Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții martiri Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache

Publicat

Publicitate

Urcat pe tronul Ţării Româneşti în anul 1688, Constantin Brâncoveanu a domnit peste un sfert de veac, marcând istoria Neamului şi a Bisericii prin numeroase ctitorii ocrotind cultura, secondat de Mitropolitul Antim Ivireanul, şi apărând Ortodoxia pe pământ românesc şi străin.

La 25 Martie 1714, Voievodul Constantin Brâncoveanu este mazilit de turci, dus cu familia la Istambul şi închis în temniţa Edicule (Şapte Turnuri). Pâna în vară a fost torturat continuu pentru a mărturisi unde-şi avea banii, turcii numindu-l „Altân Bei” (Prinţul Aurului).

După torturi cumplite i-au smuls semnătura pentru aurul depus la Veneţia. La 15 August 1714, de Sf. Maria Mare, când împlinea 60 de ani, iar Doamna Maria îşi serba onomastica, Constantin Brâncoveanu a fost dus la locul de osânda Ialy Chisc (Chioşcul Mării).

Erau prezenţi sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali şi numeroşi privitori. Li s-a îngaduit să-şi facă o ultimă rugăciune, după care sultanul le-a oferit viaţa dacă trec la mahomedanism. Dar răspunsul demn al Voievodului a fost: „Împarate! Averea mea, cât a fost, tu ai luat-o, dar de legea mea creştină nu mă las! În ea m-am născut şi am trăit, în ea vreau să mor. Pământul ţării mele l-am umplut cu biserici creştineşti şi, acum, la bătrâneţe, să mă închin în geamiile voastre turceşti? Nu, Împărate! Ţara mi-am apărat, credinţa mi-am păzit. În credinţa mea vreau să închid ochii, eu şi feciorii mei”. Apoi şi-a încurajat fiii astfel: „Fiilor, aveţi curaj! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pământească. Nu ne-au mai rămas decât sufletele, să nu le pierdem şi pe ele, ci să le aducem curate în faţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!” Sultanul a dat semnalul execuţiei.

Primul a fost decapitat visternicul Ianache Văcărescu, apoi cei patru fii ai Domnului: Constantin, Ştefan, Radu şi micuţul Matei (11 ani). Înmărmurit de durere, Domnul murmura: „Doamne, fie voia Ta”, după care i s-a tăiat şi lui capul. Capul Domnului nu s-a putut dezlipi de trup la lovitura nedibace, poate miloasă, a călăului, şi, grămadă, trupul bătrânului părinte a căzut în ţărâna udată de sângele tuturor copiiilor săi. Cele şase trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele „purtate în prăjini” pe străzile cetăţii, au fost înfipte la o poarta a Seraiului şi ţinute acolo trei zile, după care au fost aruncate în mare. Creştinii pioşi au pescuit trupurile şi le-au înmormântat, pe ascuns, în biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Halchi. Osemintele Voievodului-Martir au fost aduse în ţară de soţia sa, Doamna Maria, în anul 1720 şi îngropate pe ascuns în biserica Sfântul Gheoghe-Nou din Bucureşti.

Prins între un imperiu islamic a cărui criză se concretizează prin înăsprirea regimului de exploatare la care era supusă Ţara Românească, un imperiu habsburgic în care românii ortodocşi sunt presaţi să treacă la greco-catolicism şi imperiul țarist doar în aparenţă ortodox, căci expansiunea lui Petru cel Mare se suprapune pe un program brutal de occidentalizare a societăţii ruse, Constantin Brâncoveanu, prin intermediul unei diplomaţii iscusite, face tot ce îi stă în putinţă pentru ca ţara să-şi menţină autonomia şi să nu devină teatru de război. În acelaşi timp, Brâncoveanu se angajează într-o operă de consolidare spirituală şi culturală nu doar a identităţii româneşti, ci a identităţii Răsăritului ortodox în ansamblu, prin tipărirea de cărţi sfinte nu doar în română, ci şi în greacă, arabă şi georgiană, prin ctitorii bisericeşti şi mănăstireşti, prin sprijinirea aşezămintelor monahale din ţară şi din afara țării, prin sprijinirea ortodocşilor din Transilvania, prin înfiinţarea Academiei Domneşti. Într-o ţară robită şi lipsită de pază şi ziduri, în vremuri pline de greutăţi, tulburări şi nenorociri, domnitorul investeşte, în omul dinlăuntru, în şcoală şi Biserică. Intensitatea acestei misiuni spirituale şi culturale brâncoveneşti reflectă o presimţire a faptului că timpul nu mai avea răbdare cu vechea lume românească, că se apropia momentul în care lucrarea de zidire a omului lăuntric avea să fie pusă la încercare. Martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu, alături de fiii săi şi de Sfetnicul Ianache, dă mărturie de faptul că pentru omul vechii lumi româneşti, pieirea fizică nu reprezenta răul suprem, căci omul avea un suflet a cărui pierdere nu putea fi compensată nici de dobândirea lumii întregi. În ciuda păcatelor ei, idealul care lumina şi ghida vechea lume românească era sfinţenia. Martiriul sfinţilor Brâncoveni, prin care se încheie perioada domniilor pământene, reprezintă un prag istoric ce vesteşte împământenirea noii lumi, cu încercările ei, care încă ne privesc pe noi pe toţi. În închisorile comuniste aveau să se experimenteze tehnici de zdrobire a omului lăuntric, extinse în diverse forme mai puţin brutale la nivelul întregii societăţi comuniste, iar astăzi, pare că zidirea omului lăuntric este deseori împiedicată prin pătrunderea în spaţiul românesc a unor modele culturale, educative şi economice cu consecinţe pustiitoare. În acest sens, zidirea cultural-spirituală brâncovenească şi mai presus de toate exemplul sfântului voievod şi al fiilor săi, reprezintă moştenirea lăsată nouă de acesta din care continuăm încă să ne hrănim în acest ceas târziu al lumii. Deşi este din ce în ce mai îndepărtată de lumea lui, lumea noastră este încă luminată de lumina jertfei sale, iar sufletele noastre se sprijină încă pe mijlocirea rugăciunilor sale şi a celor martirizaţi împreună cu el. Prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni este pentru noi toți un prilej de meditație la toate cele ce ni se întâmplă. Prin Biserică, Dumnezeu ni-i pune înainte pe Sfinții Martiri Brâncoveni, ca o chemare adresată sufletelor noastre ca să se întoarcă acasă, în adâncul de întâlnire cu Dumnezeu și cu neamul. Nimeni dintre Sfinții noștri nu era mai potrivit pentru ca să ne amintească, să ne cheme și să ne ajute să ne venim întru sine, pe noi cei de astăzi înstrăinați de propria noastră ființă și de Dumnezeu, fără ca măcar să ne mai dăm seama că rătăcim și alergăm după ținte vrăjmașe nouă și devenirii noastre, pe pământ și în veșnicie. Mulți îl privesc pe Sfântul Constantin Brâncoveanu mai mult ca pe o figură politică deosebită, un excepțional diplomat, un om de cultură. Dar chipul în care Dumnezeu voiește ca el să rămână în inimile noastre este cel de sfânt, de martir al credinței, de creștin puternic și adevărat care și-a ancorat toata viața faptele sale în credință, de la început și până la sfârșit, căci pe toate le-a făcut numai cu ajutorul lui Dumnezeu, prin credința sa puternică, autentică și prin dragostea sa nefățarnică pentru Dumnezeu și aproapele. Iar noi spre aceasta trebuie să luăm aminte! Daca îi privim ca oameni „de-ai noștri”, provenind dintre noi, sfințindu-se și jertfindu-se pentru noi, atunci raportarea noastră la sfinți devine caldă, intimă, personală. De „roadele” unui neam se pot împărtăși toți cei care doresc. Este foarte importantă această înțelegere a lucrurilor în procesul de regăsire lăuntrică pe care trebuie să-l realizăm, înțelegere pe care străbunii noștri o aveau. Ei își cântau cu dragoste și jale eroii și martirii. Mărturie ne sta chiar Balada lui Brâncoveanu. Poporul nu-l privea pe domnitor cu distanță, ci ca pe o mlădiță aleasă și vrednică a sa, ca pe cineva de-o simțire cu el, pe care îl înconjura cu o dragoste părintească. De aceea îi cânta cu durere martiriul în balade, luându-și-l ca simbol și pildă, căci și el l-a iubit și nu l-a trădat ci „bine l-a domnit și cu pace l-a hrănit” și nu l-a făcut de rușine turcindu-se. Aceasta era credința, trăirea și simțirea străbunilor noștri pe care trebuie să o reînviem și în noi. Se cuvine ca această prăznuire de astăzi a Sfinților Brâncoveni, să nu se încheie banal odată cu ziua, ci să dureze în continuare și să rodească în inimile noastre după voia lui Dumnezeu.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Elevii Liceului de Artă „Ștefan Luchian” și voluntari din Franța, Spania, Ucraina și Iordania, împreună la Festivalul Clătitelor din Botoșani

Publicat

Publicitate

Elevii Liceului de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani, alături de voluntari internaționali din Franța, Spania, Ucraina și Iordania, au participat la Festivalul Clătitelor, un eveniment intercultural desfășurat la Casa Tineretului. Activitatea a reunit tineri din medii diferite în jurul gastronomiei, artei și dialogului cultural, oferind un cadru de întâlnire și colaborare.

Pe parcursul evenimentului, participanții au pregătit și degustat clătite inspirate din mai multe culturi, au făcut schimb de rețete, tradiții și povești și au luat parte la activități artistice și interactive. Întregul demers s-a transformat într-un spațiu de învățare non-formală, cooperare și deschidere interculturală pentru toți cei implicați.

Ediția din acest an a fost integrată în proiectul Vol4Refugees și organizată în parteneriat cu Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, cu implicarea voluntarilor internaționali ESC aflați în stagiu de voluntariat în municipiu. Prezența acestora le-a oferit elevilor ocazia de a interacționa direct cu tineri din alte culturi și de a experimenta valori europene precum solidaritatea, diversitatea și implicarea civică.

Activitatea a fost inițiată și coordonată de Consiliul Școlar al Elevilor, cu sprijinul conducerii Liceului de Artă „Ștefan Luchian”, instituție care susține constant inițiativele elevilor și implicarea acestora în proiecte educaționale și comunitare. Coordonarea a fost asigurată de profesoara Andreea Anghelache, în colaborare cu elevii implicați în organizare.

„Ne-am dorit ca acest festival să fie mai mult decât un simplu eveniment culinar, un spațiu de întâlnire între culturi și oameni. Lucrând alături de voluntari internaționali, am descoperit cât de mult putem învăța unii de la alții”, a declarat Diana Mic, președinta Consiliului Școlar al Elevilor și elevă în clasa a XII-a B.

Reprezentanții Fundației Județene pentru Tineret Botoșani au subliniat că susțin constant inițiativele tinerilor și facilitează legătura dintre structurile de reprezentare ale elevilor și programele de voluntariat european.

Publicitate

Evenimentul face parte din proiectul „Vol4Refugees – Young European volunteering teams support assistance to the Ukrainian refugee population in Romania”, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Corpul European de Solidaritate, proiect care promovează implicarea civică, sprijinul comunitar și cooperarea interculturală.

Citeste mai mult

Eveniment

Vremea de Paște 2026: Vor fi temperaturi plăcute de primăvară și ploi trecătoare. Prima estimare pentru luna aprilie

Publicat

Publicitate

Pe măsură ce se apropie Paștele din 2026, sărbătorit în acest an pe 12 aprilie, interesul românilor se îndreaptă și spre evoluția vremii din perioada sărbătorilor. Deși prognozele realizate cu mult timp înainte păstrează un anumit grad de incertitudine, datele meteorologice disponibile indică un tablou specific primăverii, cu temperaturi confortabile pentru activități în aer liber, dar și cu episoade de precipitații moderate, diferite de la o regiune la alta, relatează alba24.ro.

Date climatice generale pentru luna aprilie în România arată că, în această perioadă, temperaturile medii ziua pot ajunge în jurul valorii de 15–18 grade Celsius în regiunile de câmpie și podiș, în timp ce nopțile rămân răcoroase, cu minime care pot scădea până spre 5–7 grade Celsius.

Aprilie este o lună în care vremea este deja mult mai blândă decât în lunile de iarnă.

Estimările generale pe aprilie indică o alternanță între zile cu cer mai mult senin și intervale cu ploi moderate, specifică acestui anotimp.

Chiar dacă precipitațiile nu sunt anormale pentru perioadă, ele pot interveni din când în când pe parcursul lunii, ceea ce face recomandabilă planificarea activităților în aer liber cu o marjă de flexibilitate.

Cum va fi vremea de Paște 2026

Prognozele climatice istorice arată o tendință de temperaturi maxime în jurul valorii de 15–17 grade Celsius în jurul datei de 12 aprilie, cu posibilitate de precipitații ușoare sau moderate, dar cu o predominanță generală a condițiilor de primăvară.

Publicitate

În zonele montane, vremea de Paște poate fi mai schimbătoare, iar temperaturile vor fi, de regulă, mai coborâte decât în câmpie și la deal.

Chiar dacă la altitudini mari zăpada de primăvară nu este imposibilă mai devreme în aprilie, pe 12 aprilie este tot mai puțin probabil să se mențină ninsori consistente în zonele turistice principale, potrivit Roughguides.

În concluzie, vremea de Paște în România în 2026 se anunță, în ansamblu, de sezon: temperaturi blânde pentru această perioadă a anului, cu alternanțe normale între soare și posibile reprize de ploaie, o combinație tipică de primăvară, care poate favoriza atât slujbele și tradițiile pascale în aer liber, cât și întâlnirile în familie, indiferent de regiune.

Citeste mai mult

Eveniment

Marius Budăi, fostul ministru al Muncii: România trebuie să se pregătească de impact. Recesiunea, aproape de neevitat

Publicat

Publicitate

Deputatul social-democrat Marius Budăi, fost ministru al Muncii, avertizează că România se apropie de o recesiune tehnică, pe fondul scăderii consumului și al politicilor de austeritate promovate de Guvern. Declarațiile au fost făcute publice într-o postare pe rețelele de socializare, în care acesta critică dur direcția economică actuală.

Potrivit parlamentarului, riscul intrării în recesiune este „aproape de neevitat”, iar situația ar reprezenta dovada eșecului măsurilor de austeritate și a majorării TVA. Budăi susține că, în curând, se vor împlini cinci luni consecutive de scădere a consumului, o evoluție comparabilă doar cu perioada crizei economice din 2010.

Fostul ministru subliniază că ponderea consumului în formarea PIB-ului României este mai mare decât media europeană, ceea ce face ca reducerea prelungită a consumului să împingă economia spre recesiune tehnică. În opinia sa, avertismentele adresate anterior premierului au fost ignorate, deși ar fi fost formulate „cu bună credință” și însoțite de soluții alternative.

Printre măsurile propuse de social-democrați, Budăi menționează introducerea impozitării progresive, cu o cotă mai redusă pentru veniturile mici, stimularea investițiilor în economia națională și adoptarea unor măsuri sociale urgente. De asemenea, acesta solicită revizuirea politicilor fiscale față de cetățeni și companii și renunțarea la abordarea rigidă a principiului „fără excepții”.

Deputatul consideră că utilizarea unor facilități fiscale adaptate particularităților sociale ar putea contribui la relansarea economică și la evitarea unui declin accentuat. În acest context, el cere aplicarea rapidă a programului economic propus de PSD.

Declarațiile vin într-un moment de incertitudine economică, în care evoluția consumului și efectele politicilor fiscale sunt atent urmărite atât de mediul politic, cât și de cel de afaceri.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Apa oprită 48 de ore în Ștefănești, Săveni și alte 20 de localități din Botoșani după o avarie majoră la conducta de alimentare

Publicat

Publicitate

Locuitorii din estul județului Botoșani rămân fără apă potabilă timp de aproximativ două zile, după apariția unei avarii la o conductă principală de transport a apei brute către Stația de tratare Ștefănești.

Reprezentanții S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani au anunțat că întreruperea furnizării apei a început astăzi, 8 februarie 2026, iar durata estimată a intervenției este de 48 de ore, perioadă necesară pentru remedierea defecțiunii apărute la conducta cu diametrul de 560 mm.

Sunt afectați consumatorii din orașele Ștefănești și Săveni, dar și din numeroase comune din zonă: Adășeni, Albești, Avrămeni, Călărași, Coțușca, Dângeni, Dobârceni, Durnești, Drăgușeni, Hănești, Hlipiceni, Manoleasa, Mihălășeni, Românești, Răuseni, Santa Mare, Știubeni, Todireni, Trușești, Ungureni și Vlăsinești.

Avaria s-a produs pe conducta prin care este asigurat transportul apei brute către stația de tratare, ceea ce face imposibilă alimentarea normală a rețelelor din localitățile menționate până la finalizarea lucrărilor.

Operatorul de apă își cere scuze pentru disconfortul creat utilizatorilor și transmite că echipele de intervenție lucrează în regim continuu pentru remedierea situației și reluarea furnizării apei potabile în cel mai scurt timp posibil.

Autoritățile recomandă populației să își asigure rezerve minime de apă pentru consum și uz casnic pe durata întreruperii, mai ales în gospodăriile cu copii, vârstnici sau persoane cu probleme medicale.

Publicitate

Reluarea alimentării va fi anunțată imediat ce lucrările vor fi finalizate, iar sistemul va putea funcționa în condiții normale de siguranță.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending