Adrian Iftene, profesor universitar la Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, spune că temerile societății în legătură cu inteligența artificială sunt nejustificate și că de fapt este un instrument extrem de util. Însă este descrisă drept „un cal nărăvaș”, relatează ADEVĂRUL

Utilizarea pe scară tot mai largă a inteligenței artificiale a stârnit largi controverse în societate. O parte a populației este îngrijorată de faptul că inteligența artificială va lua locul oamenilor, îi va lăsa fără locuri de muncă. Ba mai mult sunt și cei care cred în scenarii science fiction care arată că inteligența artificială va ajunge să ne controleze viețile și chiar să distrugă specia umană. Inclusiv în domeniul educațional există îngrijorări privind utilizarea excesivă a inteligenței artificiale de către elevi pentru a le rezolva automat temele dar și pentru a-i ajuta la teste.

Specialiștii în inteligență artificială spun că nu ar trebuie să ne îngrijorăm și că toate aceste scenarii sunt pur și simplu doar un rod al imaginației. Experții precizează că, de fapt, inteligența artificială este o unealtă în mâinile noastre și noi decidem dacă o folosim în interesul nostru sau nu.

„Inteligența artificială trebuie văzută ca un prieten”

Profesorul universitar doctor Adrian Iftene de la Facultate de Informatică a Universității Alexandru Ioan Cuza lucrează în zona inteligenței artificiale. Acesta spune că temerile legate de AI sunt nejustificate și că de fapt este un prieten al omului. Mai ales fiindcă o întâlnim, uneori fără să ne dăm seama, peste tot în jurul nostru. De exemplu, sistemul gps al autoturismului, roboții care ne fac curat prin casă, roboții inteligenți de bucătărie, inclusiv corectorul automat de text la telefon sau computer.

„Inteligența artificială trebuie văzută ca un prieten, ea ne poate ajuta foarte mult să eliminăm sarcinile repetitive. Gândiți-vă la roboții care ne ajută să facem curat în casă, roboții care ne ajută să facem pâine, nu ne apucăm să frământăm pâine. Astea sunt niște domenii în care am început să folosim inteligența artificială și avem încredere în ea. Sunt mult mai multe domenii, Cam în fiecare domeniu inteligența artificială poate fi folosită cu succes și eu sugerez să fie folosită cu cât mai multă încredere în anii următori”, spune profesorul doctor Adrian Iftene pentru „Adevărul”. Inteligența artificială este foarte utilă inclusiv pentru elevi și studenți.

„În momentul în care un elev, un student înțelege inteligența artificială și mai ales ce poate să facă cu inteligența artificială, este firesc cumva să fie interesați să construiască și ei soluții care să aibă în spate inteligența artificială. Este foarte multă matematică este și zona de procesare de text, de imagine, de video, zona roboticii, foarte interesante și atractive pentru copii. Își pot crea propriile jocuri, își pot crea proprii agenți inteligenți cu care să discute, să interacționeze, prin voce, prin text, sunt tool-uri de inteligență artificială nenumărate pe care ei le pot controla și le pot construi cum doresc ei. Cred că asta îi atrage foarte mult”, adaugă Adrian Iftene.

„Inteligența artificială este un ajutor pentru cei care au un anumit nivel de pregătire”

În viața de școlar sau de student inteligența artificială trebuie însă tratată cu atenție. Adică nu trebuie să facă temele sau să raționeze în locul elevului sau studentului, ci să fie utilizată pentru a elimina anumite activități inutile, repetitive. Să devină un suport, nu un organism artificial care gândește în locul școlarilor.

„Inteligența artificială este un ajutor pentru cei care au un anumit nivel de pregătire. Dacă nu ai acel nivel de pregătire, s-ar putea ca inteligența artificială să te încurce din cauză că nu înțelegi calitatea răspunsurilor pe care le primești. Nu-ți dai seama că un răspuns este greșit sau că nu este adecvat întrebării pe care ai pus-o (…) De aceea le recomand studenților, elevilor, să folosească inteligența articială când știu să rezolve o problemă, nu când nu știu să o rezolve. Inteligența artificială este foarte utilă”, precizează Iftene, de acestă dată la Radio România Iași, în cadrul unui interviu pentru „Stare educației”.

Profesorul universitar spune că nu recomandă utilizarea inteligenței artificiale la rezolvarea temelor. Tocmai pentru ca elevii să învețe să rezolve temele singuri, folosind inteligența artificială doar pentru a primi sugestii.

„La temele de la Matematică nu aș recomanda. La temele de la Limba Română, unde au de compus ceva, nu aș recomanda. Le-aș recomanda să o folosească la temele sau la proiectele unde ai nevoie de inventivitate (…) În astfel de situații le recomand elevilor să o folosească, pentru a primi idei, dar nu pentru a rezolva tema respectivă sau proiectul respectiv”, adaugă profesorul doctor Adrian Iftene pentru Radio România Iași.

„Inteligența artificială poate fi gândită ca un cal nărăvaș”

Adrian Iftene spune că depinde de noi cum folosim inteligența artificială, pentru a lucra în favoarea noastră. În primul rând trebuie să învățăm să o folosim și să o conducem în funcție de interesele noastre.

„Inteligența artificială poate fi gândită ca un cal nărăvaș. În momentul când ai un cal nărăvaș și nu știi să-l conduci, el te va arunca jos. Așa și inteligența artificială. Dacă nu știi să o folosești, să o exploatezi, va începe să halucineze și îți va da răspunsuri incorecte. Dar în momentul când știi cum să o conduci, știi cum să o folosești, știi cum să o strunești, ea te va ajuta foarte mult și va elimina foarte multe dintre activitățile tale zilnice pe care nu-ți place să le faci. Nu ne place să facem curat, să spălăm rufe, dar inteligența artificială este ascultătoare rezolvă toate aceste sarcini fără nicio obiecție și cu mare succes”, spune profesorul universitar pentru „Adevărul”. În plus, acesta adaugă faptul că nu trebuie lăsată gândirea critică pe baza inteligenței artificiale. Pentru că ea se va atrofia. La fel se întâmplă cu anumite simțuri dacă vom exagera cu utilizarea inteligenței virtuale.

profesor doctor Adrian Iftene FOTO Facultatea de Informatica Iasi (FOTO: Adevărul)

Sâmbătă este zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria Papei Francisc.

Guvernul a aprobat, joi, în ședință, o hotărâre în acest sens.

‘Aprobăm o zi de doliu național în România în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, sâmbătă, pe 26 aprilie, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. Este o decizie ce arată respectul profund pentru deschiderea sa totală și căldura arătată permanent românilor. Ca orice creștin am simțit că prezența sa a fost o binecuvântare pentru întreaga umanitate’, a precizat premierul, la începutul ședinței de Guvern.

Prin urmare, sâmbătă, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.

Drapelul României în bernă se mai arborează: la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României; la punctele pentru trecerea frontierei, precum și în aeroporturi, porturi, gări și autogări; ca pavilion pe navele de orice fel și pe alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință.

Posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură urmează să își adapteze programul în mod corespunzător.

Funeraliile Papei Francisc, care a murit luni, la vârsta de 88 de ani, vor avea loc sâmbătă dimineața, în Piața Sfântul Petru de la Vatican. Acesta va fi înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din centrul Romei. AGERPRES

Sfinţi români şi protoromâni Chiril, Chindeu şi Tasie, au fost trei martiri recrutaţi din rândul populaţiei autohtone daco-romane din Scythia Minor (Dobrogea), în anul 304, în cursul groaznicei persecuţii a împăratului Diocleţian. Ei au pătimit în cetatea Axiopolis, lângă Cernavoda de astăzi, unde mai târziu s-a ridicat şi o biserică în amintirea lor ale cărei ruine se mai văd şi în zilele noastre.

Sfântul Chiril era cinstit în Axiopolis, având cinci zile de sărbătoare. El a suferit chinuri pentru Hristos într-o zi de 26 aprilie. Tot în aceeași zi a pătimit și Sfântul Chindeu. Martiriul Sfântului Tasie a fost la Axiopolis, iar moaştele i-au fost aşezate în Durostorum. Din actul său martiric aflăm că era soldat în armata romană, în vremea persecuţiilor lui Diocleţian. În cinstea zeului Cronos, numit de romani Saturn, era răspândită sărbătoarea „saturnaliilor”. Cu acest prilej se alegea un soldat care timp de 30 de zile putea să-şi permită fapte nelegiuite şi ruşinoase.

După încheierea acestor zile, el urma să fie adus jertfă lui Cronos şi ucis cu săbii. S-a întâmplat să fie ales tocmai soldatul creştin Tasie. „Aprins de râvna sfântă”, după cum mărturiseşte actul său martiric, şi-a dat seama că după acele petreceri deşarte şi trecătoare, „va fi aruncat în focul cel veşnic”, încât Tasie şi-a zis: „Este mai bine pentru mine să sufăr puţinele chinuri şi munci, pentru numele Domnului Iisus Hristos, iar după moarte să moştenesc viaţa cea veşnică împreună cu toţi sfinţii”.

În faţa prietenilor săi a mărturisit că este creştin şi preferă să fie adus jertfă lui Hristos. Închis fiind, neînfricatul Tasie a respins cinstirea împăraţilor de atunci, ceea ce i-a adus sfârşitul. A fost supus la multe chinuri şi în cele din urmă s-a ordonat să i se taie capul.

Sfintele moaşte au fost duse cu cinste  la Durostorum. Biserica Ortodoxă Română îi sărbătoreşte pe acești sfinți mucenici la data de 26 aprilie. Numele lor sunt pomenite într-o inscripţie descoperită în Dobrogea în anul 1947.

Proiectul „Traducători și scriitori în dialog”, lansat în 2024 sub auspiciile Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), continuă și anul acesta, organizat în colaborare de către Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” și Muzeul Național al Literaturii Române Iași.

În cadrul proiectului, un traducător din limba română într-o limbă străină are carte blanche pentru a găzdui și modera discuția cu un scriitor invitat de el, într-un dialog deschis şi dinamic, care abordează teme relevante pentru activitatea traducătorilor de literatura română, de la munca propriu-zisă pe text până la alegerea editurii adecvate și la promovarea textului publicat.

Până în prezent au dialogat Jan Cornelius şi Matei Vişniec („Ce traducem și de ce?”), Joanna Kornaś-Warwas şi Doris Mironescu („Mai merită să traducem clasicii?”), Roberto Merlo și Doris Mironescu („Traducerea clasicilor, azi“), Marian Ochoa de Eribe și Gabriela Adameșteanu („Parteneriat autor și traducător. Avantaje și riscuri”), Monica Cure și Liliana Corobca („Cum se promovează o traducere?”).

Episodul al șaselea al seriei va avea loc miercuri, 30 aprilie 2025, între orele 11:00 și 13:00, cu Jan Willem Bos și George Cornilă, sub titlul „Țara arde și traducerile (mai) fac literatură”. Întâlnirea va fi moderată de Monica Joița, ministru consilier la Ministerul Afacerilor Externe.

Jan Willem Bos este traducător, scriitor, lexicograf și ziarist. A studiat limba și literatura română la Universitatea din Amsterdam și Literatura Comparată la Universitatea din Illinois (SUA). Între 1982 și 1984 a fost lector de neerlandeză la Universitatea din București. A tradus peste 35 de volume (proză, poezie, teatru) din română. În 2022 editura Humanitas i-a publicat cartea De la Rin la Dunăre și înapoi. Autobiografia mea românească, scrisă direct în românește. Este coautorul Marelui dicționar neerlandez-român (ediția a II-a 2014) și autorul Marelui dicționar român-neerlandez (2010). În 2019 a primit premiul „Martinus Nijhoff”, cel mai important premiu pentru traducere literară din Țările de Jos.

George Cornilă este prozator și jurnalist cultural. A publicat mai multe romane și volume de proză scurtă. Din 2024, este redactor la Matca literară. Cel mai recent roman al său, Silex, apărut la editura Polirom, a fost nominalizat la Premiile Observator cultural și la Premiile Radio România Cultural, ediția 2025.

Seria de întâlniri „Traducători și scriitori în dialog” face parte dintre activitățile desfășurate în cadrul programului UNESCO „Iași. City of Literature”.