Connect with us

Eveniment

Când pică Paștele în 2023, la ortodocși și catolici. Zile libere, minivacanțele și sărbătorile religioase din acest an

Publicat

Publicitate

Paștele ortodox și Paștele catolic nu vor coincide, ca dată, în acest an, 2023. Paștele se sărbătorește, de regulă, la date diferite față de cel catolic. Au fost însă și excepții, în unii ani când datele au coincis, relatează alba24.ro.

Data la care se sărbătorește Paștele se calculează în funcție de echinocţiul de primăvară și luna plină și sunt două calendare diferite, cu decalaj al sărbătorii la ortodocși și catolici.

Sărbătoarea pascală își are originile în cele mai vechi, ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Pentru stabilirea sărbătorii, Biserica Catolică ia în calcul echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian. În schimb, Biserica Ortodoxă se orientează după calendarul iulian (pe stil vechi).

Data Paştelui a fost stabilită de primul Consiliu de la Niceea, din anul 325, în „duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primăvară”.

Calendare diferite

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată.

Publicitate

După Marea Schismă din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două – cea Apuseană sub autoritatea papei şi cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian.

Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian.

Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.

Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însă, Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştele după cel iulian.

Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paştele după calendarul gregorian.

Astfel, deşi este cea mai importantă sărbătoare creştină, Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017), potrivit Agerpres.

Când pică Paştele Ortodox în 2023

  • Paște 2023 – 16 aprilie

Când pică Paştele Catolic în 2023

  • Paște 2023 – 9 aprilie

Zile libere de Paște 2023

Sunt considerate sărbători cu zile libere legale prima și în a doua zi de Paște, dar și Vinerea Marea (din 2018).

  • 14 aprilie 2023 – Vinerea mare
  • 16 aprilie 2023 – Paște Ortodox (duminică)
  • 17 aprilie 2022– A doua zi de Paște Ortodox (luni)

Va fi, practic o minivacanță de 4 zile, inclusiv sâmbăta care este nelucrătoare pentru mulți dintre români.

La fel este și pentru Paștele catolic, doar că datele diferă.

Zile libere 2023 și minivacanțe

  • 1 și 2 ianuarie (prima și a doua zi de Anul Nou) – duminică și luni (minivacanță de 3 zile sâmbătă-luni; 31 decembrie – 2 ianuarie)
  • 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – marți (minivacanță de 4 zile, sâmbătă-marți, 21-24 ianuarie; luni, 23 ianuarie zi-punte stabilită de Guvern)
  • 14 aprilie – Vinerea Mare – vineri
  • 16 și 17 aprilie (prima și a doua zi de Paști) – duminică și luni (în total, minivacanță de 4 zile de Paște ortodox; 14-17 aprilie)
  • 1 Mai (Ziua Muncii) – luni (minivacanță de 3 zile, sâmbătă-luni, 29 aprilie-1 Mai)
  • 1 iunie (Ziua Copilului) – joi
  • 4 și 5 iunie (prima și a doua zi de Rusalii) – duminică și luni (minivacanță de 5 zile de Ziua Copilului și Rusalii, joi-luni, 1-5 iunie; cu zi-punte 2 iunie, stabilită de Guvern)
  • 15 august (Adormirea Maicii Domnului) – marți (minivacanță de 4 zile, sâmbătă-marți, 12-15 august, cu zi-punte 14 august, stabilită de Guvern)
  • 30 noiembrie (Sfântul Andrei) – joi
  • 1 Decembrie (Ziua Națională a României) – vineri (minivacanță de 4 zile de Sfântul Andrei și Ziua Națională, plus weekend, joi-duminică, 30 noiembrie – 3 decembrie)
  • 25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun) – luni și marți (minivacanță de 4 zile, sâmbătă-marți, 23-26 decembrie)

Românii vor avea două minivacanțe în ianuarie, în total șapte zile libere. Urmează o minivacanță în aprilie, cea de Paște, apoi în mai, de Ziua Muncii, în iunie (cinci zile de 1 Iunie și Rusalii), în august (patru zile de Sfânta Maria) și două în decembrie (Ziua Națională, Crăciunul).

