Connect with us

Eveniment

Când se dau ceasurile cu o oră înainte

Publicat

Publicitate

La finalul lunii martie, România trece la ora de vară, iar ceasurile se vor da cu o oră înainte.

Trecerea la ora de vară se va face în ultimul weekend din luna martie, adică în noaptea de 26 spre 27 martie 2022, când ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 3.00 devenind ora 4.00. Adică, „dormim mai puțin”, iar 27 martie 2022 este cea mai scurtă zi a anului, având 23 de ore, menționează alba24.ro.

În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore când e ora de iarnă).

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Însă ora de iarnă este ora considerată standard.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4.00 devine ora 3.00.

Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (30 octombrie).

Publicitate

ORA DE VARĂ 2022: de ce a fost introdus sistemul Ora de Vară
Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie).

Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei.

Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.

În prezent mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.

ORA DE VARĂ 2022 în România

În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.

În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în țările UE.

La nivelul Uniunii Europene, trecerea la ora de vară se face similar în toate statele, în aceeași zi.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul are ca scop folosirea luminii Soarelui pe o perioadă cât mai lungă din zi.

În acest mod, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală, iar acest lucru este benefic din cel puțin două puncte de vedere.

Lumina naturală, spre deosebire de cea artificială, este un stimulator al tonusului fizic și psihic.

În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.

ORA DE VARĂ 2022: Cum ne afectează trecerea la Ora de Vară
Schimbarea orei, fie ea de vară sau de iarnă, are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de vară poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată.

Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.

Potrivit unei cercetări efectuate de oameni de știință australieni, numărul de sinucideri este mai mare în primele săptămâni după trecerea la ora de vară față de restul anului.

Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal.

Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.

ORA DE VARĂ 2022: propunerea de renunțare la ora de vară

În 26 martie 2019, eurodeputații au votat renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând din 2021. Anterior, după un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. Adică fiecare stat trebuia să decidă dacă rămâne pe ora de vară sau pe cea de iarnă.

Eliminarea schimbării sezoniere a orei a fost susţinută în primul rând de Germania. Statele care preferau să rămână la ora standard urmau să schimbe ora pentru ultima dată în ultima duminică din luna octombrie 2021. Era prevăzută, însă, şi posibilitatea unei amânări de 12 luni.

În condiţii normale, România şi celelalte state membre ale UE urmau să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor până în aprilie 2020, după care urma o etapă de coordonare. Negocierile privind Brexit şi izbucnirea pandemiei a oprit însă complet acest proces.

În România, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

COD GALBEN de instensificări ale VÂNTULUI, pentru 43 de comune din județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o atenționare nowcasting tip cod galben de instensificări ale vântului, pentru o parte din județul Botoșani.

Aceasta este valabilă astăzi, între orele 19.15 – 22:00. Potrivit meteorologilor, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50 …70 km/h.

Localitățile vizate sunt: Botoșani, Dorohoi, Flămânzi, Vorona, Ungureni, Hudești, Corni, Mihai Eminescu, Frumușica, Suharău, Bălușeni, Lunca, Tudora, Vlădeni, Cristești, Vorniceni, Curtești, Răchiți, Copălău, Ibănești, Șendriceni, Cristinești, Dersca, George Enescu, Gorbănești, Hilișeu-Horia, Broscăuți, Coșula, Sulița, Pomârla, Stăuceni, Roma, Unțeni, Mihăileni, Nicșeni, Corlăteni, Leorda, Blândești, Cordăreni, Brăești, Văculești, Lozna și Dimăcheni.

În condiții de vânt puternic, folosirea focului deschis în gospodării este foarte periculoasă, fiind interzisă. Vântul poate propaga focul într-un timp foarte scurt la locuințe, anexe gospodărești, păduri, rețele de electricitate, etc..

Pentru a preveni situațiile de urgență, ISU Botoșani recomandă cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

Publicitate

✔ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

✔ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

✔ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

✔ nu atingeți firele căzute la pământ.

În situații de urgență, care vă pun în pericol viață sau bunurile, sunați la 112!

Citeste mai mult

Economie

2024, cel mai bun an pentru infrastructură din istorie: Au fost deschiși 197 de kilometri de drumuri de mare viteză. 100 km pe Autostrada Moldovei A7

Publicat

Publicitate

Anul 2024 a marcat un progres semnificativ în dezvoltarea infrastructurii de transport din România, cu un record absolut de 197 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres deschiși circulației. Această realizare ridică rețeaua națională de drumuri de mare viteză la peste 1.270 de kilometri.

Un an istoric pentru infrastructura de transport

Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără:

  • 100 km din Autostrada A7, care asigură pentru prima dată o conexiune între A7 și A3.
  • Legătura dintre Autostrada de Centură a Capitalei (A0) și A2, un nod strategic pentru traficul din sudul țării.
  • Infrastructura feroviară: Premiera achiziționării și punerii în circulație a primului tren electric din ultimii 35 de ani, parte a unui program ambițios de modernizare ce include 189 de trenuri noi.
  • Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara a inaugurat primul terminal Schengen modern din țară.

Perspective ambițioase pentru 2025

Guvernul și-a stabilit o țintă și mai ambițioasă pentru anul 2025, propunând deschiderea a peste 200 de kilometri de drumuri de mare viteză. Printre obiectivele majore se numără:

  • Legătura directă între Craiova și Constanța pe ruta DEx12-A1-A0-A2.
  • Conexiunea Bacău-București prin A7-A3-A0.
  • Continuarea introducerii de noi trenuri electrice în circulație.

Performanțe remarcabile ale constructorilor în 2024

Constructorii autohtoni și străini au avut realizări notabile:

  • UMB a deschis 97,34 km, depășind cu 24% estimările inițiale.
  • Asocierea Ozaltin-Strade/Mineralport-Visio a finalizat 17,7 km din DEx12 Craiova-Balș, surprinzând prin respectarea termenului de livrare.
  • Strabag a inaugurat la timp DEx16 lângă Oradea, iar WeBuild a devansat termenul pe tronsonul Pitești-Curtea de Argeș.
  • Pizzarotti și Retter au reușit, în ciuda dificultăților, să finalizeze capătul sudic al A7 între Dumbrava și Mizil.

Dificultăți și întârzieri

Nu toate proiectele au fost însă livrate la timp:

  • Aktor a amânat finalizarea a 18 km pe A0 Sud pentru mai 2025.
  • Dimex și Con-A au întâmpinat probleme pe DEx Tureni, prelungind termenul până în vara lui 2025.
  • Coni-Trace și Alsim Alarko au avut întârzieri semnificative, afectând proiectele A7 Mizil-Buzău Vest și A0 Sud.

Anul 2024 a fost unul de referință pentru infrastructura din România, iar planurile pentru 2025 promit să continue acest trend ascendent. Cu un angajament puternic din partea autorităților și implicarea constructorilor performanți, rețeaua de transport din România ar putea cunoaște o transformare semnificativă în anii următori.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Femeie dispărută la Ungureni. Poliția face apel pentru găsirea acesteia. Dacă o vedeți sunați la 112

Publicat

Publicitate

O femeie în vârstă de 48 de ani din localitatea Ungureni, județul Botoșani, a fost dată dispărută de familie, iar polițiștii au demarat cercetări pentru localizarea sa.

Potrivit autorităților, la data de 1 ianuarie 2025, în jurul orei 13:30, Rurac Mariana-Minodora, în vârstă de 48 de ani, a plecat voluntar de la domiciliu și nu s-a mai întors. În momentul plecării, aceasta purta pantaloni de blugi bleumarin, o geacă albă și ghete negre.

Femeia are o înălțime de 160 cm, cântărește aproximativ 70 kg și are o constituție atletică. S-a născut pe 23 decembrie 1977, la Întorsura Buzăului, județul Covasna. Familia face apel la populație pentru orice informație care ar putea ajuta la găsirea sa.

Polițiștii roagă cetățenii care pot oferi detalii despre Rurac Mariana-Minodora să contacteze cea mai apropiată unitate de poliție sau să apeleze numărul de urgență 112.

Citeste mai mult

Eveniment

Aproape 7000 de pasageri în plus pe Aeroportul Suceava din cauza curselor deviate din cauza ceții de pe aeroporturile Iași și Bacău din ultima perioadă

Publicat

Publicitate

Un număr de aproape 7000 de pasageri au fost debarcați și îmbarcați pe Aeroportul Suceava în ultimele zile ale anului 2024 și în prima zi a anului 2025 provenind de la aeronave care au fost deviate din cauza ceții de pe aeroporturile din Iași și Bacău, scrie newsbucovina.ro.

Astfel, potrivit unei statistici, în ultima decadă a lunii decembrie 2024 pe Aeroportul Suceava au fost deviate din cauza condițiilor meteo nefavorabile de pe aeroporturile Iași și Bacău un număr de 29 de aeronave, iar prima zi a noului an au fost deviate alte 13 curse.

Ca urmare, au fost debarcați pe Aeroportul Suceava un număr de peste 5500 de pasageri proveniți din aeronavele rerutate și au fost îmbarcați aproape 1.300 de pasageri.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending