Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții martiri Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache

Publicat

Publicitate

Urcat pe tronul Ţării Româneşti în anul 1688, Constantin Brâncoveanu a domnit peste un sfert de veac, marcând istoria Neamului şi a Bisericii prin numeroase ctitorii ocrotind cultura, secondat de Mitropolitul Antim Ivireanul, şi apărând Ortodoxia pe pământ românesc şi străin.

La 25 Martie 1714, Voievodul Constantin Brâncoveanu este mazilit de turci, dus cu familia la Istambul şi închis în temniţa Edicule (Şapte Turnuri). Pâna în vară a fost torturat continuu pentru a mărturisi unde-şi avea banii, turcii numindu-l „Altân Bei” (Prinţul Aurului).

După torturi cumplite i-au smuls semnătura pentru aurul depus la Veneţia. La 15 August 1714, de Sf. Maria Mare, când împlinea 60 de ani, iar Doamna Maria îşi serba onomastica, Constantin Brâncoveanu a fost dus la locul de osânda Ialy Chisc (Chioşcul Mării).

Erau prezenţi sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali şi numeroşi privitori. Li s-a îngaduit să-şi facă o ultimă rugăciune, după care sultanul le-a oferit viaţa dacă trec la mahomedanism. Dar răspunsul demn al Voievodului a fost: „Împarate! Averea mea, cât a fost, tu ai luat-o, dar de legea mea creştină nu mă las! În ea m-am născut şi am trăit, în ea vreau să mor. Pământul ţării mele l-am umplut cu biserici creştineşti şi, acum, la bătrâneţe, să mă închin în geamiile voastre turceşti? Nu, Împărate! Ţara mi-am apărat, credinţa mi-am păzit. În credinţa mea vreau să închid ochii, eu şi feciorii mei”. Apoi şi-a încurajat fiii astfel: „Fiilor, aveţi curaj! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pământească. Nu ne-au mai rămas decât sufletele, să nu le pierdem şi pe ele, ci să le aducem curate în faţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!” Sultanul a dat semnalul execuţiei.

Primul a fost decapitat visternicul Ianache Văcărescu, apoi cei patru fii ai Domnului: Constantin, Ştefan, Radu şi micuţul Matei (11 ani). Înmărmurit de durere, Domnul murmura: „Doamne, fie voia Ta”, după care i s-a tăiat şi lui capul. Capul Domnului nu s-a putut dezlipi de trup la lovitura nedibace, poate miloasă, a călăului, şi, grămadă, trupul bătrânului părinte a căzut în ţărâna udată de sângele tuturor copiiilor săi. Cele şase trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele „purtate în prăjini” pe străzile cetăţii, au fost înfipte la o poarta a Seraiului şi ţinute acolo trei zile, după care au fost aruncate în mare. Creştinii pioşi au pescuit trupurile şi le-au înmormântat, pe ascuns, în biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Halchi. Osemintele Voievodului-Martir au fost aduse în ţară de soţia sa, Doamna Maria, în anul 1720 şi îngropate pe ascuns în biserica Sfântul Gheoghe-Nou din Bucureşti.

Prins între un imperiu islamic a cărui criză se concretizează prin înăsprirea regimului de exploatare la care era supusă Ţara Românească, un imperiu habsburgic în care românii ortodocşi sunt presaţi să treacă la greco-catolicism şi imperiul țarist doar în aparenţă ortodox, căci expansiunea lui Petru cel Mare se suprapune pe un program brutal de occidentalizare a societăţii ruse, Constantin Brâncoveanu, prin intermediul unei diplomaţii iscusite, face tot ce îi stă în putinţă pentru ca ţara să-şi menţină autonomia şi să nu devină teatru de război. În acelaşi timp, Brâncoveanu se angajează într-o operă de consolidare spirituală şi culturală nu doar a identităţii româneşti, ci a identităţii Răsăritului ortodox în ansamblu, prin tipărirea de cărţi sfinte nu doar în română, ci şi în greacă, arabă şi georgiană, prin ctitorii bisericeşti şi mănăstireşti, prin sprijinirea aşezămintelor monahale din ţară şi din afara țării, prin sprijinirea ortodocşilor din Transilvania, prin înfiinţarea Academiei Domneşti. Într-o ţară robită şi lipsită de pază şi ziduri, în vremuri pline de greutăţi, tulburări şi nenorociri, domnitorul investeşte, în omul dinlăuntru, în şcoală şi Biserică. Intensitatea acestei misiuni spirituale şi culturale brâncoveneşti reflectă o presimţire a faptului că timpul nu mai avea răbdare cu vechea lume românească, că se apropia momentul în care lucrarea de zidire a omului lăuntric avea să fie pusă la încercare. Martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu, alături de fiii săi şi de Sfetnicul Ianache, dă mărturie de faptul că pentru omul vechii lumi româneşti, pieirea fizică nu reprezenta răul suprem, căci omul avea un suflet a cărui pierdere nu putea fi compensată nici de dobândirea lumii întregi. În ciuda păcatelor ei, idealul care lumina şi ghida vechea lume românească era sfinţenia. Martiriul sfinţilor Brâncoveni, prin care se încheie perioada domniilor pământene, reprezintă un prag istoric ce vesteşte împământenirea noii lumi, cu încercările ei, care încă ne privesc pe noi pe toţi. În închisorile comuniste aveau să se experimenteze tehnici de zdrobire a omului lăuntric, extinse în diverse forme mai puţin brutale la nivelul întregii societăţi comuniste, iar astăzi, pare că zidirea omului lăuntric este deseori împiedicată prin pătrunderea în spaţiul românesc a unor modele culturale, educative şi economice cu consecinţe pustiitoare. În acest sens, zidirea cultural-spirituală brâncovenească şi mai presus de toate exemplul sfântului voievod şi al fiilor săi, reprezintă moştenirea lăsată nouă de acesta din care continuăm încă să ne hrănim în acest ceas târziu al lumii. Deşi este din ce în ce mai îndepărtată de lumea lui, lumea noastră este încă luminată de lumina jertfei sale, iar sufletele noastre se sprijină încă pe mijlocirea rugăciunilor sale şi a celor martirizaţi împreună cu el. Prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni este pentru noi toți un prilej de meditație la toate cele ce ni se întâmplă. Prin Biserică, Dumnezeu ni-i pune înainte pe Sfinții Martiri Brâncoveni, ca o chemare adresată sufletelor noastre ca să se întoarcă acasă, în adâncul de întâlnire cu Dumnezeu și cu neamul. Nimeni dintre Sfinții noștri nu era mai potrivit pentru ca să ne amintească, să ne cheme și să ne ajute să ne venim întru sine, pe noi cei de astăzi înstrăinați de propria noastră ființă și de Dumnezeu, fără ca măcar să ne mai dăm seama că rătăcim și alergăm după ținte vrăjmașe nouă și devenirii noastre, pe pământ și în veșnicie. Mulți îl privesc pe Sfântul Constantin Brâncoveanu mai mult ca pe o figură politică deosebită, un excepțional diplomat, un om de cultură. Dar chipul în care Dumnezeu voiește ca el să rămână în inimile noastre este cel de sfânt, de martir al credinței, de creștin puternic și adevărat care și-a ancorat toata viața faptele sale în credință, de la început și până la sfârșit, căci pe toate le-a făcut numai cu ajutorul lui Dumnezeu, prin credința sa puternică, autentică și prin dragostea sa nefățarnică pentru Dumnezeu și aproapele. Iar noi spre aceasta trebuie să luăm aminte! Daca îi privim ca oameni „de-ai noștri”, provenind dintre noi, sfințindu-se și jertfindu-se pentru noi, atunci raportarea noastră la sfinți devine caldă, intimă, personală. De „roadele” unui neam se pot împărtăși toți cei care doresc. Este foarte importantă această înțelegere a lucrurilor în procesul de regăsire lăuntrică pe care trebuie să-l realizăm, înțelegere pe care străbunii noștri o aveau. Ei își cântau cu dragoste și jale eroii și martirii. Mărturie ne sta chiar Balada lui Brâncoveanu. Poporul nu-l privea pe domnitor cu distanță, ci ca pe o mlădiță aleasă și vrednică a sa, ca pe cineva de-o simțire cu el, pe care îl înconjura cu o dragoste părintească. De aceea îi cânta cu durere martiriul în balade, luându-și-l ca simbol și pildă, căci și el l-a iubit și nu l-a trădat ci „bine l-a domnit și cu pace l-a hrănit” și nu l-a făcut de rușine turcindu-se. Aceasta era credința, trăirea și simțirea străbunilor noștri pe care trebuie să o reînviem și în noi. Se cuvine ca această prăznuire de astăzi a Sfinților Brâncoveni, să nu se încheie banal odată cu ziua, ci să dureze în continuare și să rodească în inimile noastre după voia lui Dumnezeu.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului

Publicat

Publicitate

Sfântul Ierarh Pavel, marele mărturisitor al lui Hristos Iisus, s-a născut în Tesalonic şi a fost notar şi scriitor al Sfântului Alexandru, patriarhul Constantinopolului. De asemenea, a fost şi diacon al Marii Biserici, trăind pe vremea lui Constanţiu (337-361), fiul lui Constantin cel Mare. Creştinii l-au pus pe Pavel patriarh în Constantinopol după trecerea la Domnul a arhiepiscopului Alexandru. A păstorit Biserica lui Hristos cu multă râvnă, în pace şi în buna-rânduială a dreptei credinţe.

Întorcându-se împăratul arian Constanţiu din Antiohia, l-a scos din scaun pe Sfântul Ierarh Pavel şi l-a pus în locul său pe arianul Eusebiu al Nicomidiei. Deci, plecând sfântul la Roma, s-a întâlnit acolo cu marele Atanasie, care era şi el scos din scaun de acelaşi împărat, şi cu încă alţi doi episcopi din Răsărit. Constant, fratele lui Constanţiu, care era împărat în Apus, precum şi papa Iuliu al Romei au trimis scrisori lui Constanţiu în care cereau reabilitarea celor doi iluştri ierarhi. În urma scrisorilor, atât Pavel, cât şi Atanasie şi-au recăpătat scaunele lor.

Însă, după o vreme, au fost din nou alungaţi, din cauza uneltirilor ereticilor. Atunci, Constant a scris o scrisoare fratelui său, prin care îl ameninţa cu război dacă nu-i va reaşeza pe cei doi ierarhi în treapta de arhiepiscopi ai cetăţilor din care fuseseră alungaţi. Pentru scurt timp Sfântul Ierarh Pavel şi-a recăpătat scaunul său, însă a fost surghiunit în Armenia, la Cucuz, împăratul aducând de data aceasta în locul său pe ereticul Macedonie. Acest lucru i-a revoltat pe creştinii drept- măritori.

Sfântul Pavel, ajungând în Armenia, a fost încuiat chiar în casa în care locuia, fiind părăsit cu totul, nedându-i-se nici mâncare şi nici apă. Deci, după şase zile, arienii văzând că este încă în viaţă l-au sugrumat cu însuşi omoforul său. Şi aşa şi-a dat Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul sufletul în mâinile Domnului.

Citeste mai mult

Eveniment

Cele două surori dispărute din Botoșani au fost găsite în municipiul Iași

Publicat

Publicitate

Cele două minore din județul Botoșani, date dispărute în cursul zilei de miercuri, 5 noiembrie 2025, au fost găsite tefere în municipiul Iași. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, fetele au fost identificate de polițiști în cursul zilei de miercuri și se află în prezent în custodia autorităților.

„Cele două surori au fost identificate pe raza municipiului Iași. În acest moment, se află în custodia polițiștilor. Urmează să fie stabilite împrejurările în care au părăsit domiciliul, iar în funcție de rezultatele verificărilor vor fi dispuse măsurile legale”, au precizat reprezentanții IPJ Botoșani.

Una dintre minore, Armasaru Daria Mirabela, în vârstă de 17 ani, fusese dată dispărută după ce, în dimineața zilei de 5 noiembrie, a plecat împreună cu sora ei spre școală, dar nu a mai ajuns la cursuri și nici la domiciliu.

Autoritățile au demarat imediat procedurile de căutare, fiind mobilizate echipe de polițiști și jandarmi, iar informațiile primite de la cetățeni au contribuit la localizarea minorilor.

Citeste mai mult

Actualitate

Rabla Auto 2025: Persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Valoarea ecotichetelor

Publicat

Publicitate

Rabla Auto 2025: persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Este vorba despre o nouă sesiune, organizată prin redistribuirea fondurilor neconsumate pentru mașini electrice.

Înscrierile se pot face până în 15 decembrie sau până la epuizarea fondurilor. Pot fi obținute ecotichete pentru mașini cu motoare termice, hibride, dar și electrice.

„Reamintim că începând de mâine, 6 noiembrie 2025, ora 10:00, și până la 15 decembrie 2025, ora 23:59 (sau până la epuizarea fondurilor disponibile), persoanele fizice se pot înscrie în aplicația informatică în cadrul Programului Rabla Auto 2025”, a anunțat miercuri Administrația Fondului pentru Mediu.

În contextul cererii ridicate pentru achiziția de autovehicule noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC), motociclete și autovehicule cu sistem de propulsie hibrid, AFM a decis redirecționarea a 45 de milioane de lei către această categorie de autovehicule, prin diminuarea bugetului alocat autovehiculelor electrice.

De asemenea, rămâne disponibilă înscrierea pentru achiziționarea autovehiculelor electrice, în limita noului buget disponibil.

Rabla Auto 2025: buget și valoarea ecotichetelor

Publicitate

Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice are un buget total de 200 de milioane de lei.

Fondurile destinate autovehiculelor noi cu combustie internă, motocicletelor și celor cu sistem de propulsie hibrid s-au epuizat în data de 30 septembrie 2025, în doar 13 minute de la lansare.

Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto pentru persoanele fizice:

  • 18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
  • 15.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice
  • 12.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul hibrid
  • 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau a unei motociclete.

Citeste mai mult

Eveniment

Lovitură pentru afacerea păcănelelor: Tinerii sub 21 de ani, excluși din sălile de jocuri

Publicat

Publicitate

Lege anti-păcănele: Tinerii cu vârsta sub 21 de ani vor avea interdicţie să participe la jocuri de noroc, iar în mediul online va fi interzisă difuzarea reclamelor la această industrie, în intervalul orar 06:00 – 24:00, informează alba24.ro

Interdicțiile sunt cuprinse în două proiecte de lege depuse de parlamentarele Raluca Turcan (PNL) şi Diana Stoica (USR), transmite Digi24.

„Ştim deja că păcănelele distrug vieţi şi distrug familii. Cel mai recent studiu realizat în România ne arată încă o dată magnitudinea dramei naţionale pe care o trăim – 1 din 4 adolescenţi a jucat la aceste aparate ale morţii înainte de vârsta majoratului, iar debutul în jocurile de noroc are loc foarte devreme, înainte de vârsta de 14 ani.

Ştiinţa a demonstrat că până în jurul vârstei de 21 de ani creierul copiilor nu este încă dezvoltat, în special zona responsabilă de controlul impulsurilor şi luarea deciziilor. Iar dependenţa te face să îţi pierzi controlul şi raţiunea.

Asta înseamnă că ei sunt şi mai vulnerabili decât adulţii în faţa acestei dependenţe. Şi asta ne obligă pe noi, ca legiuitori, să luăm toate măsurile necesare pentru a-i proteja”, a precizat deputata USR Diana Stoica, la Parlament, potrivit Digi24.

De asemenea, deputata liberală Raluca Turcan a menţionat că majorarea vârstei minime pentru participarea la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani reprezintă o „schimbare simplă, dar cu efecte profunde”.

Publicitate

„În intervalul 18 – 21 de ani, tinerii sunt la începutul vieţii adulte, abia încep studiile universitare, intră pe piaţa muncii, se confruntă pentru prima dată cu responsabilităţi şi decizii financiare proprii.

n faţa mecanismelor de marketing extrem de persuasive ale industriei jocurilor de noroc, aceşti tineri devin o ţintă uşoară.

Prin ridicarea pragului de vârstă, îi protejăm într-o etapă vulnerabilă, oferindu-le timp să se maturizeze emoţional şi financiar.

Ţări precum Portugalia, Grecia sau Republica Moldova au aplicat deja această măsură, constatând o scădere semnificativă a cazurilor de îndatorare timpurie şi a debutului dependenţelor de jocuri de noroc”, a afirmat Turcan.

Ea a mai spus că al doilea proiect de lege „reglementează mult mai strict publicitatea la jocurile de noroc, adaptând-o la realitatea digitală a generaţiei actuale”.

„Concret, se interzice difuzarea de reclame la jocuri de noroc în mediul online între orele 06:00 şi 24:00, adică exact în intervalul în care copiii şi tinerii sunt activi pe reţele sociale şi platforme digitale.

În plus, proiectul interzice implicarea influencerilor, sportivilor şi personalităţilor publice în campaniile de promovare ale industriei de gambling.

De ce? Pentru că, în mod evident, tinerii nu reacţionează la spoturi clasice, ci la modelele pe care le urmăresc zilnic pe internet.

În momentul în care o figură populară recomandă sau «normalizează» pariurile, mesajul transmis este unul toxic: că jocurile de noroc sunt un comportament acceptabil, cool, chiar profitabil.

Legea extinde, astfel, actuala interdicţie existentă doar în spaţiul audiovizual, valabilă până la ora 23:00, şi o duce acolo unde copiii sunt cu adevărat prezenţi: în mediul online”, a adăugat Turcan.

Proiectul introduce şi obligaţia operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc de a afişa mesaje clare de avertizare, în mediul digital şi fizic, privind riscurile dependenţei, inspirate după modelele din domeniul tutunului şi alcoolului.

Cele două proiecte modifică în acest sens Ordonanţa de urgenţă 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Lege anti-păcănele: Care este problema cu jocurile de noroc

Jocurile de noroc reprezintă o problemă tot mai serioasă în rândul tinerilor, mai ales în contextul în care accesul la platformele online este extrem de facil. De la pariuri sportive până la jocuri de tip cazinou, tentația câștigurilor rapide devine tot mai puternică, iar efectele asupra tinerilor pot fi profunde și de durată.

Una dintre cele mai mari probleme este faptul că jocurile de noroc creează dependență. Tinerii, aflați într-o etapă a vieții în care caută experiențe noi și trăiri intense, pot fi ușor atrași de senzația de adrenalină pe care o oferă riscul. Ceea ce începe ca o simplă distracție sau curiozitate se poate transforma rapid într-un comportament compulsiv, în care dorința de a câștiga depășește orice limită rațională.

Efectele nu se opresc la nivel psihologic. Dependența de jocuri de noroc poate avea consecințe financiare grave – tinerii ajung să cheltuiască bani destinați studiilor, întreținerii sau chiar resurselor familiei. De aici, se nasc tensiuni, minciuni și conflicte cu cei apropiați. În multe cazuri, pierderile materiale duc la sentimente de vinovăție, rușine și chiar depresie.

Pe termen lung, jocurile de noroc pot afecta și dezvoltarea personală și profesională. Un tânăr prins în capcana dependenței își pierde concentrarea, motivația și interesul pentru școală sau carieră. În loc să investească în educație sau activități care aduc beneficii reale, el caută iluzia unui câștig rapid, care se dovedește aproape întotdeauna pierzător.

De asemenea, expunerea constantă la reclame agresive și influența mediului online amplifică riscul. Platformele de jocuri de noroc sunt concepute să fie atractive, oferind bonusuri și „recompense” false, care dau impresia că succesul este la un pas distanță. În realitate, sistemul este gândit astfel încât „casa” să câștige întotdeauna.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending