Connect with us

Eveniment

Când se dau ceasurile cu o oră înainte

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

La finalul lunii martie, România trece la ora de vară, iar ceasurile se vor da cu o oră înainte.

Trecerea la ora de vară se va face în ultimul weekend din luna martie, adică în noaptea de 26 spre 27 martie 2022, când ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 3.00 devenind ora 4.00. Adică, „dormim mai puțin”, iar 27 martie 2022 este cea mai scurtă zi a anului, având 23 de ore, menționează alba24.ro.

În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore când e ora de iarnă).

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Însă ora de iarnă este ora considerată standard.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4.00 devine ora 3.00.

Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (30 octombrie).

Publicitate

ORA DE VARĂ 2022: de ce a fost introdus sistemul Ora de Vară
Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie).

Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei.

Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.

În prezent mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.

ORA DE VARĂ 2022 în România

În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.

În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în țările UE.

La nivelul Uniunii Europene, trecerea la ora de vară se face similar în toate statele, în aceeași zi.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul are ca scop folosirea luminii Soarelui pe o perioadă cât mai lungă din zi.

În acest mod, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală, iar acest lucru este benefic din cel puțin două puncte de vedere.

Lumina naturală, spre deosebire de cea artificială, este un stimulator al tonusului fizic și psihic.

În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.

ORA DE VARĂ 2022: Cum ne afectează trecerea la Ora de Vară
Schimbarea orei, fie ea de vară sau de iarnă, are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de vară poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată.

Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.

Potrivit unei cercetări efectuate de oameni de știință australieni, numărul de sinucideri este mai mare în primele săptămâni după trecerea la ora de vară față de restul anului.

Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal.

Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.

ORA DE VARĂ 2022: propunerea de renunțare la ora de vară

În 26 martie 2019, eurodeputații au votat renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând din 2021. Anterior, după un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. Adică fiecare stat trebuia să decidă dacă rămâne pe ora de vară sau pe cea de iarnă.

Eliminarea schimbării sezoniere a orei a fost susţinută în primul rând de Germania. Statele care preferau să rămână la ora standard urmau să schimbe ora pentru ultima dată în ultima duminică din luna octombrie 2021. Era prevăzută, însă, şi posibilitatea unei amânări de 12 luni.

În condiţii normale, România şi celelalte state membre ale UE urmau să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor până în aprilie 2020, după care urma o etapă de coordonare. Negocierile privind Brexit şi izbucnirea pandemiei a oprit însă complet acest proces.

În România, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Educație

Elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Internațională a Cititului Împreună

Publicat

acum 3 ore

joi, 06.02.2025

de

Publicitate

Elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au demonstrat încă o dată că lectura este un univers magic, o punte între oameni și o adevărată hrană pentru suflet.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Cititului Împreună, aceștia au participat la activitatea „Cititul, hrană pentru suflet!”, desfășurată în cadrul Centrului de Documentare și Informare al liceului, sub coordonarea bibliotecarei Brîndușa Cărbunaru.

Evenimentul a fost un prilej deosebit pentru ca elevii să reflecteze asupra puterii cuvintelor, a emoțiilor transmise prin lectură și a modului în care poveștile pot apropia oamenii. Într-o atmosferă caldă și prietenoasă, aceștia au citit împreună pasaje din cărțile lor preferate, descoperind noi perspective asupra lumii și lăsându-se inspirați de personaje, întâmplări și mesaje profunde.

Un moment deosebit al activității a fost rescrierea unei noi povești, în care fiecare elev a contribuit cu propriile idei, dând viață unor personaje și întâmplări menite să evidențieze frumusețea imaginației. Astfel, cuvintele au prins viață într-un mod inedit, iar lectura s-a transformat într-un adevărat exercițiu de creativitate și conectare.

Ziua Internațională a Cititului Împreună este un moment de conștientizare a importanței lecturii în dezvoltarea personală și educațională. Prin această activitate, elevii au înțeles că fiecare carte deschide o lume nouă, o fereastră către cunoaștere și un spațiu al valorilor și al frumosului. Lectura nu este doar un act individual, ci și un liant care ne apropie, ne inspiră și ne ajută să creștem împreună.

Evenimentul de la Liceul „Demostene Botez” Trușești a reconfirmat faptul că lectura este o tradiție vie, ce trebuie cultivată și transmisă mai departe, ca parte esențială a dezvoltării intelectuale și sufletești.

Publicitate

Iată și câteva imagini:

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 6 februarie 2025

Publicat

acum 3 ore

joi, 06.02.2025

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 6 februarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 6 februarie 2025:

Loto 6/49: 29, 35, 9, 4, 45, 40

Loto 5/40: 38, 21, 26, 22, 3, 39

Joker: 16, 45, 9, 6, 19 + 7

Noroc: 7 7 8 5 0 0 4

Publicitate

Noroc Plus: 0 0 0 6 4 3

Super Noroc: 1 3 4 7 7 3

Citeste mai mult

Eveniment

Despărțiri importante la FC Botoșani: Eduard Florescu pleacă în Kazahstan, iar Eduard Pap și-a încheiat amiabil contractul

Publicat

acum 4 ore

joi, 06.02.2025

de

Publicitate

FC Botoșani a anunțat astăzi plecarea a doi jucători importanți din lot. Mijlocașul Eduard Florescu a acceptat oferta clubului Yelimay Semey, echipă clasată pe locul 6 în prima ligă din Kazahstan.

La despărțire, jucătorul de 27 de ani a transmis un mesaj de mulțumire suporterilor și a vorbit cu respect despre perioada petrecută la echipa „roș-alb-albastră”.

Tot astăzi, clubul botoșănean a anunțat rezilierea contractului cu portarul Eduard Pap, de 30 de ani, în condiții amiabile.

Pap a ajuns la FC Botoșani în 2017, iar în actualul sezon a evoluat în 7 meciuri. Înainte de revenirea la Botoșani, goalkeeperul a jucat pentru ETO Győr (Ungaria) și Oțelul Galați.

FC Botoșani se află în plină reorganizare a lotului, iar aceste plecări marchează o nouă etapă pentru echipa din nordul Moldovei.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Ianuarie 2025: Cel mai cald început de an înregistrat vreodată. Au fost înregistrate noi recorduri de temperatură

Publicat

acum 4 ore

joi, 06.02.2025

de

Publicitate

Luna ianuarie 2025 este cel mai cald început de an înregistrat vreodată, o lună în care au fost înregistrate noi recorduri de temperatură. Datele meteorologilor sunt îngrijorătoare, relatează alba24.ro.

Reprezentanții Serviciului pentru schimbări climatice (C3S) al Copernicus spun că ianuarie 2025 a fost cu 1,75°C peste nivelul preindustrial, cu o medie de 13,23 grade Celsius, notează AFP.

Clima se încălzeşte în prezent cu aproximativ 1,3°C. IPCC estimează că pragul de 1,5°C va fi probabil atins între 2030 şi 2035.

Cel mai călduros an

2024 a fost confirmat şi de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) ca fiind cel mai cald an înregistrat la nivel global A fost primul an calendaristic în care temperatura medie globală a depăşit cu 1,5°C nivelul preindustrial.

„Aceste recorduri pe care le-au anunţat colegii mei de la ANM nu fac decât să ne îngrijoreze şi să sublinieze ceea ce ştiam: este o eră în care efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai periculoase. Asta pentru că aduc din ce în ce mai des fenomene meteo extreme: secete, inundaţii, furtuni puternice, incendii de vegetaţie şi aşa mai departe. Aşadar, trebuie să regândim cum abordăm lucrurile.

Este crucial să venim cu măsuri care combat aceste efecte ale schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, să venim cu tehnologii inovatoare, să avem un management adaptat acestei situaţii în ceea ce priveşte apa, deşeurile, împăduririle. Să avem o altă abordare în ceea ce priveşte exploatarea resurselor naturale. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că schimbările climatice ne afectează pe fiecare dintre noi şi trebuie să acţionăm acum!”, a subliniat ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet, potrivit Mediafax.

Publicitate

Cea mai călduroasă perioadă de 13 ani consecutivi

Perioada 2012-2024 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de 13 ani consecutivi în care abaterile termice anuale sunt pozitive, primii 5 ani cei mai călduroşi din intervalul 1900-2024 fiind 2024, 2023, 2019, 2020 şi 2022.

Anul 2024 a înregistrat, în 10 luni, abateri termice lunare pozitive, cele mai mari, în ordine descrescătoare fiind luna februarie, urmată de iunie, iulie, martie şi august. De asemenea, februarie 2024 a înregistrat cea mai mare temperatură medie lunară. În ceea ce priveşte recordurile termice ale anului 2024 în România, iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă iarnă din intervalul 1900-2024, temperatura medie anotimpuală fiind de 3.66 grade Celsius, iar abaterea de +3.85 grade Celsius comparativ cu media intervalului 1991-2020.

Totodată, vara 2024 a fost cea mai caldă vară din intervalul 1900-2024, temperatura medie anotimpuală fiind de 22.80 grade Celsius, iar abaterea de +3.50 grade Celsius comparativ cu media intervalului 1991- 2020, lunile iunie, iulie şi august fiind cele mai călduroase luni de vară din istorie şi cu abateri termice de +3.20 grade Celsius în august 2024, +3.50 grade Celsius în iulie 2024 şi 3.70 grade Celsius în iunie 2024, faţă de normalul termic al acestor luni.

În 2024, în întreaga lume au fost observate fenomene meteorologice extreme, de la furtuni şi inundaţii grave la valuri de căldură, secetă şi incendii de vegetaţie. Frecvenţa şi intensitatea crescute ale acestor fenomene reprezintă un risc semnificativ pentru mijloacele de subzistenţă ale oamenilor din întreaga lume.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending