Eveniment
Când începe Postul Nașterii Domnului. Zilele cu dezlegare la pește
Postul Crăciunului este unul dintre cele mai importante din an. Cunoscut și ca Postul Nașterii Domnului Iisus Hristos, durează 40 de zile, informează alba24.ro.
Credincioșii se pregătesc pentru perioada de post înaintea sărbătorii Nașterii Domnului. Luni, 14 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri “de dulce”.
Postul Crăciunului 2022 va fi în perioada 15 noiembrie – 24 decembrie.
Pe vremuri, în această zi de lăsatul secului se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își “dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.
În Postul Crăciunului 2022 sunt 14 zile cu dezlegare la pește.
Postul Crăciunului 2022: rânduieli bisericești
Postul Crăciunului amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai.
Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.
Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.
Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.
Lăsatul secului” sau “alimentele de sec” se referă în mod direct la nevoinţa omului în aşteptarea unei mari sărbători. Sec înseamnă uscat, fără grăsime, de post. “Lăsatul secului” este prima zi de pregătire pentru post şi ziua intermediară între mâncatul de dulce şi zilele de post.
Biserica a rânduit înaintea fiecărei mari sărbători să fie o perioadă specială de pregătire a creştinului, prin post şi rugăciune. În ziua de 15 noiembrie, în fiecare an, începe Postul Crăciunului.
Rostul fundamental al oricărui post este să ajute la dezintoxicare sufletului, nu cea a corpului, prin regim alimentar. Se spune că e mai important ce spunem și ce gândim decât ce anume mâncăm. Un post nu trebuie să domolească doar poftele trupești, ci să înbuneze și sufletul.
Postul Crăciunului 2022: semnificații
Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.
Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.
Postul Crăciunului 2022: cum se ține post
În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).
Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.
În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.
Postul Crăciunului 2022: tradiții și obiceiuri
De Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube. Conform tradiției, în ziua de Ajun se ține post negru, adică se mănâncă doar seara, iar masa trebuie să fie compusă din grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame.
Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:
“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.
Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.
În postul Crăciunului este interzisă beția.
Conform tradiției din bătrâni, în funcție de vremea din postul Crăciunului, vom ști cum va fi primăvara. Astfel, dacă este vreme liniștită, se anunță o primăvară cu multe ploi.
De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.
În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.
În postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează ( 25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.
Postul Crăciunului 2022: Zilele cu dezlegare la pește
În comparație cu Postul Paștelui, acesta nu este atât de strict, având mai multe dezlegări la pește, ulei și vin.
În fiecare zi de marți și de joi va fi dezlegare la ulei și la vin, iar sâmbăta și duminica va fi dezlegare la pește, dar dacă sunt zile de sâmbătă sau duminică în perioada 20-24 decembrie acestea nu au dezlegare la peste, ci doar la untdelemn si vin.
În plus, dacă în zilele de luni, miercuri sau vineri, este sărbătoare cu cruce neagră, atunci credincioșii pot consuma ulei și vin. Și în zilele de sărbătoare marcate în calendar cu cruce roșie va fi dezlegare la pește.
Zilele cu dezlegare la pește – Postul Crăciunului 2022
21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (luni) – sărbătoare cu cruce roșie
26 noiembrie: Sfântul Stelian (sâmbătă)
27 noiembrie: Sfântul Mucenic Iacob Persul (duminică)
30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei (miercuri) – sărbătoare cu cruce roșie
3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (sâmbătă)
4 decembrie: Sfânta Muceniță Varvara (duminică)
5 decembrie: Sfântul Sava cel Sfințit (luni)
6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae (marți) – sărbătoare cu cruce roșie
10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf (sâmbătă)
11 decembrie: Sf. Cuv. Daniil Stâlpnicul și Luca cel Nou (duminică)
12 decembrie: Sfântul Spiridon (luni)
13 decembrie: Sfântul Ierarh Dosoftei (marți)
17 decembrie: Sfântul Proroc Daniel (sâmbătă)
18 decembrie: Sf Cuv. Daniil Sihastrul (duminică)
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
România va beneficia de 60,2 miliarde de euro din fonduri europene în perioada 2028–2034, cu aproape 14 miliarde de euro mai mult decât în actualul buget UE.
Comisia Europeană a publicat recent propunerile defalcate de alocări de fonduri europene pentru statele membre în următorul buget multianual 2028-2034.
Potrivit documentului, țara noastră va primi de 60,2 miliarde euro. Cele mai multe fonduri vor fi alocate pentru Polonia (123,3 miliarde de euro), Franța (90,1 miliarde de euro), Spania (88,1 miliarde de euro), Italia (86,6 miliarde de euro), Germania (68,4 miliarde de euro).
Grecia va primi 49,2 miliarde de euro, Ungaria – 37,3 miliarde de euro și Portugalia – 33,5 miliarde de euro.
România va primi 60,2 miliarde de euro fonduri europene
Dintre din cele 60,2 miliarde de euro, 54,6 miliarde de euro reprezintă alocarea generală, un miliard de euro sunt fonduri pentru migrație, pentru securizarea frontierelor și pentru securitate internă, iar 4,6 miliarde de euro sunt alocate pentru Fondul Social pentru Climă.
În actualul buget multianual, România a avut alocate 46,8 miliarde euro, dintre care 15,8 miliarde au fost pentru agricultură.
Propunerea de buget înaintată de Comisia Europeană urmează să fie negociată cu statele membre și cu Parlamentul European.
Eveniment
FOTO&VIDEO: Academia de Poliție a rămas fără acoperiș, după furtună. Sindicatul Europol reclamă corupția și solicită anchete penale
O clădire a Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București a fost puternic afectată de furtuna de cod roșu de joi după-amiaza. Vântul puternic a decopertat toată clădirea și a rupt mai mulți copaci din zonă. De asemenea, mai multe săli au fost inundate.
Sindicatul Europol a reacționat după furtuna violentă, acuzând public o „radiografie brutală a dezastrului administrativ și moral” din interiorul celei mai importante instituții de formare a ofițerilor de poliție din România: Academia de Poliție.
Sindicatul Europol reclamă corupția și solicită anchete penale și demisii
„Așa arată dezastrul tolerat cu bună știință: corupția și incompetența au făcut praf Academia de Poliție. Imaginile apărute în urma furtunii violente din această seară sunt o radiografie brutală a dezastrului administrativ și moral care a domnit ani la rând în Academia de Poliție.
Acoperișuri „reabilitate” luate pe sus de vânt, fațade prăbușite și ape infiltrate în încăperi care ar fi trebuit să găzduiască viitorii ofițeri ai acestei țări – toate acestea nu sunt efectele unui fenomen meteo extrem, ci ale unui sistem putred.
Ne amintim foarte bine – și suntem convinși că și voi vă amintiți – de semnalele trase de Sindicatul EUROPOL încă din urmă cu aproape doi ani, când am publicat fotografii, documente și sesizări privind lucrările de mântuială făcute la Academia de Poliție pe zeci de milioane de lei. Am spus atunci că firmele „abonate” la bani publici și-au bătut joc de cea mai prestigioasă instituție a MAI, executând reabilitări de “fațadă” la propriu și la figurat. Am avertizat că vor veni consecințe. Iată-le!
Este revoltător că în tot acest timp, în ciuda dovezilor clare și repetate, nimeni nu a fost tras la răspundere. Cei care au permis – prin indolență, complicitate sau interes – ca astfel de lucrări să fie efectuate cu zilieri necalificați și materiale de proastă calitate au fost mutați în posturi călduțe, cu statut și influență.
Dacă nici acum nu vor exista consecințe penale și măsuri ferme împotriva celor responsabili, atunci putem spune fără echivoc că această instituție este sacrificată cu bună știință pe altarul interesului clientelei politice. Nu din lipsă de bani, ci din lipsă de onoare, de profesionalism și de voință de a reforma un sistem infestat de interese și impostură.
Academia de Poliție nu trebuie să fie un monument al eșecului, ci un simbol al integrității și excelenței. Cerem public demisia celor responsabili care au girat și validat aceste lucrări realizate și recepționate în 2023, precum și declanșarea imediată a unor anchete penale.
Până nu va exista o curățenie reală în sistem, orice discurs despre reformă în MAI rămâne o glumă proastă pe spatele contribuabililor și al viitorilor polițiști”, au transmis reprezentanții Europol, pe pagina de Facebook.
MAI a demarat o evaluare tehnică și administrativă la Academia de Poliție
MAI a demarat o evaluare tehnică și administrativă la Academia de Poliție din București, după avariile cauzate de vremea rea.
„Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, a informat public despre acest eveniment încă din momentul în care s-au desfășurat intervențiile operative, respectând obligațiile legale de comunicare și transparență. Informațiile transmise atunci au reflectat, cu acuratețe, situația de fapt. Ministerul Afacerilor Interne tratează cu maximă seriozitate orice semnal referitor la posibile disfuncționalități sau nereguli.
În acest sens, a fost demarată deja o evaluare tehnică și administrativă rapidă, cu scopul de a identifica exact cauzele care au condus la producerea incidentului, dar și eventualele responsabilități”, transmite MAI.
MAI menționează că vor fi făcute publice rezultatele imediat ce procesul de verificare va fi finalizat.
Fondurile europene pentru România explodează: 60,2 miliarde de euro în perioada 2028–2034
FOTO&VIDEO: Academia de Poliție a rămas fără acoperiș, după furtună. Sindicatul Europol reclamă corupția și solicită anchete penale
Focar de rabie la o bovină în comuna Hudești. Ce măsuri au luat autoritățile
Analgezice și pastile de răceală, pe lista substanțelor ce pot apărea la testele antidrog
Cod Portocaliu și Galben de inundații pe râurile Jijia, Prut și afluenții acestora
S-a născut APOLODOR, Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți de la Botoșani
Prognoza meteo până pe 18 august: Val de căldură, urmat de instabilitate și o scurtă răcorire
FOTO Pericol îndepărtat de pompieri: Tencuială desprinsă de pe un bloc din municipiul Botoșani
MDLPA: Extrase de carte funciară pentru informare și extrase din planul cadastral – obținute gratuit, online
Tabără de vară cu lecții de siguranță: Polițiștii, alături de 500 de copii din județul Botoșani
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro: Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Bogdan Suruciuc, Inspector general I.S.J. Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor, poet
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ionuț – Lucian Melinte, primarul comunei Gorbănești
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
