servicii de verificare online și monitorizare a firmelor din România, oferind toate informațiile financiare, juridice și de disciplină a plăților despre companiile din țară. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Cât va crește prețul materialelor de construcții în 2026. Ce spun specialiștii din piață

Publicat

Publicitate

Impozitul pe clădiri va crește prețul materialelor de construcții, cu aproape 1%, reiese dintr-o analiză de specialitate, scrie alba24.ro.

Impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de business construit pentru o altă epocă. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialelor, dar adaugă costuri, care se transferă în preț.

Doar impozitul pe clădiri comerciale va crește prețul materialelor de construcții cu aproape 1%, susține Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual, potrivit Agerpres.

”În ultimele luni, discuția despre fiscalitate s-a concentrat aproape exclusiv pe impozitul pe profit și pe modul în care noile reguli vor afecta companiile. Mai puțin discutat este însă faptul că impozitele nu acționează doar asupra profitului, ci și asupra structurii de cost a business-urilor, iar acest efect ajunge, în final, în prețurile plătite de consumatori.

Un exemplu relevant este impozitul pe clădiri comerciale și logistice, un cost fix care apasă direct asupra modelelor de business bazate pe spații mari, stocuri și logistică extinsă – exact modelul dominant în retailul de materiale de construcții”, spune acesta.

Modul de impozitare

Potrivit sursei citate, pentru clădirile comerciale și logistice mari, impozitul se calculează ca procent din valoarea impozabilă a construcției, cu cote stabilite la nivel local.

Publicitate

În practică, pentru spații evaluate la zeci de milioane de euro, acest impozit anual poate ajunge la zeci de mii sau chiar peste 150.000-200.000 de euro per unitate, în funcție de oraș și de nivelul de taxare.

Privit izolat, raportat la cifra de afaceri, acest cost poate părea marginal. Impactul real apare însă atunci când este raportat la marja comercială, mai ales în retailul de volum, unde impozitul pe clădire poate ajunge să reprezinte între 0,3% și 0,7% din adaosul comercial, apropiindu-se în unele cazuri de 1%.

Costuri transferate în preț

Aceste costuri nu dispar și nu rămân la nivel contabil – ele sunt transferate mai departe, în prețul final al materialelor de construcții, subliniază Răileanu.

”Atunci când costurile fixe cresc pe întreg lanțul – de la producție la retail – ele nu dispar, ci se transferă în preț. De aceea vedem o presiune structurală, nu conjuncturală, asupra prețurilor. Acest context creează o oportunitate clară pentru modele de business care funcționează ca platforme și reduc dependența de spații fizice mari și de lanțuri logistice costisitoare”, arată fondatorul Depozit Virtual.

Lanțuri logistice lungi

Răileanu precizează că modelul actual al distribuției de materiale de construcții a fost gândit într-o perioadă în care spațiile fizice erau mai ieftine, impozitele pe clădiri aveau un impact redus, stocurile mari erau considerate un avantaj. Astăzi, acest model devine tot mai costisitor. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialului, dar adaugă costuri fixe: impozite, utilități, întreținere, personal și logistică internă. Toate aceste costuri sunt incluse, direct sau indirect, în prețul final.

Pentru clientul final – fie că este vorba despre o persoană care își construiește o casă sau despre un dezvoltator – diferența nu se vede în calitatea materialului, ci în prețul plătit. Materialul este același, dar drumul până la șantier este mai lung și mai scump. În acest context, impozitul pe clădiri nu face decât să accelereze o realitate deja existentă: lanțurile logistice lungi devin din ce în ce mai greu de susținut.

Industria materialelor de construcții, nevoită să se adapteze

”Impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de business construit pentru o altă epocă. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialelor, dar adaugă costuri. În momentul în care aceste costuri cresc, ele nu pot fi absorbite, ci se transferă în preț.

Asta explică de ce materialele se scumpesc chiar și atunci când producția nu se schimbă. Industria materialelor de construcții va fi nevoită să se adapteze. Nu vorbim despre dispariția magazinelor fizice, ci despre nevoia de a regândi lanțul prin care materialele ajung de la fabrică la șantier, într-o piață care a rămas mult prea tradițională”, a declarat Cosmin Răileanu.

Pe fondul presiunii fiscale și al costurilor fixe tot mai mari, explică acesta, piața va fi forțată să-și regândească structura. Modelele rigide, bazate pe active imobiliare mari, pierd treptat din eficiență.

”Impozitul pe clădiri nu este cauza tuturor scumpirilor, dar este un factor care expune limitele unui sistem costisitor, construit într-o perioadă în care condițiile economice erau diferite”, a adăugat el.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Cuvios Maxim Kavsokalivitul

Publicat

Publicitate
Sfântul Maxim Kavsokalivitul a viețuit la Sfântul Munte în secolul al XIV-lea. Viața sa i-a impresionat pe contemporani săi, pentru că și el a fost unul dintre cei numiți „nebuni pentru Hristos”.
A ajuns până la curtea imperială din Constantinopol, unde a vorbit cu mult curaj în fața împăratului, dar a și fost vizitat de doi basilei, Ioan al VI-lea Cantacuzino și Ioan al VIII-lea Paleologul, cărora le-a și prezis războiul civil care îi va dezbina (1347-1352). Sfântul Maxim nu viețuia foarte mult într-un loc, ci se muta dintr-un loc în altul, și, acolo unde ajungea, își ridica o colibă mică din crengi, în care să încapă doar el, și, după o oarecare vreme, îi dădea foc și pleca în altă parte iar acolo ridica altă colibă.
Nu a avut niciodată nimic al lui, nici sapă, nici săpăligă, nici traistă, nici scaun, nici masă, nici vas pentru apă, ori făină, sau untdelemn ori pâine, ori vin, și nimic din ceea ce este nevoie în viața omului, ci, ca un duh fără trup a trecut prin această viață.
El s-a învrednicit de harisma deosebirii duhurilor, și învăța că, cel care se lasă influențat de duhul înșelării, se înfurie și se supără, nu cunoaște deloc ce este smerenia, nici frângerea inimii adevărată și nici lacrimile, ci mereu se laudă cu izbânzile sale, se mândrește, și, fără reținere și frică de Dumnezeu, se dedă patimilor. Dimpotrivă, cel care este pătruns de Harul lui Dumnezeu, își stăpânește mintea, este atent și smerit, are suflet cucernic și ochi blânzi și plini de lacrimi.
Cât timp harul îl umbrește, sufletul lui se domolește, iar harul îl mângâie iar el își amintește de Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos și de iubirea Lui de oameni nemărginită.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Apel la solidaritate pentru un tată din Botoșani, al cărui vis a fost mistuit de un incendiu

Publicat

Publicitate

Impresionat de drama unui tată care, după ani de muncă în țară și în străinătate, și-a văzut munca de o viață distrusă într-un incendiu, Daniel Câslariu, președintele Asociației „Grup Civic” Botoșani, face un apel public la solidaritate și sprijin uman. Povestea lui Loznianu Constantin Laurențiu este una despre sacrificiu, boală, pierdere și speranță, iar mesajul transmis de Daniel Căslaru este redat integral mai jos:

„Sunt momente în viață când simți că cerul se prăbușește peste tine.

Când, după ani de muncă, de sacrificii, de speranță și rugăciune, într-o singură clipă… pierzi tot.
Aceasta este povestea lui Loznianu Constantin Laurențiu — tată, soț, om muncitor, care nu a cerut niciodată nimic de la nimeni.
În urmă cu 5 ani și-a pus toată inima într-un vis simplu:
să muncească aproape de casă, să fie lângă copii, să își întrețină familia prin propriile mâini.
A plecat în străinătate, a muncit pe șantiere, a dormit prin camere străine, a strâns fiecare leu.
A plătit chirii, impozite, a cumpărat scule, a tras cabluri, a reparat, a construit, a sperat.
Apoi, când visul era aproape gata, boala l-a pus la pământ.
Un an de spitale, tratamente, investigații.
Un an de durere, frică și tăcere.
Când Dumnezeu i-a dat putere să se ridice din nou…
a venit incendiul.
Un foc pornit din neglijența altuia a mistuit tot:
clădirea, uneltele, munca, viitorul.
În câteva minute au ars ani din viața lui.
Astăzi nu mai are unde să muncească.
Nu mai are cu ce.
Dar are încă credință.
Crede că Dumnezeu nu l-a lăsat singur.
Crede că Dumnezeu lucrează prin oameni.
De aceea vă cer, cu inima strânsă, să fim noi miracolul lui.
Orice ajutor înseamnă enorm:
o cărămidă pentru viitorul copiilor lui,
o scânteie de speranță pentru un tată care refuză să se lase învins.
Cont donații:
RO73BTRLRONCRT0482545601
RO23BTRLEURCRT0482545601
Titular: Loznianu Constantin Laurențiu
Distribuiți.
Ajutați.
Nu lăsați un om bun să rămână la pământ.
Dumnezeu să vă răsplătească fiecare gest.
Doamne ajută! ”

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending