Connect with us

Eveniment

Când se dau ceasurile cu o oră înainte

Publicat

Publicitate

La finalul lunii martie, România trece la ora de vară, iar ceasurile se vor da cu o oră înainte.

Trecerea la ora de vară se va face în ultimul weekend din luna martie, adică în noaptea de 26 spre 27 martie 2022, când ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 3.00 devenind ora 4.00. Adică, „dormim mai puțin”, iar 27 martie 2022 este cea mai scurtă zi a anului, având 23 de ore, menționează alba24.ro.

În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore când e ora de iarnă).

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Însă ora de iarnă este ora considerată standard.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4.00 devine ora 3.00.

Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (30 octombrie).

Publicitate

ORA DE VARĂ 2022: de ce a fost introdus sistemul Ora de Vară
Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie).

Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei.

Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.

În prezent mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.

ORA DE VARĂ 2022 în România

În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.

În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în țările UE.

La nivelul Uniunii Europene, trecerea la ora de vară se face similar în toate statele, în aceeași zi.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul are ca scop folosirea luminii Soarelui pe o perioadă cât mai lungă din zi.

În acest mod, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală, iar acest lucru este benefic din cel puțin două puncte de vedere.

Lumina naturală, spre deosebire de cea artificială, este un stimulator al tonusului fizic și psihic.

În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.

ORA DE VARĂ 2022: Cum ne afectează trecerea la Ora de Vară
Schimbarea orei, fie ea de vară sau de iarnă, are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de vară poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată.

Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.

Potrivit unei cercetări efectuate de oameni de știință australieni, numărul de sinucideri este mai mare în primele săptămâni după trecerea la ora de vară față de restul anului.

Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal.

Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.

ORA DE VARĂ 2022: propunerea de renunțare la ora de vară

În 26 martie 2019, eurodeputații au votat renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând din 2021. Anterior, după un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. Adică fiecare stat trebuia să decidă dacă rămâne pe ora de vară sau pe cea de iarnă.

Eliminarea schimbării sezoniere a orei a fost susţinută în primul rând de Germania. Statele care preferau să rămână la ora standard urmau să schimbe ora pentru ultima dată în ultima duminică din luna octombrie 2021. Era prevăzută, însă, şi posibilitatea unei amânări de 12 luni.

În condiţii normale, România şi celelalte state membre ale UE urmau să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor până în aprilie 2020, după care urma o etapă de coordonare. Negocierile privind Brexit şi izbucnirea pandemiei a oprit însă complet acest proces.

În România, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Accident grav la intrarea în Curtești! Două mașini s-au ciocnit, o persoană a rămas încarcerată

Publicat

Publicitate

Un accident rutier s-a produs în urmă cu puțin timp, la intrarea în localitatea Curtești, în care au fost implicate două autoturisme. În urma coliziunii, două persoane au suferit răni și au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale.

La locul accidentului au intervenit două echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, cu două autospeciale de intervenție, un echipaj de Terapie Intensivă Mobilă SMURD și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță.

Una dintre victime, rămasă încarcerată într-unul dintre autoturisme, a fost extrasă în siguranță de către pompieri, fiind predată echipajului de Terapie Intensiva Mobilă SMURD. Cea de-a doua persoană rănită, aflată în același vehicul, a fost preluată de echipajul de ambulanță pentru acordarea primului ajutor și transportul la spital.
Pentru prevenirea unui incendiu, pompierii au deconectat bornele bateriilor celor două autovehicule implicate în accident.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani atrage atenția asupra importanței respectării regulilor de circulație pentru prevenirea unor astfel de evenimente.

Pompierii militari rămân mobilizați 24/24 pentru a răspunde rapid oricărei situații de urgență și pentru a acorda ajutor specializat celor aflați în pericol.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

APIA: Sprijin financiar de aproape 54 milioane lei pentru crescătorii de animale

Publicat

Publicitate

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Centrelor Județene, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iunie 2025.

Suma plătită este în valoare de 53,76 milioane de lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Banii sunt plătiți pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Programul Festivalului APOLODOR, aproape gata! Patru zile de literatură, arte vizuale, ateliere și întâlniri cu scriitori contemporani, ilustratori și critici literari

Publicat

Publicitate

Programul Festivalului APOLODOR, aproape gata!

Vezi momentele, invitații, locațiile, programează-ți evenimentele la care vrei să participi!

18 – 21 septembrie, Botoșani

 

Festivalul APOLODOR aduce în Botoșani patru zile de literatură, arte vizuale, ateliere și întâlniri cu scriitori contemporani, ilustratori și critici literari. Programul cuprinde evenimente dedicate elevilor, părinților, publicului larg și profesioniștilor din domeniul educației și culturii.

Inițiat de Dan LUNGU (director) și Luminița CORNEANU (director artistic), festivalul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România și este finanțat de Consiliul Local și Primăria Municipiului Botoșani.

Publicitate

Astfel, joi, 18 septembrie, se va da startul evenimentelor APOLODOR odată cu vernisajul expoziției cu lucrări inedite de Tia PELTZ, „Ilustrații la poveștile lui Ion Creangă” (de la ora 11.00, la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”). Curatorul expoziției este Dana LUNGU. Alte trei expoziții vor fi deschise joi: „Maria Baciu, copilării cu autograf”, „Neanderthal”, expoziție de ilustrații de carte pentru copii semnată Raluca Ioana BURCĂ, precum și „BookM@p. Cartografia ilustrației românești”, expoziție colectivă de ilustrație de carte pentru copii și adolescenți, curatoriată de Cezarina CALOIAN.

Scriitorii care vor fi joi invitații școlilor din Botoșani sunt Adina ROSETTI, Alex MOLDOVAN, Florin BICAN, Veronica D. NICULESCU și Mircea PRICĂJAN. „Mașina de scris sonete” cu Ioana BOT, „Cum se naște o carte?” cu editura GAMA, și „… spre Labrador” cu Vasile IFTIME sunt atelierele-concurs din prima zi, ultimele două urmând să se desfășoare în toate cele patru zile de festival. În seara de joi va avea loc, începând cu ora 19.00, la, Teatrul „Mihai Eminescu,” deschiderea oficială a festivalului, urmată de „Copilării pe scenă”, cu Matei VIȘNIEC și Florin BICAN.

Ziua a doua va debuta cu un atelier-surpriză de bucate literare la un restaurant din Botoșani și va continua cu „Ilustrații de poveste” și întâlnirile a două cluburi de lectură: „Cititorii de diamant” și „Unde fugim de-acasă?”. Autorii printre bănci de vineri vor fi Mircea PRICĂJAN, Mihai MĂNESCU, Adina POPESCU, Dan UNGUREANU și Adina ROSETTI. Matei VIȘNIEC își va lansa cartea pentru copii „Consulatul Lunii sau Adelina și crocodilii de mlaștină” în Aula Colegiului Național „A.T. Laurian”, iar scriitoarea Gabriela ADAMEȘTEANU se va întâlni cu elevii botoșăneni la Teatrul „Mihai Eminescu”, în Sala de Marmură, moderatoare fiind Lucia ȘTEFĂNESCU, inspectorul școlar de limba și literatura română. Tot vineri vor fi deschise expozițiile „Muzeul școlar al comunismului”, „1001 de cărți-obiect”, ziua completându-se cu workshopuri și un tur ghidat.

Dialogul „Copilării la feminin” cu Gabriela ADAMEȘTEANU și Svetlana CÂRSTEAN, ce va avea loc la ora 19.00 pe scena teatrului, va fi moderat de Adela GRECEANU și Matei MARTIN.

Sâmbătă, 20 septembrie, evenimentele vor debuta cu un dialog între scriitori și cadre didactice propus de Asociația Scriitorilor de literatură pentru copii și adolescenți din România „De basm”, sub numele „KitLit: Cum să împrietenim copiii cu literatura română contemporană dedicată lor”, eveniment moderat de directorul artistic al festivalului, Luminița CORNEANU, membră a asociației, alături de botoșăneanca Isabella CANTEMIR. „Un pinguin celebru! Cum a apărut Apolodor, de la primele schițe la personajul Apolodor” este intitulat momentul lui Dan UNGUREANU, discuția și atelierul de ilustrație de carte fiind programate tot sâmbătă (Teatrul „Mihai Eminescu”, Sala de Marmură).

Seara va include conferința „Skibidi Ohio. Zece efecte ale rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților”, susținută de Mihnea MĂRUȚĂ, începând cu ora 19.00 și concertul Adei MILEA, ambele fiind găzduite de Teatrul „Mihai Eminescu”.

Ziua de duminică, 21 septembrie, va debuta cu atelierul „De la carte la cadru: Cum transformi poveștile în scenariu de film”, susținut de Mihai MĂNESCU. Viorel ILIȘOI îi va învăța pe adolescenți „Cum scriem un reportaj?”. În paralel, vor avea loc noi întâlniri cu scriitorii invitați. Participanții la festival vor putea afla „Cum se tipărea pe vreme bunicilor noștri?”, dar și cum se realizează un „Digital Story-Telling Lab”.

Cu mențiunea că mai pot apărea modificări minore, vă invităm să consultați programul integral pe zile și ore: https://www.facebook.com/events/1103429494676826/

Organizator: Fundația Corona

Finanțatori: Consiliul Local și Primăria Municipiului Botoșani

Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”, Botoșani, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Palatul Copiilor Botoșani, Casa Corpului Didactic Botoșani, Galeria ArtEast Iași, Tipografia Printco Iași, Agenția Caracteristic, CNIPT Botoșani, Asociația pentru Ospitalitate Culturală – AOC Iași, Asociația Scriitorilor de Literatură pentru Copii și Adolescenți din România — „De Basm”, Fundația Star of Hope – SOH România

Edituri partenere: Editura Arthur, Editura Polirom, Editura Vlad și Cartea cu Genius, Editura YoungArt, Editura Minigrafic, Editura Humanitas Junior, Editura Gama, Editura Alice Books

Parteneri media: Radio România Cultural, TVR Cultural, TVR Iași, Buzz Botoșani, PressHub, Revista Clivaj, Botoșăneanul, VIVA FM, Monitorul de Botoșani, Observator Cultural

Sponsori: Nea Ilie Bucătarul Sulița, Practic-Comerț-Strugaru S.R.L Darabani, Cofetăria Rida Botoșani, Artechwine Botoșani, Danimet Exim SRL, SC Optim Diagnostic SRL

Citeste mai mult

Eveniment

DOCUMENTAR: Actorul și regizorul botoșănean Mihai Mălaimare împlinește 75 de ani (27 august)

Publicat

Publicitate

Actorul și regizorul Mihai Mălaimare este cunoscut îndeosebi de pe scena Teatrului Masca, al cărui director a fost.

S-a născut la 27 august 1950, la Botoșani. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale București – secția actorie (1973) și secția regie teatru (1984), studiind totodată și pantomima la Școala de teatru ”Jacques Lecoq” din Paris (1981). Este doctor în Istoria teatrului (1995), potrivit www.cinemagia.ro.

Mihai Mălaimare (stg) alături de actori ai Teatrului Masca, în cadrul unui spectacol in aer liber, Bucureşti, 23 iunie 1994.

Foto: (c) EUGEN ENĂCHESCU /Arhiva istorică AGERPRES


A jucat pe scena Teatrului Național din capitală, între anii 1973-1990, în piese precum: ”Richard al III-lea” de Shakespeare (regia Horea Popescu, 1975), ”Destine” de R. Waiker (regia Ion Cojar, 1976), ”Filumena Marturano” de Ed de Fillippo (regia Sanda Manu) , ”Cyrano de Bergerac” de E. Rostand (regia Al. Toscani, 1977), ”Fata din Andros” de Terentiu (regia Grigore Gonța, 1977), ”Romulus cel mare” de Dürenmatt (regia Sanda Manu,1977), ”Alexandru Lăpușneanu” de V. Stoenescu (regia Cristian Munteanu, 1978), ”A XII-a noapte” de Shakespeare (regia Anca Ovanez, 1984) ș.a. La același teatru semnează regia spectacolului ”Mantaua” de Gogol, precum și scenariul și regia spectacolelor ”Clovnii” și ”Actorul”.

Publicitate

În 1990 a întemeiat, alături de regizoarea Anca Florea, Teatrul Masca, singurul teatru de gest, pantomimă și expresie culturală din România, unde a jucat în spectacole precum: ”Medievale”, ”Clovnii”, ”Mantaua”, ”Cafeneaua”, ”Oina”, pentru care a semnat scenariul și regia. Totodată, a semnat regia spectacolelor: ”Concert de promenadă”, ”Cabaretul Națiunilor”, ”La Romani”, ”Gardienii veseli”, ”Domnul de Pourceaugnac”, ”Parada”, ”Cafeneaua”, ”Acul Cumetrei Gurton”, ”Cocktail”, ”Comedia erorilor”.

Mihai Mălaimare şi Ion Caramitru, la colocviul cu tema „Instituţiile de spectacol. Legislaţie şi reformă”. Bucureşti, 14 martie 2003.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI /Arhiva istorică AGERPRES


Artistul s-a remarcat, în paralel, prin rolurile interpretate în piese de teatru la radio și televiziune, precum și în numeroase filme. Astfel, în 1974 a debutat la Radio, invitat cu piesa ”Mușcata din fereastră” de V. Ion Popa. În anii următori avea să lucreze cu regizorii Grigore Gonța, Titel Constantinescu, Constantin Dinischiotu, Nicoleta Toia, Ion Vova, Val Moldoveanu, Manole Pavel Dan și Vasile Manta.

Pe marele ecran a debutat în anul 1976, în ”Doctor fără voie”, apoi a jucat în filme printre care amintim: ”Rețeaua S”, ”Nea Mărin miliardar”, ”Caruța cu mere”, ”Sosesc pasările calatoare”, ”Șobolanii roșii”.

(de la stg. la dr.) Cristian Poteraş, primarul sectorului 6, actorul Mihai Mălaimare, directorul Teatrului Masca şi Adriean Videanu, primarul general al Capitalei, la ceremonia inaugurării sediului Teatrului Masca, Bucureşti, 3 noiembrie 2005.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU /Arhiva istorică AGERPRES


Dintre spectacolele de teatru de televiziune sunt de amintit: ”Omul de catifea” (1973), ”Regele Ioan”, ”Evantaiul” (1974), ”Marii maeștri ai farselor” (1975), ”Omul cu umbrela” (1977), ”Castelul din Carpați” (1980).

În anul 2011 a scris scenariul și a regizat spectacolul pentru radio Ex libris al Teatrului Masca. De asemenea, a participat la numeroase emisiuni radio de varietăți și emisiuni dedicate copiilor.

A fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului (2008-2013) și membru al Consiliului de Administrație al TVR (1998-2000). Profesor la UNATC, secția actorie (1984-1989), a predat actorie la Universitatea Ecologică și pantomimă la Școala de Teatru ‘Pygmalion’ din Viena.

Este autorul mai multor volume: ”Maidane cu teatru” (1998), ”Demisia” (2004), ”Șansa” (2007), ‘Caleașca aurită’ (2021), ‘Statuia vivantă’ (2021), ‘Actorul, clovnul și bufonul’ (2021), ‘Moștenirea’ (2023), ‘Parada stradală’ (2024).

De-a lungul bogatei sale cariere artistice a fost recompensat cu mai multe premii titluri și distincții, printre care: Premiul UNITER, pentru teatru nonverbal (2008); Ordinul Național ”Serviciu credincios” în grad de Cavaler (2002); ”Ordinul Cultural în grad de Cavaler”, la categoria ”Arta spectacolului” (2010); Diploma de Excelență și Trofeul ‘România 2000’ în cadrul celei de-a XIII-a ediții a Galei laureaților ‘România 2000’ (2013); titlul onorific de Doctor Honoris Causa, din partea Academiei de Teatru și Arte Plastice din Chișinău, în cadrul Festivalului Class Fest (2014).

În afara scenei, Mihai Mălaimare a fost membru al PDSR (1995-2001), al PSD (2001-2005), PNL (2005-2015) și UNPR (2015-2016); a fost deputat de Botoșani (2000-2004; 2004-2008) pe listele PDSR, respectiv PSD; președinte al Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaților (2000-2004) și președinte al Comisiei Parlamentare pentru UNESCO (2008), potrivit www.cdep.ro.

Este căsătorit cu regizoarea Anca Dana Florea și are patru copii. În 2023, după 33 de ani, cei doi artiști s-au retras din instituția căreia i-au trasat traseul artistic.

Mălaimare și-a luat rămas bun de la Teatrul Masca prin one man show-ul în aer liber, ‘Actorul’, în cadrul proiectului ‘Străzi deschise – București, Promenadă urbană 2023’, în august 2023, cu prilejul aniversării a 73 de ani de viață, 50 de ani de teatru și 33 de ani de ‘Masca’. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending