Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții martiri Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache

Publicat

Publicitate

Urcat pe tronul Ţării Româneşti în anul 1688, Constantin Brâncoveanu a domnit peste un sfert de veac, marcând istoria Neamului şi a Bisericii prin numeroase ctitorii ocrotind cultura, secondat de Mitropolitul Antim Ivireanul, şi apărând Ortodoxia pe pământ românesc şi străin.

La 25 Martie 1714, Voievodul Constantin Brâncoveanu este mazilit de turci, dus cu familia la Istambul şi închis în temniţa Edicule (Şapte Turnuri). Pâna în vară a fost torturat continuu pentru a mărturisi unde-şi avea banii, turcii numindu-l „Altân Bei” (Prinţul Aurului).

După torturi cumplite i-au smuls semnătura pentru aurul depus la Veneţia. La 15 August 1714, de Sf. Maria Mare, când împlinea 60 de ani, iar Doamna Maria îşi serba onomastica, Constantin Brâncoveanu a fost dus la locul de osânda Ialy Chisc (Chioşcul Mării).

Erau prezenţi sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali şi numeroşi privitori. Li s-a îngaduit să-şi facă o ultimă rugăciune, după care sultanul le-a oferit viaţa dacă trec la mahomedanism. Dar răspunsul demn al Voievodului a fost: „Împarate! Averea mea, cât a fost, tu ai luat-o, dar de legea mea creştină nu mă las! În ea m-am născut şi am trăit, în ea vreau să mor. Pământul ţării mele l-am umplut cu biserici creştineşti şi, acum, la bătrâneţe, să mă închin în geamiile voastre turceşti? Nu, Împărate! Ţara mi-am apărat, credinţa mi-am păzit. În credinţa mea vreau să închid ochii, eu şi feciorii mei”. Apoi şi-a încurajat fiii astfel: „Fiilor, aveţi curaj! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pământească. Nu ne-au mai rămas decât sufletele, să nu le pierdem şi pe ele, ci să le aducem curate în faţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!” Sultanul a dat semnalul execuţiei.

Primul a fost decapitat visternicul Ianache Văcărescu, apoi cei patru fii ai Domnului: Constantin, Ştefan, Radu şi micuţul Matei (11 ani). Înmărmurit de durere, Domnul murmura: „Doamne, fie voia Ta”, după care i s-a tăiat şi lui capul. Capul Domnului nu s-a putut dezlipi de trup la lovitura nedibace, poate miloasă, a călăului, şi, grămadă, trupul bătrânului părinte a căzut în ţărâna udată de sângele tuturor copiiilor săi. Cele şase trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele „purtate în prăjini” pe străzile cetăţii, au fost înfipte la o poarta a Seraiului şi ţinute acolo trei zile, după care au fost aruncate în mare. Creştinii pioşi au pescuit trupurile şi le-au înmormântat, pe ascuns, în biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Halchi. Osemintele Voievodului-Martir au fost aduse în ţară de soţia sa, Doamna Maria, în anul 1720 şi îngropate pe ascuns în biserica Sfântul Gheoghe-Nou din Bucureşti.

Prins între un imperiu islamic a cărui criză se concretizează prin înăsprirea regimului de exploatare la care era supusă Ţara Românească, un imperiu habsburgic în care românii ortodocşi sunt presaţi să treacă la greco-catolicism şi imperiul țarist doar în aparenţă ortodox, căci expansiunea lui Petru cel Mare se suprapune pe un program brutal de occidentalizare a societăţii ruse, Constantin Brâncoveanu, prin intermediul unei diplomaţii iscusite, face tot ce îi stă în putinţă pentru ca ţara să-şi menţină autonomia şi să nu devină teatru de război. În acelaşi timp, Brâncoveanu se angajează într-o operă de consolidare spirituală şi culturală nu doar a identităţii româneşti, ci a identităţii Răsăritului ortodox în ansamblu, prin tipărirea de cărţi sfinte nu doar în română, ci şi în greacă, arabă şi georgiană, prin ctitorii bisericeşti şi mănăstireşti, prin sprijinirea aşezămintelor monahale din ţară şi din afara țării, prin sprijinirea ortodocşilor din Transilvania, prin înfiinţarea Academiei Domneşti. Într-o ţară robită şi lipsită de pază şi ziduri, în vremuri pline de greutăţi, tulburări şi nenorociri, domnitorul investeşte, în omul dinlăuntru, în şcoală şi Biserică. Intensitatea acestei misiuni spirituale şi culturale brâncoveneşti reflectă o presimţire a faptului că timpul nu mai avea răbdare cu vechea lume românească, că se apropia momentul în care lucrarea de zidire a omului lăuntric avea să fie pusă la încercare. Martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu, alături de fiii săi şi de Sfetnicul Ianache, dă mărturie de faptul că pentru omul vechii lumi româneşti, pieirea fizică nu reprezenta răul suprem, căci omul avea un suflet a cărui pierdere nu putea fi compensată nici de dobândirea lumii întregi. În ciuda păcatelor ei, idealul care lumina şi ghida vechea lume românească era sfinţenia. Martiriul sfinţilor Brâncoveni, prin care se încheie perioada domniilor pământene, reprezintă un prag istoric ce vesteşte împământenirea noii lumi, cu încercările ei, care încă ne privesc pe noi pe toţi. În închisorile comuniste aveau să se experimenteze tehnici de zdrobire a omului lăuntric, extinse în diverse forme mai puţin brutale la nivelul întregii societăţi comuniste, iar astăzi, pare că zidirea omului lăuntric este deseori împiedicată prin pătrunderea în spaţiul românesc a unor modele culturale, educative şi economice cu consecinţe pustiitoare. În acest sens, zidirea cultural-spirituală brâncovenească şi mai presus de toate exemplul sfântului voievod şi al fiilor săi, reprezintă moştenirea lăsată nouă de acesta din care continuăm încă să ne hrănim în acest ceas târziu al lumii. Deşi este din ce în ce mai îndepărtată de lumea lui, lumea noastră este încă luminată de lumina jertfei sale, iar sufletele noastre se sprijină încă pe mijlocirea rugăciunilor sale şi a celor martirizaţi împreună cu el. Prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni este pentru noi toți un prilej de meditație la toate cele ce ni se întâmplă. Prin Biserică, Dumnezeu ni-i pune înainte pe Sfinții Martiri Brâncoveni, ca o chemare adresată sufletelor noastre ca să se întoarcă acasă, în adâncul de întâlnire cu Dumnezeu și cu neamul. Nimeni dintre Sfinții noștri nu era mai potrivit pentru ca să ne amintească, să ne cheme și să ne ajute să ne venim întru sine, pe noi cei de astăzi înstrăinați de propria noastră ființă și de Dumnezeu, fără ca măcar să ne mai dăm seama că rătăcim și alergăm după ținte vrăjmașe nouă și devenirii noastre, pe pământ și în veșnicie. Mulți îl privesc pe Sfântul Constantin Brâncoveanu mai mult ca pe o figură politică deosebită, un excepțional diplomat, un om de cultură. Dar chipul în care Dumnezeu voiește ca el să rămână în inimile noastre este cel de sfânt, de martir al credinței, de creștin puternic și adevărat care și-a ancorat toata viața faptele sale în credință, de la început și până la sfârșit, căci pe toate le-a făcut numai cu ajutorul lui Dumnezeu, prin credința sa puternică, autentică și prin dragostea sa nefățarnică pentru Dumnezeu și aproapele. Iar noi spre aceasta trebuie să luăm aminte! Daca îi privim ca oameni „de-ai noștri”, provenind dintre noi, sfințindu-se și jertfindu-se pentru noi, atunci raportarea noastră la sfinți devine caldă, intimă, personală. De „roadele” unui neam se pot împărtăși toți cei care doresc. Este foarte importantă această înțelegere a lucrurilor în procesul de regăsire lăuntrică pe care trebuie să-l realizăm, înțelegere pe care străbunii noștri o aveau. Ei își cântau cu dragoste și jale eroii și martirii. Mărturie ne sta chiar Balada lui Brâncoveanu. Poporul nu-l privea pe domnitor cu distanță, ci ca pe o mlădiță aleasă și vrednică a sa, ca pe cineva de-o simțire cu el, pe care îl înconjura cu o dragoste părintească. De aceea îi cânta cu durere martiriul în balade, luându-și-l ca simbol și pildă, căci și el l-a iubit și nu l-a trădat ci „bine l-a domnit și cu pace l-a hrănit” și nu l-a făcut de rușine turcindu-se. Aceasta era credința, trăirea și simțirea străbunilor noștri pe care trebuie să o reînviem și în noi. Se cuvine ca această prăznuire de astăzi a Sfinților Brâncoveni, să nu se încheie banal odată cu ziua, ci să dureze în continuare și să rodească în inimile noastre după voia lui Dumnezeu.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Zilele Europene ale Patrimoniului 2025 la Muzeul Județean Botoșani

Publicat

Publicitate

Cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, ajunse la a XXXII-a ediție și celebrate în intervalul 12-14 septembrie 2025, Muzeul Județean Botoșani marchează, la nivelul structurilor sale, notabilul moment cultural:

 

la Casa Memorială „Nicolae Iorga” din Botoșani, prezentarea tematică „Bunuri culturale mobile clasate în categoria Tezaur aflate în patrimoniul Casei Memoriale Nicolae Iorga”, organizată în parteneriat cu Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani (clasa a X-a B), subliniază valoarea patrimonială remarcabilă a pieselor instituției care omagiază figura marelui istoric;

la Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi, ca eveniment conex desfășurat sub egida Festivalului Internațional „George Enescu”, poate fi vizitată expoziția documentară „George Enescu pe continentul american”, o prezentare cronologică ce atestă prezența muzicianului pe scenele americane, ca dirijor sau ca solist al unor ansambluri orchestrale celebre (New York, Philadelphia, Cleveland), ca pianist sau ca violonist în recitaluri camerale;

de asemenea, la Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi, sâmbătă, 13 septembrie, cu începere de la ora 14.30, elevul Tudor Prisacariu, de la Liceul de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani, va susține un recital de pian.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Tratamente medicale în străinătate pentru pacienți cu afecțiuni grave. Suplimentare de 20 milioane de lei la bugetul ministerului

Publicat

Publicitate

Guvernul a aprobat joi suplimentare cu 20 de milioane lei la bugetul Ministerului Sănătății, din fondul de rezervă. Banii vor fi folosiți pentru asigurarea tratamentelor medicale în străinătate pentru pacienții cu afecțiuni grave și foarte grave, care nu pot fi tratate în România, informează alba24.ro.

Suplimentarea vine în sprijinul bolnavilor care efectuează tratamentele în mai multe etape, conform planurilor terapeutice stabilite de unitățile medicale din străinătate, fiind necesară continuitatea acestora, transmite Guvernul.

Măsura are caracter de urgență, având în vedere numărul semnificativ crescut de pacienți aflați în așteptare de peste 40 de zile pentru aprobarea finanțării tratamentelor, în condițiile în care majoritatea cazurilor sunt încadrate ca urgențe medicale.

Necesitatea suplimentării fondurilor a fost determinată de următoarele cauze principale:

  • utilizarea majorității bugetului inițial pentru terapii oncologice de ultimă generație, care nu sunt disponibile in România (precum radioterapia cu protoni/ioni de carbon sau terapiile radionuclidice)
  • creșterea numărului de sugari 0-1 an diagnosticați la naștere cu afecțiuni grave ce necesită transplant hepatic, intervenție care nu se poate realiza în România și implică costuri ridicate (aprox. 130.000 euro/sugar, în absența complicațiilor)
  • necesitatea efectuării unor proceduri chirurgicale medicale de înaltă complexitate, disponibile doar în anumite centre din străinătate
  • creșterea numărului de pacienți care accesează aceste servicii, ca urmare a unei informări mai bune privind drepturile de tratament (135 pacienți în 2022, 162 în 2023 și 2024, iar până la 1 august 2025 –134 pacienți).

De asemenea, solicitarea de suplimentare a fondurilor alocate tratamentelor în străinătate se justifică și de obligația generată prin Sentința civilă nr. 485/2024 din 14.11.2024 a Curții de Apel Craiova, rămasă definitivă, prin care Ministerul Sănătăţii trebuie să asigure contravaloarea tratamentului unei paciente diagnosticate cu o boală rară. Costul este de aproximativ 6,4 milioane lei – aproape un sfert din bugetul alocat pentru întreg anul 2025.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Sfințit Mucenic Autonom, episcopul Italiei

Publicat

Publicitate
În vremea prigoanei lui Dioclețian (284-305), sfântul Autonom era episcop în Italia. Acesta plecă din Italia către părțile asiatice ale Bitiniei, la un loc care se numea Soreoi. Acolo îi aduse pe mulți la credința creștină și le ridică o biserică închinată sfântului arhanghel Mihail. Sfântul Autonom viețuia în casa unui creștin pe nume Cornelie pe care mai întâi îl sfinți preot, iar mai pe urmă episcop. Nu departe de Soreoi era un loc numit Limne în care viețuiau numai păgâni.
Sfântul Autonon merse în locul acela și în puțină vreme îi lumină pe mulți cu Evanghelia lui Hristos. Pentru aceasta, păgânii se umplură de mânie și într-o zi năvăliră în Biserica Sfântului arhanghel Mihail din Soreoi în vremea sfintei liturghii și îl junghiară pe sfântul păstor în altar, ucigând încă și mulți creștini aflați în biserică.
Aceasta se petrecu în anul 313. În zilele împăratului Constantin, un demnitar de-al său pe nume Severian ridică o biserică pe mormântul sfântului Autonom. După două veacuri de la trecerea sa la odihna cea de sus, sfântul Autonom se arătă unui ostaș pe nume Ioan. Acesta dezgropă cinstitele moaște și le aflară necuprinse de stricăciune și pline de bună mireasmă.
Mulți bolnavi aflară tămăduire printr-însele.
Sfântul părinte până astăzi de arată cald rugător și izbăvitor tuturor celor ce îi săvârșesc pomenirea cu credință.

Citeste mai mult

Administratie

Ce plan economic duce PSD în fața Guvernului: Sprijin pentru fermieri, investiții strategice și măsuri pentru tineri

Publicat

Publicitate

PSD a lansat joi un amplu program de relansare economică pentru următorii ani, mizând pe măsuri care să stimuleze investițiile și să creeze noi oportunități pe piața muncii. Printre inițiativele anunțate se numără credite fiscale pentru firmele care investesc, un program tip Rabla pentru tractoare destinat fermierilor, subvenții pentru angajarea tinerilor, precum și măsuri de susținere a producției de medicamente și acces prioritar la gazele din Marea Neagră, relatează alba24.ro.

Obiectivul anunțat este ambițios: 120.000 de noi locuri de muncă și o creștere economică de 3% în următorii trei ani.

Miniștrii PSD au prezentat detaliile planului într-o conferință de presă, subliniind că România are nevoie urgentă de un proiect economic cu efecte directe și pozitive. Liderii social-democrați afirmă că pachetul de măsuri este gândit pentru a stimula antreprenorii să investească, pentru a crește producția națională și pentru a aduce mai multe venituri la bugetul de stat.

 

Printre măsuri se numără credite fiscale pentru investiții greenfield, garanții de stat pentru companii, stimulente pentru angajarea tinerilor, dezvoltarea producției naționale de medicamente și acces prioritar la gazele din Marea Neagră pentru industria românească.

Investiții strategice și stimulente fiscale pentru companii

Pachetul PSD introduce credite fiscale pentru investiții de la zero, prin care companiile vor putea deduce din impozitul pe profit anumite cheltuieli de investiții pe o perioadă cuprinsă între 5 și 10 ani, în funcție de valoarea proiectului.

Publicitate

Pentru investițiile noi de minimum 20 de milioane de euro în domenii strategice – industria alimentară, farmaceutică, chimică, auto, construcții metalice, producția de utilaje și echipamente – sunt prevăzute mai multe facilități:

  • Scutirea de la plata impozitului pe profit pentru o perioadă de până la 5 ani
  • Teren cu utilități la poartă concesionat pe o durată de 30 de ani
  • Garanții de stat pentru creditele bancare necesare investițiilor
  • Înființarea unui Ghișeu Unic pentru Investiții, o platformă digitală prin care companiile vor putea obține toate avizele și autorizațiile necesare demarării proiectelor.

PSD propune o schemă de garanții de stat pentru creditele IMM-urilor, structurată astfel: 60% din plafon pentru investiții, echipamente, construcții, digitalizare. 40% pentru capital de lucru.

Facilități pentru companii care investesc în cercetare, inovare și dezvoltare

Crearea cadrului legal pentru susținerea companiilor care investesc în cercetare, inovare și dezvoltare.

Propunerea vizează:

  • facilități de până la 50% sprijin credit fiscal pentru investițiile în centrele de date și inteligență artificial
  • deducere de până la 200% pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare realizate în maximum 5 ani
  • credit fiscal de 30% pentru cheltuielile de cercetare, dezvoltare, inovare și acces la creditele pentru cercetare cu cost redus.

Dezvoltarea industriei farmaceutice și a producției de materiale sanitare

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că doar 8% din necesarul de medicamente al României este acoperit de producția internă. Din cele 43 de fabrici existente, doar 14 dispun de întregul proces tehnologic.

Pentru reducerea dependenței de importuri, PSD propune:

  • Extinderea capacității de producție pentru medicamente și molecule biosimilare la nivel național
  • Creșterea numărului de fabrici și modernizarea celor existente
  • Sprijin financiar pentru producătorii de materiale sanitare

Sprijin pentru agricultură și relansarea programului RABLA pentru tractoare

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat relansarea programului RABLA pentru tractoare din fonduri europene și Fondul pentru Mediu.

De asemenea, PSD propune măsuri fiscale pentru susținerea fermierilor:

  • recuperarea a 50% din investițiile agricole prin deduceri din impozite și taxe, pe o perioadă de 10 ani,
  • deducerea marjei fixe de dobândă pentru creditele contractate de fermieri, direct din impozitul pe profit.

Stimulente pentru angajarea tinerilor

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat un program special pentru integrarea tinerilor sub 26 de ani pe piața muncii:

Stimulente financiare pentru angajatori:

  • 1.000 lei/lună pentru primele 12 luni
  • 1.250 lei/lună pentru următoarele 12 luni
  • Obligația angajatorilor de a menține contractele pe perioadă nedeterminată
  • Finanțare mixtă prin fonduri europene și bugetul asigurărilor sociale

Gazele din Marea Neagră, rezervate industriei românești

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că PSD propune acces cu prioritate la gazele din Marea Neagră pentru marile companii românești din sectoarele energo-intensive, cum ar fi industria petrochimică, îngrășăminte naturale și instalații de piroliză.

”Măsura ar putea duce la o reducere a deficitului de balanță comercială cu minimum un miliard de euro încă din primul an”, a precizat ministrul.

Obiectivele pachetului de relansare economică

Potrivit PSD, măsurile anunțate au ca scop:

  • Creșterea economică cu 3% în următorii 3 ani
  • Crearea a 120.000 de noi locuri de muncă
  • Reducerea deficitului comercial sub 8% din PIB
  • Creșterea investițiilor strategice și reducerea dependenței de importuri

Vezi integral: Program PSD pentru investiții, locuri de muncă și dezvoltare economică

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending