Sfântul Ierarh Partenie trăit în secolul al IV-lea în orașul Lampsac (vechea Pitiusa din Misia, Asia Mică), pe vremea lui Constantin cel Mare (306-337), și a dus o viață luminată de Harul lui Dumnezeu și închinată ajutorării de aproapele.

S-a născut în orașul Melitoupolis din regiunea Hellespont (în apropiere de strâmtoarea Dardanele de astăzi, Asia Mică) și a fost fiu al diaconului Hristodoulos, slujitor în biserica din cetatea Melitoupolis. Încă din copilărie, Partenie a fost pescar, iar cu banii obținuți din vânzarea peștelui făcea nenumărate fapte de milostenie pentru cei săraci din jurul său. Întreaga viață și-a petrecut-o cu gândul la Hristos, aflându-se mereu în slujba semenilor, empatizând cu aceștia și punând nevoile lor mai presus de cele ale sale.

Sfântul Partenie s-a învrednicit încă din copilărie de darul lui Dumnezeu pe care se străduia să îl  ascundă înaintea oamenilor, iar pe când avea 18 ani a început să facă minuni. Izgonea diavolii din oameni, prin chemarea numelui Domnului și pe mulți i-a vindecat de diverse boli. La scurt timp a fost chemat de episcopul cetății Melitopole, Filip, care l-a trimis să învețe carte, după care l-a hirotonit preot. Râvna și viața sa duhovnicească l-au determinat pe mitropolitul Helespontului, Ahile al Cizicului, să-l ungă, în anul 325, episcop de Lampsac, calitate cu care L-a slujit și mai mult pe Dumnezeu. Numeroși păgâni și-au îndreptat pașii pe calea cea dreaptă a credinței creștine datorită dragostei și înțelepciunii acestui om desăvârșit. Nu doar prin cuvânt întăritor îi apropia Sfântul Ierarh Partenie pe oameni, ci și prin faptele sale bune, prin blândețe, prin iubire de Dumnezeu și de semeni, prin viața exemplară pe care o ducea aici, pe pământ, înconjurat de atâtea ispite.

Asemenea unui apostol al lui Hristos, Episcopul Partenie a semănat sămânța iubirii în inimile multor suflete care, până atunci, orbecăiau în neștiință.A smuls din rădăcini răul care pusese stăpânire asupra  orașului și a dărâmat templele idolilor, iar cu sprijinul Sfântului Împărat Constantin cel Mare, a ridicat o biserică în numele lui Hristos, ca simbol al credinței dreptmăritoare. De-a lungul vieții, a făcut multe minuni, a tămăduit și a luminat suflete întunecate, aducând la dreapta credință pe mulți păgâni, a vindecat boli grave și a înviat din morți.

Bunul păstor Partenie a avut o viață luminată de Harul Duhului Sfânt; a trăit în post și în rugăciune neîncetată, a respectat cu sfințenie poruncile apostolice și a devenit, la rândul lui, model pentru mulți oameni. Prin exemplul personal și, mai ales, prin milosteniile pe care le înfăptuia cu ajutorul Harului, bunul episcop a reușit să îndrepte multe suflete, convertindu-le la creștinism. Sfântul Partenie se făcuse vestit în tot ținutul acela pentru evlavia și bunătatea sa, pe care le luase în dar de la Dumnezeu. Sfântul Ierarh Partenie a trecut la cele veșnice și a fost înmormântat în Lampsac în biserica zidită de el. Viața pământească a Episcopului Partenie a fost încununată în Ceruri cu multă slavă, întrucât Hristos, Domnul și Mântuitorul nostru, i-a așezat sufletul în cetatea sfinților.

Plecarea la Domnul a Episcopului de Lampsac a pricinuit multă durere în rândul celor care îl cunoșteau și care fuseseră mângâiați de mila sa. După ce a fost prohodit cu mare cinste, trupul neînsuflețit și-a găsit odihna într-un mic paraclis al bisericii închinate Domnului Iisus Hristos și zidite chiar de el pe o colină din centrul orașului Lampsac.

Deși a plecat la Ceruri, Sfântul Ierarh Partenie revarsă multă milă asupra celor săraci, necăjiți, suferinzi, robiți de vrăjmaș care însă aleargă la el și i se roagă cu credință. Și astăzi se săvârșesc nenumărate minuni la mormântul său, iar moaștele răspândesc mireasmă bine mirositoare ce alungă demoni, desface vrăji și legături necurate, tămăduiește boli, liniștește suflete tulburate, aduce pace și har celor ce se roagă cu credință.