La faza de proiect:

  • 6 și 7 ianuarie (Boboteaza și Sf Ioan Botezătorul) – vineri și sâmbătă (legea trebuie adoptată de Camera Deputaților și promulgată)

Paștele ortodox și catolic în anii 2024 -2030

  • Paște ortodox 2024 – 5 mai
  • Paște ortodox 2025 – 20 aprilie
  • Paște ortodox 2026 – 12 aprilie
  • Paște ortodox 2027 – 2 mai
  • Paște ortodox 2028 – 16 aprilie
  • Paște ortodox 2029 – 8 aprilie
  • Paște ortodox 2030 – 28 aprilie
  • Paște catolic 2024 – 31 martie
  • Paște catolic 2025 – 20 aprilie
  • Paște catolic 2026 – 12 aprilie
  • Paște catolic 2027 – 2 mai
  • Paște catolic 2028 – 16 aprilie
  • Paște catolic 2029 – 8 aprilie
  • Paște catolic 2030 – 28 aprilie

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Proiect: Tichet electronic de energie de 50 lei/lună pentru persoanele vulnerabile, după 1 iulie. Vizează 2,1 milioane de gospodării

Publicat

Publicitate

Persoanele vulnerabile ar urma să beneficieze de un tichet electronic de energie în valoare de 50 lei pe lună, după data de 1 iulie, când încetează schema de compensare/plafonare, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, relatează agerpres.ro.

Ar urma să beneficieze de acest sprijin persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei. Perioada de aplicare este 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, iar impactul bugetar total pentru cele nouă luni de aplicare este estimat la 1,041 miliarde lei.

Nu beneficiază de acordarea sprijinului material persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, persoanele care nu au un act de identitate valabil și persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial organizate ca structuri publice sau private.

Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum, indiferent dacă solicitantul este sau nu este titular al contractului de furnizare de energie electrică, iar membrii familiei declarați de solicitant nu se regăsesc la alt loc de consum.

”Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv online într-o aplicație dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanții care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicație, se propune ca aceștia să fie ajutați de către autoritățile administrației publice locale sau de către oficiile poștale; sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate; determinarea eligibilității persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicație, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât și pe baza informațiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidența populației și veniturile persoanelor”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.

Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului și plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poștal se va realiza prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română (CNPR).

Publicitate

În vederea asigurării plății prin serviciul de mandat poștal a cheltuielilor cu energia electrică, CNPR deschide pentru fiecare titular în parte cont de sume în mandat poștal prin intermediul cărora se vor desfășura operațiunile de plăți, iar pentru realizarea de către CNPR a serviciilor se va încheia o convenție între aceasta și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Sumele reprezentând sprijinul acordat beneficiarilor, precum și cele necesare pentru plata contravalorii serviciilor prestate de CNPR, vor fi suportate din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

”Având în vedere următoarele: prag de venit 1.784 lei/persoană în cazul familiilor și 1.940 lei în cazul persoanei singure, reprezentând în ambele situații pragul de sărăcie relativă pentru anul 2024 conform datelor Eurostat; un număr maximal de aproximativ 2,1 milioane gospodării; sprijin lunar în valoare de 50 lei, rezultă un cost al acordării sprijinului de 949,5 milioane lei pe cele 9 luni de aplicare, din care 633 milioane lei în anul 2025 (6 luni) și 316,5 milioane lei în 2026 (3 luni). La costul acordării sprijinului se adaugă costul serviciilor ce vor fi furnizate de Compania Națională Poșta Română SA, care, potrivit estimărilor acestei instituții, se ridică la 91,83 milioane lei, din care 72,7 milioane lei în anul 2025 și 19,1 milioane lei în 2026. Astfel, impactul bugetar total este de 1.041,3 milioane lei pentru cele 9 luni de aplicare, din care 705,7 milioane lei în anul 2025 și 335,6 milioane lei în anul 2026”, se mai arată în Nota de Fundamentare.

Citeste mai mult

Eveniment

Proiectil exploziv găsit în pădurea Rediu. Intervenție URGENTĂ a pirotehniștilor ISU Botoșani

Publicat

Publicitate

Un proiectil de artilerie, rămas neexplodat din timpul unui conflict armat, a fost descoperit în această după-amiază în pădurea Rediu, de un bărbat pasionat de detecția metalelor. Acesta a dat dovadă de responsabilitate și a alertat imediat autoritățile.

La fața locului a intervenit echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, cu autospeciala de intervenție specifică. Specialiștii au identificat obiectul ca fiind un proiectil exploziv de calibru 105 mm, aflat în perfectă stare de funcționare. Potrivit ISU, orice atingere mecanică ar fi putut declanșa o explozie.

Muniția a fost ridicată și transportată în condiții de siguranță către poligonul militar de la Copălău, unde urmează să fie distrusă controlat.

ISU Botoșani: Nu atingeți muniția neexplodată!

Pentru prevenirea unor accidente grave, autoritățile reamintesc cetățenilor că, în cazul descoperirii unor obiecte metalice suspecte care ar putea fi elemente de muniție, trebuie respectate următoarele reguli:

  • Nu atingeți, mutați sau loviți obiectele;
  • Nu încercați să le deschideți sau să le demontați;
  • Nu le introduceți în locuințe sau alte spații închise;
  • Nu le folosiți în scop decorativ ori ca unelte improvizate;
  • Evitați focul deschis în apropierea lor;
  • Anunțați imediat autoritățile la 112.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșaniul fără cișmele. Orașul în care setea se stingea altădată cu o cană de tablă sau direct de la robinet

Publicat

Publicitate

Vă mai amintiți cișmelele copilăriei? Cele de la colțul blocului, din parc sau de la școală, unde ne potoleam setea după o fugă cu bicicleta sau o repriză de fotbal printre garaje? Apa era rece, curgea direct din țeavă, și o beam cu nesaț, din palme sau dintr-o cană legată cu sârmă.

La Botoșani, toate astea au dispărut. După mai bine de 35 de ani, orașul nu mai are nicio cișmea funcțională pe domeniul public, accesibilă oamenilor de rând. Nici pentru bătrâni, nici pentru copii, nici măcar pentru cei care aleargă în parc ori așteaptă autobuzul în arșiță. Capitalismul cu sucul și apa de la magazin a învins.

E o tăcere apăsătoare în locul unde altădată picura viața. Am rămas doar cu amintirea fierbinte a verilor în care o gură de apă la cișmea însemna răgaz, joacă și apartenență. Azi, plasticul din sticlă a înlocuit sunetul apei care lovea trotuarul.

În alte orașe însă, amintirile noastre au supraviețuit. La Cluj-Napoca, de pildă, sunt peste 100 de cișmele cu apă potabilă, răspândite în tot orașul. O hartă interactivă te ghidează către cea mai apropiată. În zilele de caniculă, există și puncte de hidratare unde trecătorii primesc apă gratuită. O formă firească de grijă pentru oameni. Și la Iași sunt încă multe cișmele pentru oamenii locului.

La Botoșani, nu e doar despre apă. E despre tăcerea cu care ne-am obișnuit, despre lipsa firească a lucrurilor care altădată erau simple și bune. Cișmelele nu erau doar funcționale. Ele ne țineau împreună, ca o comunitate.

Poate nu e prea târziu să le revedem pe străzile noastre.

Publicitate

Municipalitatea ar putea începe cu puțin. O cișmea în fața unui parc, alta lângă o școală, una în Piața Mare, acolo unde soarele arde cel mai tare și trecătorii privesc lung spre nicio sursă de apă. Poate nu ar fi prea mult – doar un strop de normalitate, ca în alte orașe. O hartă simplă, publicată online, unde botoșănenii să găsească rapid cel mai apropiat loc în care pot bea apă, gratuit și în siguranță.

Se pot folosi materiale simple, rezistente, se pot reactiva cișmele vechi sau construi unele noi, poate chiar în parteneriat cu societatea de apă și canal. Nu pentru a impresiona, ci pentru a repara o lipsă care se simte cu fiecare vară. Și mai ales pentru verile ce vin. Tot mai calde și tot mai ferbinți.

Ar fi un gest mic cu impact mare. Pentru sănătate, pentru demnitate, pentru apartenență.
Pentru orașul în care încă mai trăim cu dorul celor mai bune lucruri simple.

Sursa foto ilustrativ: Captură de ecran

Citeste mai mult

Economie

Vine “MARELE VAL” al scumpirilor: Ce alimente de bază se vor scumpi și cât vor crește prețurile de la 1 iulie

Publicat

Publicitate

Românii se pregătesc pentru un nou val de scumpiri începând cu 1 iulie, când expiră măsurile de plafonare a prețurilor la alimentele de bază, energia electrică și polițele auto RCA.

„Costurile cu energia au un impact direct asupra prețurilor de producție, transport și depozitare. În lipsa plafonării, estimăm creșteri de cel puțin 5%, iar dacă adăugăm și efectul scumpirii energiei, prețurile pot urca rapid cu 10–15%”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Magazinelor Mici și Mijlocii din România (ANMC), potrivit Antena3.ro.

Măsura afectează în mod direct prețul a 17 alimente de bază, printre care pâinea, carnea, laptele, fructele și legumele, produse esențiale în coșul zilnic al majorității românilor.

Acestea au fost până acum protejate printr-o limitare a adaosului comercial la maximum 20%, însă odată cu încetarea măsurii, prețurile ar putea crește cu procente cuprinse între 5% și 15%, în funcție de sezon și de cheltuielile din lanțul de distribuție, relatează și alba24.ro.

Val de scumpiri din 1 iulie: Ce alimente de bază se vor scumpi

Potrivit aceleiași surse, produsele sunt:

  • Pâine albă simplă (300-500 g, fără specialități)
  • Lapte de vacă de consum (1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT)
  • Brânză telemea de vacă vrac
  • Iaurt simplu din lapte de vacă (3,5% grăsime, maxim 200 g)
  • Făină albă de grâu „000” (maxim 1 kg)
  • Mălai (maxim 1 kg)
  • Ouă de găină calibrul M
  • Ulei de floarea-soarelui (maxim 2 l)
  • Carne proaspătă de pui (pui întreg, tacâmuri, pulpe cu os, aripi, varianta standard)
  • Carne proaspătă de porc (carne porc lucru, pulpă porc cu/fără os, spată de porc)
  • Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca, ardei capia, usturoi)
  • Fructe proaspete vrac (mere roșii, mere golden, prune, pere, struguri de masă)
  • Cartofi proaspeți albi vrac
  • Zahăr alb tos (maxim 1 kg)
  • Smântână (12% grăsime)
  • Unt (maxim 250 g)
  • Magiun (maxim 350 g)

De asemenea, nu se mai aplică plafonarea prețurilor la energie electrică și la polițele RCA, fapt ce va influența costurile de producție și distribuție. Situația este influențată de creșterea inflației.

Publicitate

Când expiră plafonarea, comercianții vor putea crește prețurile în funcție de costuri și cerere. Astfel, prețurile vor reflecta mai bine costurile reale, care au crescut mult în ultimii ani.

Pe termen scurt, asta va afecta bugetele familiilor, mai ales pe cele cu venituri mici și medii.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending