Connect with us

Eveniment

Când începe Postul Nașterii Domnului. Zilele cu dezlegare la pește

Publicat

Publicitate

Postul Crăciunului este unul dintre cele mai importante din an. Cunoscut și ca Postul Nașterii Domnului Iisus Hristos, durează 40 de zile, informează alba24.ro.

Credincioșii se pregătesc pentru perioada de post înaintea sărbătorii Nașterii Domnului. Luni, 14 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri “de dulce”.

Postul Crăciunului 2022 va fi în perioada 15 noiembrie – 24 decembrie.

Pe vremuri, în această zi de lăsatul secului se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își “dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.

În Postul Crăciunului 2022 sunt 14 zile cu dezlegare la pește.

Postul Crăciunului 2022: rânduieli bisericești
Postul Crăciunului amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai.

Publicitate

Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.

Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Lăsatul secului” sau “alimentele de sec” se referă în mod direct la nevoinţa omului în aşteptarea unei mari sărbători. Sec înseamnă uscat, fără grăsime, de post. “Lăsatul secului” este prima zi de pregătire pentru post şi ziua intermediară între mâncatul de dulce şi zilele de post.

Biserica a rânduit înaintea fiecărei mari sărbători să fie o perioadă specială de pregătire a creştinului, prin post şi rugăciune. În ziua de 15 noiembrie, în fiecare an, începe Postul Crăciunului.

Rostul fundamental al oricărui post este să ajute la dezintoxicare sufletului, nu cea a corpului, prin regim alimentar. Se spune că e mai important ce spunem și ce gândim decât ce anume mâncăm. Un post nu trebuie să domolească doar poftele trupești, ci să înbuneze și sufletul.

Postul Crăciunului 2022: semnificații

Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

Postul Crăciunului 2022: cum se ține post

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Postul Crăciunului 2022: tradiții și obiceiuri

De Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube. Conform tradiției, în ziua de Ajun se ține post negru, adică se mănâncă doar seara, iar masa trebuie să fie compusă din grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame.

Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:

“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.

Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.

În postul Crăciunului este interzisă beția.

Conform tradiției din bătrâni, în funcție de vremea din postul Crăciunului, vom ști cum va fi primăvara. Astfel, dacă este vreme liniștită, se anunță o primăvară cu multe ploi.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.

În postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează ( 25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.

Postul Crăciunului 2022: Zilele cu dezlegare la pește

În comparație cu Postul Paștelui, acesta nu este atât de strict, având mai multe dezlegări la pește, ulei și vin.

În fiecare zi de marți și de joi va fi dezlegare la ulei și la vin, iar sâmbăta și duminica va fi dezlegare la pește, dar dacă sunt zile de sâmbătă sau duminică în perioada 20-24 decembrie acestea nu au dezlegare la peste, ci doar la untdelemn si vin.

În plus, dacă în zilele de luni, miercuri sau vineri, este sărbătoare cu cruce neagră, atunci credincioșii pot consuma ulei și vin. Și în zilele de sărbătoare marcate în calendar cu cruce roșie va fi dezlegare la pește.

Zilele cu dezlegare la pește – Postul Crăciunului 2022

21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (luni) – sărbătoare cu cruce roșie
26 noiembrie: Sfântul Stelian (sâmbătă)
27 noiembrie: Sfântul Mucenic Iacob Persul (duminică)
30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei (miercuri) – sărbătoare cu cruce roșie
3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (sâmbătă)
4 decembrie: Sfânta Muceniță Varvara (duminică)
5 decembrie: Sfântul Sava cel Sfințit (luni)
6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae (marți) – sărbătoare cu cruce roșie
10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf (sâmbătă)
11 decembrie: Sf. Cuv. Daniil Stâlpnicul și Luca cel Nou (duminică)
12 decembrie: Sfântul Spiridon (luni)
13 decembrie: Sfântul Ierarh Dosoftei (marți)
17 decembrie: Sfântul Proroc Daniel (sâmbătă)
18 decembrie: Sf Cuv. Daniil Sihastrul (duminică)

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Congres PSD: Se alege noua conducere și se modifică statutul. Sorin Grindeanu, singurul candidat la șefia partidului

Publicat

Publicitate

Social-democrații se reunesc, vineri, într-un congres extraordinar pentru a-și alege o nouă conducere și pentru modificarea Statutului formațiunii.

Congresul PSD este programat să înceapă la ora 13:00, la Romexpo.

‘Mâine începem un nou capitol pentru Partidul Social Democrat și pentru România. Un capitol bazat pe responsabilitate, unitate și soluții pentru români și economia românească. Congresul PSD este despre recunoașterea propriului drum și despre așteptările pe care fiecare membru al PSD le are de la conducerea celei mai mari forțe politice de centru-stânga din România. Și, mai ales, despre ce așteaptă românii de la noi să livrăm în continuare: seriozitate, stabilitate și viziune, în orice context’ – a fost mesajul pe care l-a dat joi, cu o zi înainte de congres, președintele interimar al partidului, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

După alegerile prezidențiale din luna mai, Marcel Ciolacu a demisionat de la șefia PSD, iar interimatul a fost preluat de Sorin Grindeanu.

La Congresul extraordinar de vineri, Grindeanu este singurul candidat la funcția de președinte al formațiunii, după ce Titus Corlățean a renunțat să se mai înscrie în cursă.

Pe 11 august, Corlățean anunța că a decis să își asume candidatura la președinția Partidului Social Democrat.

Publicitate

‘Traversăm o criză extrem de complicată, de dificilă și știm care sunt motivele. Este nevoie de o echipă nouă în conducerea PSD, de oameni pregătiți, profesioniști, de bună calitate, oameni care să fie integri, care să aibă credibilitate, buni comunicatori, oameni care să vorbească limbi străine, care să știe să relaționeze”, spunea acesta.

Două luni mai târziu el a declarat că nu va mai candida. ‘Am intrat în această competiție cu convingerea că putem schimba lucrurile, că putem construi o echipă serioasă, profesionistă, capabilă să redea speranța acestui partid. Dar realitatea e alta. PSD a devenit un spațiu dominat de tranzacții, frici și calcule personale. Nu mai există curaj, dezbatere reală sau dorință de reformă. Am întâlnit mulți colegi care mi-au dat dreptate, dar prea puțini au fost dispuși să se implice deschis. (…) Închei acest drum după 24 de ani de loialitate față de partid, cu fruntea sus. Nu regret nimic. România are nevoie de o altă direcție. Și merităm mai mult’, afirma Titus Corlățean.

Moțiunea cu care candidează Sorin Grindeanu, la Congresul extraordinar de vineri, se numește ‘Uniți pentru români. Puternici, doar împreună’.

‘Această moțiune este un exercițiu de luciditate colectivă. Ea pornește din conștiința că un partid de centru-stânga modern trebuie să țină mereu pasul inclusiv cu generațiile noi pe care le reprezintă, într-un context moral, intelectual și european mereu în schimbare. (…) România are nevoie de o forță care să restabilească un scop comun – să arate că modernitatea și solidaritatea nu se exclud, că economia poate fi eficientă fără cinism, că progresul și moralitatea nu se exclud, că noile tehnologii pot crește coeziunea socială. Această forță politică trebuie să fie PSD – partidul care a dovedit că știe să guverneze, iar acum trebuie să dovedească că știe să inspire din nou. Această moțiune este o reformă rațională și profundă – o schimbare de abordare. Partidul Social Democrat trebuie să fie un spațiu de merit, de competență și de idei. Trebuie să deschidă porțile către generațiile tinere, către profesioniști, către mediul academic și către societatea civilă. Schimbarea nu înseamnă înlocuirea oamenilor, ci înlocuirea inerției cu inspirația. PSD are resursele, oamenii și structura pentru a rămâne reperul politic central al României’, se arată în document.

Echipa lui Sorin Grindeanu va fi alcătuită din cinci prim-vicepreședinți și 20 de vicepreședinți.

Pentru funcțiile de prim-vicepreședinți sunt propuși Bogdan Ivan, Victor Negrescu, Marius Oprescu, Ionuț Pucheanu și Corneliu Ștefan.

Opt vicepreședinți vor fi pe zone: Dragoș Benea – nord-est, Francisk-Iulian Chiriac – sud-est, Marius Dunca – centru, Gabriela Firea – București-Ilfov, Adrian-Ionuț Gîdea – sud, Laurențiu Nistor – vest, Constantin Rădulescu – sud-vest și Gabriel Zetea – nord-vest.

Alți 12 vicepreședinți vor fi aleși pe domenii: Daniel Băluță – administrație publică, Gheorghe Cârciu – identitate națională și diaspora,
Mihnea Costoiu – educație, cercetare, digitalizare și AI, Vasile Dîncu – afaceri europene, apărare și siguranța populației, Andrei Dolineaschi – economie și antreprenoriat, Doina Fedorovici – muncă și protecție socială, Aladin Georgescu – investiții și fonduri europene, Dumitrița Gliga – mediu și energie, Romeo-Daniel Lungu – agricultură, dezvoltare rurală și turism, Silvia Mihalcea – strategie legislativă și coordonare grupuri parlamentare, Gheorghe Șoldan – dezvoltare regională și infrastructură, Diana Tușa – politici publice și justiție.

Pentru funcția de secretar general candidează Claudiu Manda, iar pentru cea de secretar general adjunct Mihai Weber.

Moțiunea de candidatură a lui Sorin Grindeanu cuprinde și o propunere de modificare a statutului formațiunii, modificare care ‘clarifică identitatea și direcția doctrinară’.

‘Este vorba de renunțarea la ideea de partid progresist, deoarece definirea adoptată în anii 2000 nu mai are nicio legătură cu ceea ce reprezintă astăzi. Prin această modificare, PSD reafirmă că este un partid modern de centru-stânga, național și echilibrat, care promovează echitatea socială, solidaritatea și respectul pentru valorile democratice, religioase, tradiționale și culturale ale poporului român. Noua formulare a statutului reflectă, fără nicio urmă de ambiguitate, ceea ce PSD este și a fost întotdeauna: un partid al României, nu al experimentelor ideologice; un partid al valorilor și al responsabilității sociale, nu al etichetelor progresiste importate; un partid pro-european și angajat ferm în cooperarea euroatlantică, dar cu rădăcini solide în identitatea națională’, a afirmat președintele interimar al PSD.

La Congresul extraordinar de vineri vor participa și trei foști președinți ai PSD, care nu mai sunt membri de partid: Adrian Năstase, Mircea Geoană și Victor Ponta.

A fost invitată și Viorica Dăncilă, dar aceasta nu poate participa pentru că este plecată din țară.

Liviu Dragnea, în schimb, nu a fost invitat. Sorin Grindeanu a spus că Dragnea are anumite restricții de a participa la astfel de evenimente.

‘E dreptul meu să invit sau nu pe foști președinți. V-am spus cu cine am vorbit. Liviu Dragnea, din declarațiile pe care le-am văzut, date chiar de domnia sa, are în continuare anumite restricții de a participa’, explica recent Grindeanu.

În replică, Liviu Dragnea a scris pe pagina sa de Facebook: ‘Nu aveam de gând să postez sau să vorbesc despre Congresul PSD, pentru că este doar o parodie politică și care nu va aduce nimic bun nici pentru România, nici pentru membrii de partid. Dar mi-a trimis cineva niște declarații ale lui Sorin Grindeanu referitoare la mine. Acest personaj a motivat neinvitarea mea la acest congres prin faptul că aș avea interdicție să particip la așa ceva. Asta este o minciună’.

Dragnea a susținut că nu are o asemenea interdicție și Grindeanu ar cunoaște acest lucru. ‘Ar fi ca și cum mi s-ar interzice să merg pe stradă să vorbesc cu oamenii’, a adăugat acesta. ‘Grindeanu a întrebat o cunoștință comună dacă e bine să mă invite la congres. I s-a spus că există riscul să urc pe scenă și să vorbesc membrilor PSD, ceea ce poate arunca Congresul în aer (apropo, când a cerut această părere nu aveam ‘interdicție’). În concluzie, nu am fost invitat din lașitate, de teama de a nu spune PSD-ului adevărul despre conducerea partidului, despre interesele acestui grup și despre cine se află în spatele lor’, a susținut fostul lider al social-democraților. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Conduceți prudent! Meteorologii au emis un cod galben de ceață pentru Botoșani

Publicat

Publicitate

Vizibilitatea va fi redusă local sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri.

Conduceți prudent! Meteorologii au emis un cod galben de ceață valabil astăzi, până la ora 10:00, pentru județul Botoșani.

Pentru a preveni evenimentele rutiere, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să reducă viteza și să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

De asemenea, pietonii trebuie să traverseze numai prin locurile special marcate și după o asigurare temeinică.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Publicitate

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și din aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții 33 de Mucenici din Melitina

Publicat

Publicitate

Axești Mucenici s-au nevoit pe vremea împăratului Dioclețian (284-305). Sfântul Mucenic Ieron, unul dintre aceștia, s-a născut în Tyana Capadociei într-o familie creștina.

Când a crescut a devenit un bărbat puternic la trup și viteaz, dar bun și blând la suflet. Refuză să intre în serviciul militar, deoarece nu voia să-și părăsească mama, care era oarbă, și pentru că nu dorea sa aducă jertfe idolilor, precum li se impunea militarilor. Datorită refuzului lui au fost trimiși slujitorii regelui care l-au găsit la ogor și vrând să-l prindă ca pe un tâlhar, nu au putut, căci plugarul scoțând fierul plugului, și-a făcut din grindeiul aceluia armă. Și pornindu-se asupra lor i-a gonit pe toți.

Deci, a mers Sfântul Ieron de bună voie la dregător, iar acela i-a tăiat mâna dreaptă din cot și l-a întemnițat. În închisoarea din Melitina se aflau închiși mai mulți creștini care mărturisind credința lor în Hristos Iisus, împreună cu Sfântul Ieron, au fost osândiți la grele chinuri. Toți au mărturisit până la moarte credința în Hristos, în afară de unul singur, Victor, rudă cu Ieron.

Îngrozit de suferințe, după ce Sfântului Ieron i se tăiase mâna din cot, iar ceilalți creștini au fost bătuți fără milă, acesta a făcut o înțelegere cu paznicul său să fie lăsat liber în schimbul moșiei pe care o deținea. A murit după ce a trecut de poarta închisorii.

Iată numele celor care împreună cu Ieron au primit moarte mucenicească la anul 298: Isihie, Nicandru, Athanasie, Mamas, Varahia, Callinic, Theoghen, Nikon, Longhin, Theodor, Valerius, Xanthius, Theodul, Callimah, Eugen, Theodoh, Ostrichius, Epifanie, Maximian, Duchitius, Claudian, Theofil, Gigantius, Dorotei, Theodot, Castrichius, Anicletus, Themilius, Eutihie, Ilarion, Diodotus si Amonitus.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 6 noiembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 6 noiembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 6 noiembrie 2025:

Loto 6/49: 42, 2, 20, 35, 22, 46

Loto 5/40: 3, 36, 10, 14, 1, 19

Joker: 29, 12, 26, 40, 20 + 11

Noroc: 4 1 0 6 8 5 4

Publicitate

Noroc Plus: 6 3 8 9 6 0

Super Noroc: 1 0 6 9 5 8

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending