Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinţii Cuvioşi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu

Publicat

Publicitate

În decursul veacurilor creştine, numeroşi sihaştri s-au nevoit pe Muntele Coziei. Aceşti plăcuţi ai lui Dumnezeu au mers departe de lume, în sihăstria munţilor, întocmai marilor nevoitori ai Bisericii, devenind călugări desăvârşiţi, iubitori de nevoinţă şi de viaţă pustnicească. Ei se pregătiseră din vreme în post şi rugăciune, în ascultare şi citirea dumnezeieştilor Scripturi, ajungând să cunoască Psaltirea pe de rost. Alţii se rugau cu Rugăciunea lui Iisus în desăvârşită linişte şi ascultare, nevoindu-se singuri ani îndelungaţi. La început şi-au construit bordeie, iar apoi şi-au săpat chilii în stânca muntelui, unde au trăit în post şi rugăciuni neîncetate, răbdând frigul, suferinţele şi ispitele de tot felul de la viclenii diavoli. Sfinţenia vieţii lor s-a făcut cunoscută multor călugări şi creştini, devenind adevărate pilde de rugăciune, nevoinţă şi vieţuire în Mântuitorul Hristos.

Sfinţii Cuvioşi pustnici Daniil şi Misail s-au născut în a doua jumătate a veacului al XVI-lea în părţile Olteniei. Amândoi, încă din tinereţile lor, erau iubitori de nevoinţe pentru Dumnezeu şi doritori de viaţă sfântă, având o fierbinte dragoste către Mântuitorul Iisus Hristos şi către Preacurata Sa Maică. Drept aceea, ascultând de porunca cea sfântă a Domnului: „Cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine să-şi ia crucea sa şi să urmeze Mie”, au lăsat casă, părinţi, fraţi, rude şi prieteni, şi au intrat în Mănăstirea Cozia ca fraţi, vieţuind în ascultare şi smerenie, urmând pe Fiul lui Dumnezeu, Cel ce s-a făcut ascultător Tatălui pentru noi, până la moartea pe cruce. Ei au deprins taina nevoinţelor, dobândind darul rugăciunii şi al iubirii de Dumnezeu.

Deci, parcurgând după rânduială, toate încercările duhovniceşti, s-au supus poruncilor stareţului lor şi ale fraţilor, fiind exemple vii de nevoinţă întru toate. Nu mult după ce au intrat în mânăstire, pentru multele lor osteneli şi pentru râvna lor după Dumnezeu, s-au făcut vrednici de mult dorita schimă a călugăriei, primind tunderea de la egumenul lor. Cuviosul Daniil, fiind cunoscător al Sfintelor Scripturi şi al învăţăturilor Sfinţilor Părinţi, dar având şi viaţă vrednică şi iscusinţă în viaţa călugărească, a fost învrednicit de harul preoţiei. Deci, ajuns ca făclia în sfeşnic, prin viaţă smerită şi curată, s-a făcut repede cunoscut de părinţii din mânăstire, care şi l-au ales duhovnic şi povăţuitor pe calea mântuirii. Printre cei care se mărturiseau la cuviosul Daniil a fost şi vrednicul de pomenire, fericitul Misail, care i-a devenit şi ucenic duhovnicesc.

Primind ascultarea de duhovnic, Sfântul Daniil a început şi mai cu osârdie a se nevoi, mergând din putere în putere şi sporind întru faptele cele bune, chip şi pildă făcându-se tuturor. După o vreme, dorind împlinire duhovnicească şi arzând de dragostea cea dumnezeiască, au hotărât să părăsească viaţa de obşte şi să meargă în pustnicie. Primind binecuvântare de la stareţul lor, au mers dincolo de Turnul lui Traian, în ţinuturile Muntelui Cozia, unde şi-au săpat chilii în stânca muntelui lângă izvoarele de apă ale pădurii liniştite. Multe au fost ispitele Cuvioşilor, însă niciuna n-a biruit setea lor de rugăciune, de linişte şi de osteneli. Sub acoperământul Maicii Domnului, în jurul Cuvioşilor s-a adunat o mică obşte de fraţi nevoitori întru rugăciunea neîncetată, în privegheri, post şi în citirea cărţilor folositoare de suflet. De aceea, fericiţii Daniil şi Misail au ridicat o biserică de lemn pentru trebuinţele lor, în cinstea Intrării în Biserică a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Cuviosul Daniil era duhovnic al tuturor pustnicilor din împrejurimi, la el spovedindu-se, după tradiţie, şi Sfinţii sihaştri Neofit şi Meletie. Aceştia coborau din când în când, mai cu seamă în duminici şi sărbători, pentru a se spovedi şi pentru a se împărtăşi la Sfânta Liturghie săvârşită în acest schit, care, aflându-se în apropierea vechiului turn roman, s-a numit Schitul Turnu. Spre sfârşitul vieţii, Cuviosul Daniil, a dat părinţilor care se nevoiau acolo rânduieli de viaţă pustnicească, apoi, cunoscându-şi mai înainte sfârşitul, le-a pus povăţuitor în locul lui pe ucenicul său, Cuviosul Misail. Amândoi fericiţii, Daniil şi Misail, după trecerea la cele veşnice, în prima jumătate a veacului al XVII-lea, au fost îngropaţi lângă altarul bisericuţei lor. Când, în anul 1676, mitropolitul Varlaam al Ţării Româneşti a construit la schit o nouă biserică, de piatră, a aşezat sfintele moaşte ale Cuvioşilor Daniil şi Misail la temelia altarului bisericii celei noi. Astfel, Cuvioşii Daniil şi Misail, părintele şi ucenicul, s-au arătat vase alese ale Duhului Sfânt, înscriindu-se în rândul Sfinţilor Cuvioşi sihaştri români, ca purtători de daruri duhovniceşti şi luminători prin vieţuirea sfântă.

În data de 25 februarie 2016, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea Sfinţilor Cuvioşi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu, având ca zi de prăznuire ziua de 5 octombrie.

Publicitate

Mănăstirea Turnu este una dintre vetrele monahale de mare spiritualitate creștină, din Eparhia Râmnicului. La 6 km nord de Călimănești, pe malul stâng al Oltului, la poalele Munților Cozia, se află un așezământ al cărui nume a fost dat după o fortificație antică, ridicată de romani în apropiere: Mănăstirea Turnu. Începuturile așezământului sunt legate de călugări veniți de la mănăstirea Cozia, care pe la anii 1590-1600, au trecut Oltul pentru a trăi în chiliile pe care și le-au săpat în stânca muntelui. Mai târziu, a fost ridicată o bisericuță de lemn, înlocuită în anul 1676 cu alta mai mare de zid.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Elevii Liceului Tehnologic „Elie Radu” Botoșani au dus daruri la Grădinița Girotondo și Centrul Maternal „Micul Prinț”

Publicat

Publicitate

Ultima săptămână de școală a Modulului II a fost una plină de activități făcute din drag pentru cei de lângă noi. Săptămâna a început cu o vizită la copiii de la Grădinița Girotondo de la Răchiți cărora le-am dus cadouri și am făcut schimb de colinde. Cadourile au constat în jucării și dulciuri donate de elevii și profesorii din liceului nostru. După ce s-au împărțit cadouri și s-au auzit colindele au început îmbrățișările, și cei mici dar și cei mari au fost darnici cu îmbrățișările.

Miercuri grupul de colindători ai liceului și-au bucurat profesorii și personalul auxiliar cu un mini spectacol de colinde și urături în cancelaria liceului unde au fost răsplătiți de profesori și direcțiunea liceului cu bunătăți conform datini de Crăciun.

Joi grupul de colindători ai liceului, îmbrăcați în costume tradiționale au străbătut orașul pentru a ajunge la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani unde au fost primiți de inspectorul general prof. Bogdan Suruciuc împreună cu colegii inspectori. A fost prima lor participare la această activitate pe care ISJ Botoșani o organizează în fiecare an. Elevii au fost foarte încântați de atmosfera și bunăvoința cu care au fost primiți, motiv pentru care au promis că vor spune prezent și la activitatea de anul viitor.

Ultima activitate din săptămână a fost vizita la Centrul Maternal ”Micul Prinț” unde am dus cadouri și dulciuri pentru copiii micuți ai mamelor minore aflate în centru. Legătura noastră cu personalul care administrează unitatea ”Micul Prinț” este foarte strânsă deoarece avem înscrisă la cursurile liceului nostru o mămică minoră cu un bebeluș de 6 luni pe care o susținem în demersul ei de a nu abandona școala. Aici elevii noștri au fost foarte încântați de cei copii, i-au luat în brațe au făcut fotografii împreună și chiar le-au cântat o colindă micuților.

Forțu Dana Magdalena, consilier educativ: „Suntem foarte mândri de ceea ce am realizat în această săptămână. Le mulțumesc elevilor noștri care au participat la activități și s-au implicat în donații, pentru inimile lor mari și dorința de a dărui și celorlalți din puținul lor. Sunt niște copii minunați care alături de profesorii lor la fel de minunați au reușit să aducă bucurii în sufletele celor mari și mici în această săptămâna.”

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Tânără de 31 de ani din Botoșani, dată dispărută de familie. Dacă aveți informații, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere, de 31 de ani, care, din luna august a.c.,se afla la muncă în Olanda, iar pe data de 8 decembrie, ar fi trebuit să revină la domiciliu, conform contractului, însă acest lucru nu s-a întâmplat și nici nu și-a contactat familia.

Ferbei Alexandra Vasilică are următoarele semnalmente: înălțime: 1,60m, greutate 60 kg, păr blond, ochi căprui, fără semne particulare.

Cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană sunt rugați să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult

Eveniment

Solstițiul de iarnă 2024. Sâmbătă, 21 decembrie, este cea mai scurtă zi din an. Fenomenul marchează începutul iernii astronomice

Publicat

Publicitate

Solstițiul de iarnă 2024. Solstițiul de iarnă este evenimentul cunoscut și drept cea mai scurtă zi din an ori începutul iernii din punct de vedere astronomic. În acest an, solstițiul de iarnă are loc sâmbătă, 21 decembrie, la ora 11:21. Începând de la această dată și până pe 21 iunie, când este solstițiul de vară, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea, scrie alba24.ro.

Evenimentul astronomic este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În unele zone ale țării, solstițiu de iarnă mai este denumit și „solstițiul hibernal” sau „mijlocul iernii”.

În 2024, solstiţiul de iarnă are loc la 21 decembrie, la 11 h 21 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

Cea mai lungă noapte din an, la solstițiul de iarnă

Potrivit reprezentanților Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii, Soarele  “urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont.

Astfel, sâmbătă, 21 decembrie, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București).

Publicitate

„Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice”, au mai transmis reprezentanții Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Solstițiul de iarnă 2024: credințe populare

Potrivit credinţei populare, în nopţile în care se produce solstiţiul ar înflori feriga. Cel care veghează şi surprinde acest moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din anul 2050 î.Hr. Se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anume fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit Agerpres.

Citeste mai mult

Eveniment

„Florăria cu luminile aprinse” din Botoșani, locul binecuvântat de părintele Ionică Alupoaiei înainte să plece în veșnicie

Publicat

Publicitate

Plecarea părintelui Ionică Alupoaiei la cele veșnice a fost regretată de un județ întreg, iar acum, la trei luni de la tragicul eveniment, durerea încă persistă dublată de un dor fără margini resimțit de fiii săi duhovnicești, dar mai ales de preoteasa sa, Eusebia și fiica sa Teofana, sprijnită necontenit de soțul Ovidiu.

Poate puțini dintre noi ne întrebăm ce cale alege o preoteasă care după ce soțul rânduit de Dumnezeu pleacă la Domnul și se trezește brusc fără misiune, fără venituri, fără prieteni. Preoteasa puternică, care a jertfit tot pentru slujirea preotului care trebuie să-și împartă dragostea pentru ea cu dragostea pentru Hristos, Biserică, oameni, cum poate merge înainte? La această întrebare poate răspunde cu certitudine preoteasa Eusebia Alupoaiei, care s-a jertfit cu adâncă smerenie, cu timp și fără timp, mai mult Marta decât Maria, abandonând cu mult timp în urmă chiar și meseria de asistent medical.

Florăria „Sofia” și comoara din suflet

La câțiva pași de Biserica „Izvorul Tămăduirii”, se află Florăria „Sofia”, un loc în care florile spun o poveste despre sentimente și emoții într-un mod unic și inconfundabil. Acest loc este ultimul binecuvântat de părintele Ionică Alupoaiei înainte ca boala să îl răpună. Poate că, în chip negrăit, cu harismele despre care se spune că le primise de la Bunul Dumnezeu pentru jertfa sa pentru cele sfinte și pentru semeni, părintele Ionică a vrut să asigure viitorul financiar al soției și fiicei sale Teofana și a amenajat această locație în care micuța florărie se luptă să reziste în hățișul legislativ, dar și în contextul neloial al economiei de piață.

„Florăria Sofia s-a născut din ideea lui Ionică care a văzut-o pe fiica noastră că făcea aranjamente florale în casa noastră. Într-un an, a făcut ornamente pentru Crăciun de a umplut sufrageria. Când a văzut că sunt frumoase, Ionică a propus să-și deschidă o florărie. Tot el a găsit și acest loc în care suntem acum. Era bucuros că Teofana are un loc acum unde să arate lumii talentul său ”, a povestit preoteasa Eusebia. Spiritul său de sacrificiu a îndemnat-o să se dăruiască visului Teofanei și a devenit sufletul Florăriei SOFIA și cine a intrat măcar o dată în locul cochet de pe strada Grivița poate da mărturie despre blândețea și căldura cu care sfătuiește și oferă florile sau cadoul dorit și, mai ales, potrivit.

O mulțime de de cadouri pentru toate vârstele și preferințele sunt așezate pe rafturi într-o strategie a bunului simț, selectate după colorit și după … poveste”.

Publicitate

Pentru a intra în tainele acestei frumoase meserii, preoteasa Eusebia și fiica sa, Teofana, au urmat cursurile unui cunoscut trust de profil din București, unde au descoperit secretele aranjamentelor florale care pot descuia orice inimă împietrită, folosind doar puterea și frumusețea lor.

Preoteasa Eusebia Alupoaiei, un chip blând și o inimă smerită, iubește orhideele, un secret smuls cu greu din sufletul ei. Dar nu vrea nimic pentru sine. Își dorește să poată bucura semenii în continuare. Își primește clienții cu vorbă domoală și răspândește o lumină care nu poate veni decât din suflet.

Pentru botoșănenii care vor să ajute Florăria „Sofia” să rămână „cu luminile aprinse”, fiica părintelui Ionică Alupoaiei are un mesaj care a adunat în el tot dorul și toată nădejdea că de acolo de sus părintele ei veghează și nijlocește la Dumnezeu să trimită binecuvântări peste cei care pășesc pragul spațiului care pare să spună o poveste.

O poveste despre un preot și familia lui care au renunțat la propria viață pentru binele semenilor. Este vremea să le răsplătim dragostea și jertfa. Să trecem pragul Florăriei SOFIA, convinși că interesul nostru arată preotesei Eusebia și fiicei sale că nu sunt singure. Și trebuie să meargă mai departe!

„Dragul nostru client,

Oprește-te puțin din călătoria ta, vino pe la noi și primește sărbătoarea în suflet! Am împachetat cu drag cadouri pentru sufletul tău, am împodobit brazi peste care a nins, am lucrat cele mai frumoase aranjamente pentru tine! Suntem tineri și vrem să împodobim drumurile pe care trecem cu flori!Te așteptăm cu surprize la Florăria Sofia Decor, de pe strada Grivița nr. 13, vis a vis de Școala 8, Florăria cu luminile aprinse!”, transmite tuturor Teofana, fiica părintelui Alupoaiei.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending