Connect with us

Eveniment

Când se dau ceasurile cu o oră înainte

Publicat

Publicitate

La finalul lunii martie, România trece la ora de vară, iar ceasurile se vor da cu o oră înainte.

Trecerea la ora de vară se va face în ultimul weekend din luna martie, adică în noaptea de 26 spre 27 martie 2022, când ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 3.00 devenind ora 4.00. Adică, „dormim mai puțin”, iar 27 martie 2022 este cea mai scurtă zi a anului, având 23 de ore, menționează alba24.ro.

În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore când e ora de iarnă).

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Însă ora de iarnă este ora considerată standard.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4.00 devine ora 3.00.

Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (30 octombrie).

Publicitate

ORA DE VARĂ 2022: de ce a fost introdus sistemul Ora de Vară
Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie).

Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei.

Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.

În prezent mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.

ORA DE VARĂ 2022 în România

În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.

În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în țările UE.

La nivelul Uniunii Europene, trecerea la ora de vară se face similar în toate statele, în aceeași zi.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul are ca scop folosirea luminii Soarelui pe o perioadă cât mai lungă din zi.

În acest mod, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală, iar acest lucru este benefic din cel puțin două puncte de vedere.

Lumina naturală, spre deosebire de cea artificială, este un stimulator al tonusului fizic și psihic.

În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.

ORA DE VARĂ 2022: Cum ne afectează trecerea la Ora de Vară
Schimbarea orei, fie ea de vară sau de iarnă, are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de vară poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată.

Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.

Potrivit unei cercetări efectuate de oameni de știință australieni, numărul de sinucideri este mai mare în primele săptămâni după trecerea la ora de vară față de restul anului.

Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal.

Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.

ORA DE VARĂ 2022: propunerea de renunțare la ora de vară

În 26 martie 2019, eurodeputații au votat renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând din 2021. Anterior, după un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. Adică fiecare stat trebuia să decidă dacă rămâne pe ora de vară sau pe cea de iarnă.

Eliminarea schimbării sezoniere a orei a fost susţinută în primul rând de Germania. Statele care preferau să rămână la ora standard urmau să schimbe ora pentru ultima dată în ultima duminică din luna octombrie 2021. Era prevăzută, însă, şi posibilitatea unei amânări de 12 luni.

În condiţii normale, România şi celelalte state membre ale UE urmau să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor până în aprilie 2020, după care urma o etapă de coordonare. Negocierile privind Brexit şi izbucnirea pandemiei a oprit însă complet acest proces.

În România, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: Sute de amenzi în valoare de peste 150.000 de lei și 21 de permise reținute , bilanțul acțiunilor polițiștilor din ultimele 48 de ore

Publicat

Publicitate

În ultimele 48 de ore, polițiștii botoșăneni au desfășurat activități preventive pe raza  întregului județ. În această perioadă nu au fost înregistrate incidente deosebite care să tulbure ordinea și liniștea publică.

Astfel, au fost organizate acțiuni punctuale, pe raza întregului județ cu sprijinul jandarmilor, prilej cu care s-a acționat atât pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, cât și pentru impunerea unui climat de siguranță rutieră.
Pentru ca cetățenii să se bucure în siguranță de sărbătorile pascale.

Polițiștii care s-au aflat în teren au constatat aproximativ 300 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 150.000 de lei și au fost reținute 21 de permise de conducere și 9 certificate de înmatriculare.

Dintre sancțiuni, cele mai multe au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și nerespectarea normelor de conviețuire socială.

Citeste mai mult

Eveniment

Un vitezoman din București s-a dat în spectacol la Dorohoi. Polițiștii l-au lăsat pieton

Publicat

Publicitate

Amenda de 2.000 de lei și permis reținut pentru 120 de zile
Cea mai mare viteză a fost înregistrată pe DN 29 B, în Dorohoi.

Conducătorul auto, un bărbat din municipiul București, a fost depistat în timp ce se deplasa cu o viteză de 128 de km/h.

Acesta a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de peste 2.000 de lei, iar permisul de conducere i-a fost reținut pentru 120 de zile, fără a avea drept de circulație.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Vorona, pericol public! A fost reținut în noaptea de Înviere, după ce a condus având o alcoolemie de

Publicat

Publicitate

Cea mai mare alcoolemie a fost de 1.81 mg/l alcool pur in aerul expirat, înregistrată la un conducător auto din comuna Vorona, care a provocat și un accident rutier. Acesta a întrat cu autoturismul într-un cap de pod.

În urma impactului bărbatul a suferit leziuni, fiind necesare îngrijirile medicale.

Ulterior, acesta a fost reținut pentru 24 de ore.

Citeste mai mult

Eveniment

Papa Francisc a murit luni dimineață la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul

Publicat

Publicitate

Papa Francisc a murit luni dimineață la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul într-un comunicat, informează AFP.

”În această dimineață, la ora 07:35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors în casa Tatălui”, a anunțat cardinalul Kevin Farrell, într-un comunicat publicat de Vatican pe contul său de Telegram.

AGERPRES

Lumea a primit vestea tragică a morții Sanctității Sale, Papa Francisc, la vârsta de 88 de ani. Născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, Papa Francisc a fost primul papă non-european din ultimii 1.300 de ani. A devenit Suveran Pontif în 2013, după demisia Papei Benedict al XVI-lea, care a renunțat la funcție din cauza problemelor de sănătate, fiind primul papă în 600 de ani care a ales să abdice.

Papa Francis, singurul pontif non-european din ultimul mileniu 

Ultima întrevedere oficială a Papei a fost duminică, în prima zi de Paște, când l-a primit pe vicepreședintele american J.D. Vance, în ciuda faptului că nu a fost programată oficial o întâlnire, a transmis Vaticanul.

Publicitate

Internat cu pneumonie bilaterală la Spitalul Gemelli din Roma, încă din data de 14 februarie 2025, în ciuda tratamentului intensiv primit, incluzând oxigenoterapie și transfuzii de sânge, starea sa s-a agravat. Suveranul Pontif a trecut la cele veșnice luni, 21 aprilie 2025, lăsând în urmă o moștenire de iubire, umilință și devotament față de semeni.

De-a lungul celor 12 ani de pontificat, Papa Francisc a avut parte de o serie de probleme de sănătate. În ultimii ani, Suveranul Pontif s-a confruntat cu multiple afecțiuni, inclusiv episoade frecvente de gripă și infecții respiratorii. În 2021, a fost operat de colon, iar în 2023 a suferit o intervenție chirurgicală pentru a repara o hernie abdominală. În același an, a fost spitalizat pentru trei zile din cauza unei bronșite. Durerile cauzate de sciatică, o afecțiune care provoacă disconfort intens în zona spatelui și a picioarelor, i-au dat și ele mari bătăi de cap. Mai recent, în decembrie 2024, în timpul unei ceremonii la Bazilica Sfântul Petru, a fost observat cu o vânătaie mare pe bărbie, despre care Vaticanul a spus că a fost rezultatul unei căzături minore. În ianuarie 2025, Papa a căzut din nou și s-a rănit la braț.

Recentele probleme de sănătate au fost agravate nu doar de vârsta înaintată, ci și de o infecție respiratorie din tinerețe, care l-a determinat să piardă o parte dintr-un plămân, factor care a contribuit la agravarea pneumoniei bilaterale cu care a fost internat la Spitalul Gemelli în februarie 2025.

În decembrie 2024, Papa a aprobat o ceremonie funerară simplificată și a decis să fie înmormântat într-un singur sicriu din lemn și zinc, în locul celor trei sicrie folosite tradițional (unul din chiparos, unul din zinc și altul din ulm, așezate unul în interiorul celuilalt). Într-un interviu din 2023, menționa că a ales ca loc de odihnă Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, unul dintre cele mai frecventate lăcașuri de cult, fiind totodată și biserica sa preferată.

Cine a fost Papa Francisc

Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio pe 17 decembrie 1936, în Buenos Aires, Argentina, a fost fiul unor imigranți italieni. Înainte de a urma calea preoției, a studiat chimia și a lucrat ca tehnician în laborator.

În 1958, la vârsta de 22 de ani, Bergoglio a intrat în Societatea lui Isus (Ordinul Iezuiților), fiind hirotonit preot în 1969. A devenit Arhiepiscop de Buenos Aires în 1998 și a fost numit cardinal în 2001. La 13 martie 2013, a fost ales cel de-al 266-lea Papă al Bisericii Catolice, devenind astfel primul Suveran Pontif din America și primul iezuit care a ocupat această funcție.

Pontificatul său a fost marcat de o abordare pastorală profundă și de o atenție specială acordată celor marginalizați. Papa Francisc a promovat dialogul inter-religios, a subliniat importanța protejării mediului și a pledat pentru justiție socială. Enciclica sa Laudato si’ (un document oficial emis de Papă, adresat întregii Biserici pentru a transmite învățăturile și pozițiile asupra unor subiecte de mare importanță religioasă, morală sau socială) a subliniat necesitatea unei ecologii integrale și a responsabilității față de creație.

Adevărul

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending