Connect with us

Educație

Când sunt zile libere pentru elevi și profesori în anul școlar 2024-2025. Calendar perioade de vacanță

Publicat

Publicitate

Peste 59.000 de elevi din Botoșani, alături de colegii din țară, au început cursurile în 9 septembrie. Îi așteaptă 36 de săptămâni de școală, dar vor avea și patru vacanțe, plus cea de vară. Când sunt perioadele de vacanță în anul școlar 2024-2025. 

Prima perioadă de cursuri este până în 25 octombrie. În 5 octombrie 2024 este prima zi liberă din noul an școlar, atât pentru elevi, cât și pentru profesori, când este sărbătorită Ziua Mondială a Educației. Însă aceasta pică într-o zi de sâmbătă.

În perioada 26 octombrie – 3 noiembrie este vacanță de o săptămână.

Apoi urmează a doua perioadă de cursuri, din 4 noiembrie până în 20 decembrie.

Vacanța de iarnă coincide cu perioada sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou și va fi din 21 decembrie până în 7 ianuarie 2025.

Publicitate

Anul viitor, elevii vor reveni la cursuri din 8 ianuarie. Vor avea parte apoi de vacanța mobilă, de o săptămână, decisă la nivel de județ, de către inspectoratele școlare. În Alba, aceasta va fi în perioada 24-28 februarie.

Perioadele de vacanță în anul școlar 2024-2025

  • Vacanța de toamnă – de sâmbătă, 26 octombrie 2024 până duminică, 3 noiembrie 2024
  • Vacanța de iarnă / vacanța de Crăciun – de sâmbătă, 21 decembrie 2024, până marți, 7 ianuarie 2025
  • Vacanța mobilă / vacanța de schi – o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie – 2 martie 2025. Ca perioadă de timp, vacanța de schi se va desfășura între modulele de curs III și VI, în funcție de fiecare unitate de învățământ
  • Vacanța de primăvară – de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025
  • Vacanța de vară / vacanța mare – de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie

Zile libere pentru elevi și profesori anul școlar 2024-2025

  • sâmbătă, 5 octombrie 2024 – Ziua Mondială a Educației
  • marți, 22 aprilie 2025 – a treia zi de Paște – ziua pică în vacanța de primăvară
  • joi, 5 iunie 2025 – Ziua Învățătorului

Zile libere incluse în perioadele de vacanță:

  • miercuri, 25 decembrie 2024 – prima zi de Crăciun (ziua este în vacanța de iarnă);
  • joi, 26 decembrie 2024 – a doua zi de Crăciun (ziua este în vacanța de iarnă);
  • miercuri, 1 ianuarie 2024 – Anul Nou (ziua este în vacanța de iarnă);
  • joi, 2 ianuarie 2025 – Anul Nou (ziua este în vacanța de iarnă);
  • luni, 6 ianuarie 2025 – Botezul Domnului, Boboteaza (ziua este în vacanța de iarnă);
  • marți, 7 ianuarie 2025 – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (ziua este în vacanța de iarnă);
  • vineri, 24 ianuarie 2025 – Mica Unire, zi liberă legal;
  • vineri, 18 aprilie 2025 – Vinerea Mare (ziua este în vacanța de primăvară);
  • luni, 21 aprilie 2025 – A doua zi de Paște (ziua este în vacanța de primăvară);
  • joi, 1 mai 2025 –  Ziua Muncii;
  • luni, 9 iunie 2025 – a doua zi de Rusalii.

Cursuri și vacanțe

  • Cursuri: de luni, 9 septembrie 2024, până vineri, 25 octombrie 2024
  • Vacanță: de sâmbătă, 26 octombrie 2024, până duminică, 3 noiembrie 2024
  • Cursuri: de luni, 4 noiembrie 2024, până vineri, 20 decembrie 2024
  • Vacanța de iarnă: de sâmbătă, 21 decembrie 2024, până marți, 7 ianuarie 2025
  • Cursuri: de miercuri, 8 ianuarie 2025, până vineri, 7 februarie 2025, respectiv vineri, 14 februarie 2025, sau vineri, 21 februarie 2025,
    • după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București
    • în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ
  • Vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie— 2 martie 2025
  • Cursuri: de luni, 17 februarie 2025, respectiv luni, 24 februarie 2025, sau luni, 3 martie 2025
    • la decizia inspectoratelor școlare județene/ al municipiului București, după caz, până joi, 17 aprilie 2025
  • Vacanța de primăvară: de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025
  • Cursuri: de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025
  • Vacanța de vară: de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025.

Template_Carton_MEd – 122

Calendar școlar 2024-2025 în BOTOȘANI

  • Cursuri: de luni, 9 septembrie 2024, până vineri, 25 octombrie 2024
  • Vacanță: de sâmbătă, 26 octombrie 2024, până duminică, 3 noiembrie 2024
  • Cursuri: de luni, 4 noiembrie 2024, până vineri, 20 decembrie 2024
  • Vacanța de iarnă: de sâmbătă, 21 decembrie 2024, până marți, 7 ianuarie 2025
  • Cursuri: de miercuri, 8 ianuarie 2025, până vineri, 21 februarie 2025,
  • Vacanță: o săptămână, în perioada 24-28 februarie
  • Cursuri: de luni, 3 martie 2025
  • Vacanța de primăvară: de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025
  • Cursuri: de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025
  • Vacanța de vară: de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025.

Anul școlar 2024-2025. Școala altfel și Săptămâna verde

În perioada 9 septembrie 2024—30 mai 2025 se vor desfășura programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde”. Unitățile de învățământ vor planifica perioade de câte cinci zile consecutive, pentru aceste activități.

În aceste perioade, pentru elevii de liceu — filiera tehnologică și din învățământul profesional, dar și postliceal se organizează activități de instruire practică, urmărind și scopul acestor programe.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Despărțiri importante la FC Botoșani: Eduard Florescu pleacă în Kazahstan, iar Eduard Pap și-a încheiat amiabil contractul

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a anunțat astăzi plecarea a doi jucători importanți din lot. Mijlocașul Eduard Florescu a acceptat oferta clubului Yelimay Semey, echipă clasată pe locul 6 în prima ligă din Kazahstan.

La despărțire, jucătorul de 27 de ani a transmis un mesaj de mulțumire suporterilor și a vorbit cu respect despre perioada petrecută la echipa „roș-alb-albastră”.

Tot astăzi, clubul botoșănean a anunțat rezilierea contractului cu portarul Eduard Pap, de 30 de ani, în condiții amiabile.

Pap a ajuns la FC Botoșani în 2017, iar în actualul sezon a evoluat în 7 meciuri. Înainte de revenirea la Botoșani, goalkeeperul a jucat pentru ETO Győr (Ungaria) și Oțelul Galați.

FC Botoșani se află în plină reorganizare a lotului, iar aceste plecări marchează o nouă etapă pentru echipa din nordul Moldovei.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Ianuarie 2025: Cel mai cald început de an înregistrat vreodată. Au fost înregistrate noi recorduri de temperatură

Publicat

Publicitate

Luna ianuarie 2025 este cel mai cald început de an înregistrat vreodată, o lună în care au fost înregistrate noi recorduri de temperatură. Datele meteorologilor sunt îngrijorătoare, relatează alba24.ro.

Reprezentanții Serviciului pentru schimbări climatice (C3S) al Copernicus spun că ianuarie 2025 a fost cu 1,75°C peste nivelul preindustrial, cu o medie de 13,23 grade Celsius, notează AFP.

Clima se încălzeşte în prezent cu aproximativ 1,3°C. IPCC estimează că pragul de 1,5°C va fi probabil atins între 2030 şi 2035.

Cel mai călduros an

2024 a fost confirmat şi de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) ca fiind cel mai cald an înregistrat la nivel global A fost primul an calendaristic în care temperatura medie globală a depăşit cu 1,5°C nivelul preindustrial.

„Aceste recorduri pe care le-au anunţat colegii mei de la ANM nu fac decât să ne îngrijoreze şi să sublinieze ceea ce ştiam: este o eră în care efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai periculoase. Asta pentru că aduc din ce în ce mai des fenomene meteo extreme: secete, inundaţii, furtuni puternice, incendii de vegetaţie şi aşa mai departe. Aşadar, trebuie să regândim cum abordăm lucrurile.

Este crucial să venim cu măsuri care combat aceste efecte ale schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, să venim cu tehnologii inovatoare, să avem un management adaptat acestei situaţii în ceea ce priveşte apa, deşeurile, împăduririle. Să avem o altă abordare în ceea ce priveşte exploatarea resurselor naturale. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că schimbările climatice ne afectează pe fiecare dintre noi şi trebuie să acţionăm acum!”, a subliniat ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet, potrivit Mediafax.

Publicitate

Cea mai călduroasă perioadă de 13 ani consecutivi

Perioada 2012-2024 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de 13 ani consecutivi în care abaterile termice anuale sunt pozitive, primii 5 ani cei mai călduroşi din intervalul 1900-2024 fiind 2024, 2023, 2019, 2020 şi 2022.

Anul 2024 a înregistrat, în 10 luni, abateri termice lunare pozitive, cele mai mari, în ordine descrescătoare fiind luna februarie, urmată de iunie, iulie, martie şi august. De asemenea, februarie 2024 a înregistrat cea mai mare temperatură medie lunară. În ceea ce priveşte recordurile termice ale anului 2024 în România, iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă iarnă din intervalul 1900-2024, temperatura medie anotimpuală fiind de 3.66 grade Celsius, iar abaterea de +3.85 grade Celsius comparativ cu media intervalului 1991-2020.

Totodată, vara 2024 a fost cea mai caldă vară din intervalul 1900-2024, temperatura medie anotimpuală fiind de 22.80 grade Celsius, iar abaterea de +3.50 grade Celsius comparativ cu media intervalului 1991- 2020, lunile iunie, iulie şi august fiind cele mai călduroase luni de vară din istorie şi cu abateri termice de +3.20 grade Celsius în august 2024, +3.50 grade Celsius în iulie 2024 şi 3.70 grade Celsius în iunie 2024, faţă de normalul termic al acestor luni.

În 2024, în întreaga lume au fost observate fenomene meteorologice extreme, de la furtuni şi inundaţii grave la valuri de căldură, secetă şi incendii de vegetaţie. Frecvenţa şi intensitatea crescute ale acestor fenomene reprezintă un risc semnificativ pentru mijloacele de subzistenţă ale oamenilor din întreaga lume.

Citeste mai mult

Administratie

Balul Gospodarilor revine la Bucecea! Tradiție, muzică și voie bună pe 1 martie

Publicat

Publicitate

Orașul Bucecea se pregătește pentru cea de-a treia ediție a Balului Gospodarilor, un eveniment devenit deja tradiție în comunitate, a anunțat primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu.

Pe 1 martie 2025, localnicii sunt invitați să sărbătorească începutul primăverii într-o atmosferă autentică, cu muzică populară, dans și bună dispoziție.

Codul vestimentar este obligatoriu: costum tradițional, astfel încât fiecare participant să contribuie la păstrarea și promovarea valorilor culturale românești. Pe scenă vor urca interpreți renumiți de muzică populară, care vor încânta publicul cu melodii autentice.

Înscrierile se fac până pe 20 februarie 2025, la Centrul Cultural Bucecea, persoana de contact fiind Alina Spătaru. Invitații vor achita costurile aferente meniului, existând și o opțiune pentru post.

Evenimentul este organizat de Primăria Orașului Bucecea și Consiliul Local, care își doresc să mențină această frumoasă tradiție și să ofere locuitorilor bucuria reîntâlnirii în spiritul comunității.

“Vă așteptăm cu drag la acest eveniment de suflet al comunității bucecene, prin care dorim să păstrăm și să promovăm valorile și tradițiile românești!

Publicitate

Am susținut organizarea anuală a acestui eveniment, inclusiv în această perioadă, deoarece oamenii din comunitate apreciază astfel de acțiuni locale. Balul Gospodarilor înseamnă bucurie sufletească, oameni frumoși, apropiere față de comunitate și valorile culturii tradiționale.

Vă așteptăm cu drag la o seară de neuitat, plină de tradiție și voie bună!” a transmis primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu.

Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila: Nu vreau să creez panică dar va veni un seism puternic în România. Întrebarea este când, nu dacă

Publicat

Publicitate

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că România ar putea fi afectată de un cutremur puternic, subliniind însă că nu dorește să creeze panică. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Piața Victoriei” de la Europa FM, unde a fost invitat de jurnalista Mădălina Dobrovolschi, relatează alba24.ro.

„Întrebarea pe riscul seismic – și nu vreau nici să creez panică, nici alte tipuri de reacții – nu este dacă va veni. Va veni un seism puternic în România. Întrebarea este când va veni”, a spus ministrul Dezvoltării la Europa FM.

România are și o harta interactivă cu punctele de risc seismic. Poate fi consultată AICI.

Despre ea, ministrul Dezvoltării a spus că „vine să ajute orice cetățean și orice autoritate locală”.

„Noi am avut o execuție bugetară. Mă refer la Ministerul Dezvoltării, care a atins cam 70 de milioane de lei în condițiile în care bugetul alocat a fost de 400 de milioane.

Anul acesta, bugetul alocat va fi de peste 800 de milioane de lei pentru că acest program este prioritar pentru Guvern.

Publicitate

Întrebarea, știți, pe riscul seismic – și nu vreau nici să creez nici panică, nici alte tipuri de reacții – nu este dacă va veni. Va veni un seism puternic în România.

Întrebarea este când va veni, ceea ce astăzi nu putem să știm cu siguranță. Și a doua întrebare foarte importantă pentru care trebuie să lucrăm în fiecare zi: cum ne va găsi acel seism”.

Zonele seismice din România

Cutremurele din România sunt frecvente, deoarece țara se află într-o zonă seismică activă, cea mai importantă fiind Zona Vrancea.

Aceasta generează cele mai puternice și periculoase cutremure din România și chiar din sud-estul Europei.

  • Zona Vrancea – este principala sursă seismică și produce cutremure la adâncimi mari (70-180 km). Acestea afectează o suprafață mare, inclusiv București, Republica Moldova și Bulgaria.
  • Alte zone seismice – Banat, Făgăraș-Câmpulung, Dobrogea și vestul țării au și ele activitate seismică, dar cutremurele sunt mai mici și mai puțin periculoase.
  • Cele mai puternice cutremure istorice:
    • 4 martie 1977 (magnitudine 7,4) – a provocat mari distrugeri, în special în București, unde peste 1.500 de persoane au murit.
    • 10 noiembrie 1940 (magnitudine 7,7) – unul dintre cele mai puternice, a afectat grav Moldova și Bucureștiul.
    • 30 august 1986 (magnitudine 7,1) și 1990 (două cutremure de 6,9 și 6,4) – au fost resimțite puternic.

Cum afectează cutremurele România?

  • Bucureștiul este orașul cel mai vulnerabil din cauza clădirilor vechi și a solului nisipos.
  • Moldova și Muntenia sunt cele mai expuse regiunii Vrancea.
  • Impact economic – cutremurele puternice pot distruge infrastructura și locuințele.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending