Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla

Publicat

Publicitate

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este prima sfântă de naționalitate română trecută în rândul sfinților. Ea a viețuit în zona Vrancei și în Munții Neamțului, la Sihla, în apropiere Mănăstirii Sihăstria. Peștera unde a trăit a devenit unul din cele mai căutate locuri de închinare din România. Este serbată în calendarul ortodox în data de 7 august.

Viața pe scurt – Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (sinaxar)

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla s-a născut în comuna Vânători-Neamț în jurul anului 1650. Tatăl sfintei Teodora era Ștefan Joldea, armaș al Cetății Neamțului. Teodora a mai avut o soră care a murit de tânără. Sfânta s-a căsătorit cu un tânăr din părțile Moldovei de Jos, posibil din Ismail, însă căsnicia lor a rămas fără bucuria darului copiilor. Cum părinții Teodorei muriseră deja, cei doi soți au decis să ia drumul mănăstirii. Sfânta Cuvioasă Teodora a ales Mănăstirea Vărzărești din Vrancea, iar soțul ei s-a dus la Poiana Mărului, unde s-a călugărit sub numele de Elefterie și unde a ajuns mai târziu ieromonah.

Când a intrat în mănăstire, Teodora avea aproape treizeci de ani. Cuvioasa a ajuns la Vărzărești ucenica egumenei mănăstirii, schimonahia Paisia. Din cauza atacurilor turcilor care au dat fost schitului, egumena s-a retras în Munții Buzăului împreună cu Sfânta Cuvioasă Teodora și cu alte câteva maici. După zece ani de nevoință, egumena a plecat la Domnul, iar sfânta, după o descoperire dumnezeiască, s-a retras în Munții Neamțului. În acel ținut, s-a întâlnit cu ieroschimonahul Pavel, duhovnicul Sihăstriei, care a dus-o pe Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla în părțile Sihlei, unde se afla un bordei părăsit. A rămas acolo singură și a petrecut mulți ani în aspră nevoință pustnicească. Schitul Sihla nu exista încă, însă pădurile din împrejurimi adăposteau mulți pustnici.

După un timp, Sfânta Cuvioasă Teodora s-a mutat din chilia unde locuia în peștera de alături, unde rămas până la moarte și s-a ostenit în post și rugăciune pentru toată lumea. Mâncare îi erau fructele pădurii și un fel de iederă ce crește până azi pe stâncile Sihlei numită “iarbă dulce” sau “măcrișul Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”.

După moartea ieroschimonahului Pavel, vreme de câțiva ani, nu a mai știut nimeni de existența ei. Părinții din Mănăstirea Sihăstria observau la un moment dat cum păsările intrau pe geamul trapezei și culegeau firimituri de pâine de pe masă cu care zburau spre Munții Sihlei. Doi frați din Sihăstria s-au învrednicit să o vadă pe sfânta învăluită într-o lumină de foc. Sfânta Cuvioasă Teodora li s-a adresat pe nume și le-a mărturisit că îl rugase pe Dumnezeu timp de 40 de zile să îi trimită un preot care să o împărtășească căci simțea că trebuie să plece în curând la Hristos. Cei doi frați s-au grăbit să îi aducă pe ieromonahul Antonie și pe diaconul Lavrentie să o pregătească de plecarea la Domnul. După ce și-a mărturisit păcatele și s-a împărtășit cu Sfintele Taine, Sfânta Cuvioasă Teodora și-a ridicat privirile spre cer și, rostind cuvintele “Slavă Ție Doamne pentru toate”, și-a dat duhul.

Publicitate

Părinții de la Sihla i-au făcut toată rânduiala de înmormântare și i-au așezat sfântul ei trup în mijlocul peșterii, unde a rămas multă vreme. După câțiva ani, ieromonahul Elefterie a aflat veștile despre cea care îi fusese soție și povățuitoare duhovnicească. Cu binecuvântare, s-a retras și el mai întâi la Mănăstirea Secu și apoi la Sihla. A trăit tot sub stâncile Sihlei în rugăciune. Când a plecat la Domnul, a fost îngropat în poiana unde se află acum schitul.

Sursă: orthodoxwiki.

Unde se găsesc moaștele Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla
Trupul Sfintei Teodora a rămas tăinuit în peșteră până după anul 1830, când familia domnitorului moldovean Mihail Sturza care a reînnoit Schitul Sihla a așezat moaștele ei în raclă de preț și le-a depus în biserica schitului, spre închinare. Mai târziu, au dus moaștele sfintei la biserica de pe moșia familiei din satul Miclăuseni – Iași. În anul 1856, în timpul ocupației rusești, domnitorul a cedat moaștele Sfintei Teodora în schimbul unor veștminte preoțești și arhierești, iar sfintele ei moaște au ajuns în Lavra Pecerska din Kiev. Sfânta este venerată în Ucraina cu numele de Sfânta Teodora din Carpați / Sveti Teodora Carpatina.

Părticele din Moaștele Sfintei se află la Schitul Sihla, comuna Vânători Neamț, județul Neamț.

La Mănăstirea Sfântul Nicolae-Mihai Vodă, București a existat o partidă a sfintelor moaște, dar a fost furată. O pietricică din peștera Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla se află într-o casetă din Biserica „Sfântul Alexie” din București.

Pe 20 iunie 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut și proclamat în mod solemn sfințenia Cuvioasei Teodora de la Sihla, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este unul dintre locurile sfinte din zona Neamțului. Aflata la mica distanta de mănăstirile Neamț, Secu si Sihăstria, peștera sfintei Teodora atrage zilnici mulțime de credincioși aprinși de dorul rugăciunii si al vieții curate.

Schitul Sihla, schit ce tine de Mănăstirea Sihăstria, se află în codrii Neamțului, în comuna Vânători Neamț, județul Neamț. La schitul și peștera sfintei Teodora de la Sihla se poate ajunge pe doua cai. Prima cale pornește din Piatra Neamț, trece pe la Mănăstirea Văratec, apoi prin pădure, pe un drum forestier, urcă spre Schitul Sihla. Cea de-a doua cale pornește din Largu Neamț, pe canga Mănăstirea Neamț și Mănăstirea Secu, până în Mănăstirea Sihăstria, de unde un drum forestier și o poteca lăturalnică pornesc în sus, spre coama dealului, unde se afla Schitul Sihla.

Până la Mănăstirea Sihăstria, pelerinii pot veni cu mașina. De aici însă, fie se încumetă cu mașina pe drumul forestier, fie pornesc la pas, pe cărarea umbrită de crengile atâtor pomi seculari. Cei mai multi, luând binecuvântare pentru urcare, de la cate unul dintre părinții de la Sihăstria, pornesc lin pe poteca ce urca înspre Schitul Sihla, cale de vreo trei kilometri.

Aceasta poteca, bătuta de pașii abator sfinți și mari părinți ai locului, printre care Părintele Cleopa și Părintele Paisie Olaru, întâmpina sufletele celor ce pășesc pe ea cu o profundă stare de liniște și meditație la viața sufletească și la minunăția făpturii lui Dumnezeu. Schitul Sihla și potecile din jurul schitului, atât cele ce duc la Peștera sfintei, cât și cele ce duc spre Schitul Sfântul Daniil Sihastrul, sunt de o profunzime deosebita.

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla si-a ales drept loc de sihăstrie codrii sălbatici ai Neamțului, pe locuri, încă și astăzi nebătuți de picior omenesc.

Prin rugăciunile ei neîncetate, sfânta Teodora de la Sihla a biruit trupul, sfințindu-se firea, sufletul și trupul. Ea a biruit și lumea, căci pururea avea gangul numai la cele cerești, nelipindu-se de nimic din cele pamântești. Diavolii au fugit si ei, rușinați, alungați fiind de smerenia și de puterea rugăciunii ei.

Peștera sfintei este locul în care ea își petrecea nopțile, mai mult în rugăciune, cedat în dormitare. Tot aici au fost găsite și sfintele ei Moaște. Se povestește ca odată, când turcii o descoperiseră în pădure si năvăliseră după ea în peștera, peretele din spatele peșterii s-a crăpat, iar sfânta a trecut prin acea despicătura, scăpând astfel din mâinile lor.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (419)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. Carmen Brăgaru publică articolul „Renașterea Miorcanilor”. Rețin: 1. „De curând, în prezența autorităților locale și județene, Conacul Pillăteștilor din Miorcani și-a redeschis porțile. Domeniul, cumpărat de botoșăneanul Nicolae Pillat (bunicul poetului) pe la 1850 de la un membru al familiei Suțu, a fost moștenit în 1883 de parlamentarul Ion N. Pillat (tatăl poetului), care a ridicat conacul de astyăzi pe ruinele vechii case boierești, existent pe la 1830 – 1833. După ce l-a administrat o vreme, l-a cedat celui dintâi născut, poetul Ion Pillat, ajuns deputat de Dorohoi, care se considera moldovean, „mai ales ca temperament poetic și ca tendință general a firii mele adânci”; 2. „După moartea prematură, din aprilie 1945, a fost moștenit de fiul său, Dinu Pillat, care în vara și toamna lui 1948, dat afară din serviciu și lipsit de mijloace de trai, a încercat refacerea conacului și a moșiei, pentru a-și întreține familia”; 3. „La sfârșitul aceluiași an 1948, imobilul și terenul au fost naționalizate de regimil comunist, clădirea fiind transformată într-o secție a Spitalului Darabani”; 4. „După 1989, conacul nu a avut o soartă mai bună, fiind exploatat impropriu, trecând printr-o devastare în 2001 și sfârșind prin a fi închis și lăsat o vreme în paragină”; 5. „În annul 2002, moștenitoarele Cornelia și Monica Pillat, au donat clădirea și anexele (curtea, livada, pădurea, iazul și alte terenuri) Arhiepiscopiei Iașilor, s-a implementat un amplu proiect de reabilitare, modernizare și dotare a clădirii Conacului „Ion Pillat”;

„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. La pagina 19 este publicat poemul „Toamnă la Miorcani” de Ion Pillat. Scrie Carmen Brăgaru: „Ion Pillat a nemurit în versuri acest biet sat uitat de lume. Nu este vorba numai despre celebrul volum intitulat „Satul meu”, monografia lirică a oamenilor și locurilor, cuprinsă în 54 de poezii a câte două catrene. Scriind în acest spațiu mai cu spor decât decât în orice altă parte (aproape malgre soi, cum va declara la un moment dat), pentru că își găsea liniștea necesară creației și se conecta la rădăcinile spiritual ale strămoșilor, va avea la bilanț o recoltă bogată: 193 de poezii, dintre care 86 închinate locurilor, 4 inspirate de Miorcani, dar redactate la București, 86 scrise acolo, dar inspirate de alte spații și trăiri, iar 17 revăzute sau finisate, după ciorne schițate altundeva”. Rețin ultimele 6 versuri din „Toamnă la Miorcani”: „Poate-un om atunci să vină să-mi culeagă câte-un vers/ Cum din prun culegi o prună fără-a te opri din mers,/ Însetat mi-o soarbe poate din cuvinte alinarea,/ O să-i pară – cine știe – mai puțin amară sarea/ Lacrimilor sale-n drumul de dureri și dor ascuns…/ Binecuvântarea asta de mi-o dai, va fi de-ajuns.”;

„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. Toma Pavel își încheie „nuanțele” sale privind „Literature ca joc” oprindu-se la ”Luceafărul” lui Eminescu: „… în „Luceafărul” lui Eminescu, prea frumoasa fată „din rude mari împărătești” îi cere astruluio îndrăgostit de ea să se coboare pe pământ, să fie muritor ca ea. Atunci, numai atunci ea l-ar iubi și i s-ar dărui. Da, voi fi al tău, voi renunța la nemurire, îi promite astrul plecând „din locul lui de sus” spre Creatorul lumii. Între timp la palatal unde trăiește tânăra prințesă, Cătălin, un paj „ce poartă pas cu pas/ a-mpărătesei rochii,/ Băiat din flori și de pripas/ Dar îndrăzneț cu ochii”, o vede, o admiră și încearcă să o seducă. Rostindu-i numele -= Cătălina – pentru prima oară, poemul ne previne că cei doi tineri au ceva în comun. Când pajul încearcă să o sărute, ea îi mărturisește că se ssimte atrasă de luceaqfăr. Cătălin, dibaci, îi promite să o învețe „din bob cu bob amorul” și îi explică tehnica îmbrățișării: „Câng ți-oi întinde brațul stâng/ Să mă cuprinzi cu brațul/ Și ochii tăi nemișcători/ Sub ochii mei rămâie…/ Se te înalț de subțiori/ Te-nalță din călcâie”, gesturi care convoacă bucuria de a trăi: „Când fața mea se pleacă-n jos/ În sus rămâi cu fața,/ Să ne privim nesățios/ Și dulce toată viața.” (…) Departe de ei, luceafărul zboară lăsând în urmă limitele universului”.

Concluzia lui Toma Pavel: „Greu să nu luăm partea luceafărului, să nu-i preamărim izolarea și mândria. Jocul literar ne îngăduie însă ba chiar ne îndeamnă să-i ascultăm și pe cei doi tineri. Nu se află ei pe această lume? Nu înseamnă asta să înaintezi pe calea vieții tale, o cale demult croită, alteori diferită, riscată poate, dar TOT A TA PRINTRE AI TĂI, alături de alte ființa umane? Căldura, bucuria aproape de tine, nu e la fel de minunată, dacă nu chiar mai minunată ca adorația viselor abstracte, reci”;

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

„Fraților… un strigăt de durere și de rugăciune”: Patru copii, Xenia, Iustin, Alexe și Filoftea și mama lor, Diana, au nevoie de rugăciunile noastre

Publicat

Publicitate
„Fraților… un strigăt de durere și de rugăciune
Fraților, nu este un anunț.
Este un strigăt.
Este un plâns.
Este o rană deschisă.
În ziua Epifaniei, în ziua în care cerul s-a deschis peste Iordan, peste o familie de preot s-a prăbușit un cer întunecat. Un accident cumplit. Fără avertisment. Fără milă. Soția părintelui Ioan Cosma și copiii lui – zdrobiți într-o clipă care a schimbat totul.
Matei, un adolescent… nu un prunc, nu un bătrân obosit de viață, ci un tânăr cu vise, cu pași înainte, cu viața abia începută, a plecat la Domnul. Un copil mare. Un suflet viu. O inimă care bătea tare. Și acum… tăcere. O tăcere care urlă.
Mama, Diana, și copiii – Xenia, Iustin, Alexe și Filoftea – se află în continuare într-o stare critică. Între viață și moarte. Între speranță și disperare. Între lacrimă și rugăciune. Fiecare minut apasă. Fiecare clipă arde.
Fraților, aceasta nu este o încercare obișnuită.
Este chin.
Este durere.
Este neputință.
Este lacrimă fără sfârșit.
Un preot care poate mângâia pe alții, dar acum nu mai are cine să-l mângâie.
Un tată care și-a pierdut fiul adolescent, nu în boală, nu în timp, ci într-o fracțiune de secundă.
O mamă care luptă pentru viață, în timp ce casa ei s-a umplut de plâns.
Copii care luptă cu trupurile frânte, iar cerul pare departe.
Aceasta este o Golgota adevărată.
Nu una simbolică.
Nu una din cuvinte.
Una din sânge, lacrimi și nopți fără somn.
De aceea vă rugăm, nu formal, nu din obligație, ci cu zdrobire de inimă:
cădeți în genunchi.
Opriți-vă din zgomot.
Lăsați deoparte explicațiile.
Rugați-vă.
Strigați către Dumnezeu.
Plângeți pentru cei care nu mai pot plânge.
Pentru Matei, adolescentul plecat prea devreme.
Pentru Ioan Cosma, tatăl rămas în fața unei cruci inimaginabile.
Pentru Diana, mama care se zbate între cer și pământ.
Pentru copiii care încă luptă pentru viață.
Fraților, dacă rugăciunea noastră nu este acum fierbinte, atunci când?
Dacă lacrima noastră nu curge acum, atunci pentru cine?
Doamne, nu mai avem argumente.
Avem doar durere.
Avem doar strigăt.
Avem doar credința că Tu poți face ce omul nu mai poate.
Doamne, miluiește!
Doamne, nu-i lăsa!
Doamne, nu ne lăsa!”
Acesta este apelul făcut de obștea Mănăstirii „Piatra Tăieturii”, dar pe paginile mai multor biserici din Suceava, dar și alte județe, credincioșii sunt chemați la o faptă de milostenie creștinească și să implore mila lui Dumnezeu.

Accidentul a avut loc marți, 6 ianuarie 2026, în jurul orei 10:30. O femeie de 38 de ani din Vatra Dornei conducea un autoturism pe DN17B. Într-o curbă la stânga, nu a adaptat viteza, a pierdut controlul direcției, a părăsit partea carosabilă, a rupt parapetul de protecție al unui pod peste râul Bistrița și vehiculul a căzut în albia râului de la o înălțime de aproximativ 6 metri.

În autoturism se aflau șase persoane: conducătoarea auto, un adolescent de 16 ani pe locul din dreapta față și patru minori pe bancheta din spate. Toate victimele au fost transportate la unități medicale pentru îngrijiri de specialitate.

Din păcate, unul dintre minori, în vârstă de 14 ani, a decedat în spital în jurul orei 17:00. Ceilalți doi minori răniți grav sunt în stare stabilă, sub supraveghere medicală intensivă.

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Credincioșii din municipiul Botoșani, uniți în rugăciune la hramul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”

Publicat

Publicitate

A doua zi după Botezul Domnului, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul Iisus Hristos în apele Iordanului. Este o sărbătoare veche, rânduită încă din primele veacuri creștine, ca semn de cinstire față de cel care a avut misiunea unică de a pregăti venirea Domnului.

Sărbătoarea a fost trăită cu intensitate și la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Botoșani, unde hramul a adunat numeroși credincioși. Evenimentele au început marți seara, cu săvârșirea Vecerniei Mari cu Litie. Lăcașul de cult din cartierul Stejari a devenit neîncăpător, semn al evlaviei botoșănenilor veniți din toate zonele orașului pentru a-l cinsti pe Sfântul Ioan.

Alături de părintele protopop Petru Fercal, parohul bisericii, au slujit numeroși preoți din oraș, dar și stareți ai mănăstirilor din zonă: arhimandritul Ioan Harpa, starețul Mănăstirii Popăuți, arhimandritul Teodosie Pleșca, starețul Mănăstirii Zosin, precum și arhimandritul Calinic Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula și arhimandritul Ghedeon Huțanașu, starețul Mănăstirii Sihăstria Voronei. Prezența acestora a dat un plus de solemnitate momentului.

Răspunsurile la strană au fost oferite de Corul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, ai cărui membri au purtat costume populare moldovenești. Imaginea creată a dus cu gândul la vremuri de demult, când credința era trăită simplu, dar profund, și făcea parte firesc din viața comunității.

La finalul slujbei, prin rugăciunea Litiei, arhimandritul Ioan Harpa a binecuvântat pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, iar apoi a rostit un cuvânt de învățătură emoționant, care a atins inimile celor prezenți.

Sărbătoarea a continuat în ziua de prăznuire a Sfântului Ioan Botezătorul, cu Sfânta Liturghie, oficiată în sobor. Alături de părintele Petru Fercal s-a aflat protopopul Adrian Chirvase, venit de la Vaslui, precum și părintele Petru Chirvase și arhimandritul Calinic Chirvase. Corul bisericii, coordonat de doctorandul Gheorghiță Bulboacă, a dat din nou răspunsurile liturgice.

Publicitate

Predica a fost rostită de părintele protopop Adrian Chirvase, care a vorbit despre rolul Sfântului Ioan Botezătorul în istoria mântuirii, despre viața sa curată, despre curajul și credința lui, subliniind faptul că Sfântul Ioan este un ocrotitor puternic al credincioșilor în momentele grele ale vieții.

Hramul s-a încheiat într-o atmosferă caldă, cu o agapă frățească, prilej de bucurie pentru preoți și credincioși, așa cum se cuvine într-o zi de mare sărbătoare, în parohia păstorită de părintele protopop Petru Fercal, unde inima credinței bate neîncetat și dorul de Dumnezeu este din ce în ce mai aprins.

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Mesaje de Sfântul Ioan, sărbătorit pe 7 ianuarie. Urări frumoase pentru cei dragi, cu ocazia zilei de nume

Publicat

Publicitate

Mesaje de Sfântul Ioan. Pe 7 ianuarie, credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan, unul dintre cei mai cunoscuți sfinți. Cu această ocazie, peste 2 milioane de români își celebrează ziua de nume.

Indiferent că este vorba despre familie, prieteni sau colegi, mai jos găsiți cele mai frumoase mesaje pentru a le ura „La mulți ani”.

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendentă a seminției lui

Aaron.

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul a fost vestită preotului Zaharia de către îngerul Gavriil, în timp ce acesta slujea la templu.

Mesaje religioase de transmis celor dragi

  • De Sf. Ioan, cei dragi să te înconjoare cu căldura sufletelor lor, iar fericirea să te îmbrățișeze în această zi specială. La mulți ani!
  • Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea și lumina acestei sărbători să te însoțească pretutindeni. La mulți ani de Sf. Ioan!
  • Astăzi sufletul tău să fie plin de pace și bucurie, iar fiecare clipă să te apropie de liniștea interioară. La mulți ani!
  • Fie ca binecuvântarea Sfântului Ioan să te însoțească în fiecare zi și să-ți umple viața de lumină și iubire.
  • Să ai parte de o zi plină de zâmbete, dragoste și momente speciale alături de cei dragi. La mulți ani de Sf. Ioan!
  • Astăzi e ziua ta de nume și îți doresc ca fericirea să te însoțească la fiecare pas și rugăciunile tale să fie ascultate.
  • Fie ca Sfântul Ioan să-ți călăuzească pașii și să-ți aducă sănătate, noroc și bucurii fără sfârșit. La mulți ani!
  • În această zi sfântă, să simți dragostea și grija celor apropiați și binecuvântarea divină. La mulți ani!
  • Fie ca lumina Sfântului Ioan să-ți încălzească sufletul și să-ți aducă pace în inimă. La mulți ani binecuvântați!
  • Astăzi sărbătorim nu doar numele tău, ci și frumusețea și bunătatea sufletului tău. La mulți ani!
  • De Sf. Ioan, să simți căldura prieteniei și iubirii celor dragi și să ai o zi memorabilă.
  • Fie ca fiecare zi a vieții tale să fie la fel de luminoasă și plină de har ca această zi de sărbătoare. La mulți ani!
  • În ziua numelui tău, să fii înconjurat/ă de pace, iubire și binecuvântările Sfântului Ioan.
  • Să ai parte de momente frumoase, de sănătate și de tot ce-ți dorești sufletul. La mulți ani de Sf. Ioan!
  • Fie ca această zi specială să-ți aducă zâmbete și clipe de neuitat, alături de cei dragi.
  • De Sf. Ioan, să fii răsfățat/ă cu bucurii, iubire și har divin la fiecare pas. La mulți ani!
  • Fie ca binecuvântarea Sfântului Ioan să se reverse asupra ta și să-ți lumineze întreaga viață.
  • Astăzi, în ziua numelui tău, să simți iubirea și respectul tuturor celor care te prețuiesc. La mulți ani!
  • Să ai o zi minunată, plină de har, liniște și momente care să-ți încălzească inima. La mulți ani de Sf. Ioan!
  • În această zi sfântă, să simți că ești protejat/ă și că viața ta este plină de binecuvântări. La mulți ani!

Mesaje de Sfântul Ioan pentru prieteni

  • La mulți ani de Sfântul Ioan! Fie ca prietenia noastră să fie mereu la fel de puternică și plină de bucurie.
  • Să ai o zi minunată, plină de zâmbete, râsete și momente de neuitat. La mulți ani, prieten drag!
  • Fie ca Sfântul Ioan să-ți aducă pace în suflet și fericire în fiecare clipă. La mulți ani!
  • Prieten drag, să te bucuri de această zi specială și să fii înconjurat de oameni care te iubesc.
  • La mulți ani! Să ai parte de sănătate, bucurii și clipe de neuitat alături de cei dragi.
  • În ziua ta de nume, să simți că prietenia și iubirea celor din jur te însoțesc la fiecare pas.
  • La mulți ani, prietene! Fie ca această zi să-ți aducă doar momente frumoase și amintiri de neuitat.
  • Să fii mereu fericit, sănătos și plin de energie bună! La mulți ani de Sfântul Ioan!
  • La mulți ani, drag prieten! Fie ca fiecare zi să-ți fie plină de râsete și binecuvântări.
  • Astăzi e ziua ta, așa că râzi, bucură-te și lasă grijile deoparte! La mulți ani!
  • Fie ca prietenia noastră să fie mereu o sursă de sprijin și bucurie. La mulți ani!
  • Să ai parte de o zi de nume plină de surprize plăcute și zâmbete sincere. La mulți ani, prietene!
  • La mulți ani! Fie ca această sărbătoare să-ți aducă liniște, dragoste și momente memorabile.
  • Prieten drag, să te bucuri din plin de această zi și să știi că te apreciez nespus!
  • La mulți ani! Fie ca lumina și binecuvântarea Sfântului Ioan să te însoțească mereu.
  • Să ai parte de o zi plină de veselie, prietenie și zâmbete care să-ți încălzească inima.
  • Prieten drag, să simți iubirea celor din jur și bucuria fiecărei clipe astăzi. La mulți ani!
  • La mulți ani de Sfântul Ioan! Să te însoțească mereu optimismul și voia bună.
  • Astăzi sărbătorim ziua ta de nume și îmi doresc să fie una memorabilă, plină de râsete și voie bună!
  • Fie ca ziua ta să fie la fel de minunată și luminoasă precum prietenia noastră. La mulți ani!
  • La mulți ani, prietene! Fie ca toate dorințele tale bune să devină realitate astăzi.
  • Să ai parte de momente speciale și să simți că ești iubit și apreciat. La mulți ani!
  • Prieten drag, fie ca Sfântul Ioan să-ți aducă sănătate, noroc și bucurii fără sfârșit.
  • La mulți ani! Să ai o zi de nume veselă, plină de râsete și prieteni buni aproape.
  • Fie ca ziua ta să fie presărată cu surprize plăcute și clipe de neuitat. La mulți ani, prietene!
  • Prieten drag, să simți că ești special și apreciat astăzi, așa cum meriți! La mulți ani!
  • La mulți ani! Să ai parte de zile luminoase, prieteni adevărați și momente de neuitat.
  • Fie ca fiecare zi să-ți aducă motive să zâmbești și să fii fericit. La mulți ani de Sfântul Ioan!
  • Prieten drag, să fii înconjurat de oameni dragi și zâmbete sincere în această zi specială.
  • La mulți ani! Să ai parte de o zi de nume minunată și să știi că prietenia noastră e mereu aici pentru tine.

Mesaje pentru familie: părinți, frați, surori, bunici

  • La mulți ani de Sfântul Ioan! Fie ca această zi să aducă în casa voastră pace, iubire și sănătate.
  • Dragă familie, să simțiți azi căldura, bucuria și binecuvântarea Sfântului Ioan în fiecare clipă.
  • Fie ca Sfântul Ioan să vă protejeze și să vă călăuzească pașii în fiecare zi. La mulți ani, dragi ai mei!
  • La mulți ani! Să aveți parte de sănătate, armonie și momente pline de iubire în familie.
  • De Sfântul Ioan, să fie casa voastră plină de râsete, liniște și căldura celor dragi.
  • La mulți ani, dragi părinți! Fie ca Sfântul Ioan să vă ocrotească și să vă aducă bucurie în suflet.
  • Dragă frate/soră, fie ca această zi să-ți umple inima de fericire și binecuvântarea Sfântului Ioan să fie mereu cu tine.
  • La mulți ani, bunici! Să fiți înconjurați mereu de dragoste, sănătate și fericire.
  • Fie ca fiecare zi a familiei noastre să fie binecuvântată și plină de iubire divină. La mulți ani de Sfântul Ioan!
  • La mulți ani! Să aveți parte de clipe minunate împreună și de protecția Sfântului Ioan în fiecare zi.
  • De Sf. Ioan, să vă bucurați de sănătate, iubire și momente de neuitat alături de cei dragi.
  • La mulți ani, familie dragă! Fie ca lumina și binecuvântarea Sfântului Ioan să vă însoțească mereu.
  • Să fie această zi plină de zâmbete, voie bună și îmbrățișări calde pentru întreaga familie.
  • La mulți ani, părinți și frați! Fie ca Sfântul Ioan să vă aducă liniște, bucurii și iubire.
  • Dragă familie, să simțiți azi cât de prețioși sunteți unii pentru alții și cât de mult vă iubește Dumnezeu.
  • La mulți ani de Sf. Ioan! Fie ca fiecare zi petrecută împreună să fie o binecuvântare.
  • Să aveți o zi de nume minunată, plină de căldură, râsete și clipe magice în familie.
  • La mulți ani! Fie ca familia voastră să fie mereu unită și protejată de harul divin.
  • Dragii mei, fie ca Sfântul Ioan să vă aducă sănătate, bucurie și iubire fără margini.
  • La mulți ani, familie dragă! Să fiți înconjurați mereu de pace, iubire și bunătate.
  • De Sfântul Ioan, să simțiți binecuvântarea lui în fiecare moment al vieții și să vă bucurați împreună de ea.
  • La mulți ani! Să aveți parte de o zi de nume magică, plină de momente frumoase și amintiri neprețuite.
  • Dragă familie, fie ca iubirea și armonia să vă însoțească mereu și să vă aducă fericire.
  • La mulți ani de Sfântul Ioan! Să aveți sănătate, zâmbete și momente speciale împreună.
  • Fie ca fiecare zi să fie binecuvântată și plină de iubire în familia noastră. La mulți ani!
  • La mulți ani, familie dragă! Să simțiți în fiecare zi că sunteți protejați și iubiți de Dumnezeu.
  • De Sf. Ioan, să aveți parte de clipe de bucurie alături de cei dragi și să vă simțiți binecuvântați.
  • La mulți ani! Fie ca această zi să fie începutul unui an plin de sănătate, iubire și fericire.
  • Dragă familie, să vă fie casa mereu plină de lumină, zâmbete și iubire sinceră. La mulți ani!
  • La mulți ani de Sfântul Ioan! Fie ca harul și protecția Sfântului Ioan să fie cu voi mereu și să vă aducă pace și bucurie în suflet.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending