Paștele ortodox și Paștele catolic nu vor coincide, ca dată, în acest an, 2023. Paștele se sărbătorește, de regulă, la date diferite față de cel catolic. Au fost însă și excepții, în unii ani când datele au coincis, relatează alba24.ro.
Data la care se sărbătorește Paștele se calculează în funcție de echinocţiul de primăvară și luna plină și sunt două calendare diferite, cu decalaj al sărbătorii la ortodocși și catolici.
Sărbătoarea pascală își are originile în cele mai vechi, ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Pentru stabilirea sărbătorii, Biserica Catolică ia în calcul echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian. În schimb, Biserica Ortodoxă se orientează după calendarul iulian (pe stil vechi).
Data Paştelui a fost stabilită de primul Consiliu de la Niceea, din anul 325, în „duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primăvară”.
Calendare diferite
Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată.
După Marea Schismă din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două – cea Apuseană sub autoritatea papei şi cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.
Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.
Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian.
Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.
Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian.
Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.
Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.
Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.
Însă, Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştele după cel iulian.
Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paştele după calendarul gregorian.
Astfel, deşi este cea mai importantă sărbătoare creştină, Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017), potrivit Agerpres.
Când pică Paştele Ortodox în 2023
Când pică Paştele Catolic în 2023
Zile libere de Paște 2023
Sunt considerate sărbători cu zile libere legale prima și în a doua zi de Paște, dar și Vinerea Marea (din 2018).
- 14 aprilie 2023 – Vinerea mare
- 16 aprilie 2023 – Paște Ortodox (duminică)
- 17 aprilie 2022– A doua zi de Paște Ortodox (luni)
Va fi, practic o minivacanță de 4 zile, inclusiv sâmbăta care este nelucrătoare pentru mulți dintre români.
La fel este și pentru Paștele catolic, doar că datele diferă.
Zile libere 2023 și minivacanțe
- 1 și 2 ianuarie (prima și a doua zi de Anul Nou) – duminică și luni (minivacanță de 3 zile sâmbătă-luni; 31 decembrie – 2 ianuarie)
- 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – marți (minivacanță de 4 zile, sâmbătă-marți, 21-24 ianuarie; luni, 23 ianuarie zi-punte stabilită de Guvern)
- 14 aprilie – Vinerea Mare – vineri
- 16 și 17 aprilie (prima și a doua zi de Paști) – duminică și luni (în total, minivacanță de 4 zile de Paște ortodox; 14-17 aprilie)
- 1 Mai (Ziua Muncii) – luni (minivacanță de 3 zile, sâmbătă-luni, 29 aprilie-1 Mai)
- 1 iunie (Ziua Copilului) – joi
- 4 și 5 iunie (prima și a doua zi de Rusalii) – duminică și luni (minivacanță de 5 zile de Ziua Copilului și Rusalii, joi-luni, 1-5 iunie; cu zi-punte 2 iunie, stabilită de Guvern)
- 15 august (Adormirea Maicii Domnului) – marți (minivacanță de 4 zile, sâmbătă-marți, 12-15 august, cu zi-punte 14 august, stabilită de Guvern)
- 30 noiembrie (Sfântul Andrei) – joi
- 1 Decembrie (Ziua Națională a României) – vineri (minivacanță de 4 zile de Sfântul Andrei și Ziua Națională, plus weekend, joi-duminică, 30 noiembrie – 3 decembrie)
- 25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun) – luni și marți (minivacanță de 4 zile, sâmbătă-marți, 23-26 decembrie)
Românii vor avea două minivacanțe în ianuarie, în total șapte zile libere. Urmează o minivacanță în aprilie, cea de Paște, apoi în mai, de Ziua Muncii, în iunie (cinci zile de 1 Iunie și Rusalii), în august (patru zile de Sfânta Maria) și două în decembrie (Ziua Națională, Crăciunul).
La faza de proiect:
- 6 și 7 ianuarie (Boboteaza și Sf Ioan Botezătorul) – vineri și sâmbătă (legea trebuie adoptată de Camera Deputaților și promulgată)
Paștele ortodox și catolic în anii 2024 -2030
- Paște ortodox 2024 – 5 mai
- Paște ortodox 2025 – 20 aprilie
- Paște ortodox 2026 – 12 aprilie
- Paște ortodox 2027 – 2 mai
- Paște ortodox 2028 – 16 aprilie
- Paște ortodox 2029 – 8 aprilie
- Paște ortodox 2030 – 28 aprilie
- Paște catolic 2024 – 31 martie
- Paște catolic 2025 – 20 aprilie
- Paște catolic 2026 – 12 aprilie
- Paște catolic 2027 – 2 mai
- Paște catolic 2028 – 16 aprilie
- Paște catolic 2029 – 8 aprilie
- Paște catolic 2030 – 28 aprilie
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News