Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este prima sfântă de naționalitate română trecută în rândul sfinților. Ea a viețuit în zona Vrancei și în Munții Neamțului, la Sihla, în apropiere Mănăstirii Sihăstria. Peștera unde a trăit a devenit unul din cele mai căutate locuri de închinare din România. Este serbată în calendarul ortodox în data de 7 august.

Viața pe scurt – Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (sinaxar)

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla s-a născut în comuna Vânători-Neamț în jurul anului 1650. Tatăl sfintei Teodora era Ștefan Joldea, armaș al Cetății Neamțului. Teodora a mai avut o soră care a murit de tânără. Sfânta s-a căsătorit cu un tânăr din părțile Moldovei de Jos, posibil din Ismail, însă căsnicia lor a rămas fără bucuria darului copiilor. Cum părinții Teodorei muriseră deja, cei doi soți au decis să ia drumul mănăstirii. Sfânta Cuvioasă Teodora a ales Mănăstirea Vărzărești din Vrancea, iar soțul ei s-a dus la Poiana Mărului, unde s-a călugărit sub numele de Elefterie și unde a ajuns mai târziu ieromonah.

Când a intrat în mănăstire, Teodora avea aproape treizeci de ani. Cuvioasa a ajuns la Vărzărești ucenica egumenei mănăstirii, schimonahia Paisia. Din cauza atacurilor turcilor care au dat fost schitului, egumena s-a retras în Munții Buzăului împreună cu Sfânta Cuvioasă Teodora și cu alte câteva maici. După zece ani de nevoință, egumena a plecat la Domnul, iar sfânta, după o descoperire dumnezeiască, s-a retras în Munții Neamțului. În acel ținut, s-a întâlnit cu ieroschimonahul Pavel, duhovnicul Sihăstriei, care a dus-o pe Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla în părțile Sihlei, unde se afla un bordei părăsit. A rămas acolo singură și a petrecut mulți ani în aspră nevoință pustnicească. Schitul Sihla nu exista încă, însă pădurile din împrejurimi adăposteau mulți pustnici.

După un timp, Sfânta Cuvioasă Teodora s-a mutat din chilia unde locuia în peștera de alături, unde rămas până la moarte și s-a ostenit în post și rugăciune pentru toată lumea. Mâncare îi erau fructele pădurii și un fel de iederă ce crește până azi pe stâncile Sihlei numită “iarbă dulce” sau “măcrișul Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”.

După moartea ieroschimonahului Pavel, vreme de câțiva ani, nu a mai știut nimeni de existența ei. Părinții din Mănăstirea Sihăstria observau la un moment dat cum păsările intrau pe geamul trapezei și culegeau firimituri de pâine de pe masă cu care zburau spre Munții Sihlei. Doi frați din Sihăstria s-au învrednicit să o vadă pe sfânta învăluită într-o lumină de foc. Sfânta Cuvioasă Teodora li s-a adresat pe nume și le-a mărturisit că îl rugase pe Dumnezeu timp de 40 de zile să îi trimită un preot care să o împărtășească căci simțea că trebuie să plece în curând la Hristos. Cei doi frați s-au grăbit să îi aducă pe ieromonahul Antonie și pe diaconul Lavrentie să o pregătească de plecarea la Domnul. După ce și-a mărturisit păcatele și s-a împărtășit cu Sfintele Taine, Sfânta Cuvioasă Teodora și-a ridicat privirile spre cer și, rostind cuvintele “Slavă Ție Doamne pentru toate”, și-a dat duhul.

Publicitate

Părinții de la Sihla i-au făcut toată rânduiala de înmormântare și i-au așezat sfântul ei trup în mijlocul peșterii, unde a rămas multă vreme. După câțiva ani, ieromonahul Elefterie a aflat veștile despre cea care îi fusese soție și povățuitoare duhovnicească. Cu binecuvântare, s-a retras și el mai întâi la Mănăstirea Secu și apoi la Sihla. A trăit tot sub stâncile Sihlei în rugăciune. Când a plecat la Domnul, a fost îngropat în poiana unde se află acum schitul.

Sursă: orthodoxwiki.

Unde se găsesc moaștele Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla
Trupul Sfintei Teodora a rămas tăinuit în peșteră până după anul 1830, când familia domnitorului moldovean Mihail Sturza care a reînnoit Schitul Sihla a așezat moaștele ei în raclă de preț și le-a depus în biserica schitului, spre închinare. Mai târziu, au dus moaștele sfintei la biserica de pe moșia familiei din satul Miclăuseni – Iași. În anul 1856, în timpul ocupației rusești, domnitorul a cedat moaștele Sfintei Teodora în schimbul unor veștminte preoțești și arhierești, iar sfintele ei moaște au ajuns în Lavra Pecerska din Kiev. Sfânta este venerată în Ucraina cu numele de Sfânta Teodora din Carpați / Sveti Teodora Carpatina.

Părticele din Moaștele Sfintei se află la Schitul Sihla, comuna Vânători Neamț, județul Neamț.

La Mănăstirea Sfântul Nicolae-Mihai Vodă, București a existat o partidă a sfintelor moaște, dar a fost furată. O pietricică din peștera Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla se află într-o casetă din Biserica „Sfântul Alexie” din București.

Pe 20 iunie 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut și proclamat în mod solemn sfințenia Cuvioasei Teodora de la Sihla, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este unul dintre locurile sfinte din zona Neamțului. Aflata la mica distanta de mănăstirile Neamț, Secu si Sihăstria, peștera sfintei Teodora atrage zilnici mulțime de credincioși aprinși de dorul rugăciunii si al vieții curate.

Schitul Sihla, schit ce tine de Mănăstirea Sihăstria, se află în codrii Neamțului, în comuna Vânători Neamț, județul Neamț. La schitul și peștera sfintei Teodora de la Sihla se poate ajunge pe doua cai. Prima cale pornește din Piatra Neamț, trece pe la Mănăstirea Văratec, apoi prin pădure, pe un drum forestier, urcă spre Schitul Sihla. Cea de-a doua cale pornește din Largu Neamț, pe canga Mănăstirea Neamț și Mănăstirea Secu, până în Mănăstirea Sihăstria, de unde un drum forestier și o poteca lăturalnică pornesc în sus, spre coama dealului, unde se afla Schitul Sihla.

Până la Mănăstirea Sihăstria, pelerinii pot veni cu mașina. De aici însă, fie se încumetă cu mașina pe drumul forestier, fie pornesc la pas, pe cărarea umbrită de crengile atâtor pomi seculari. Cei mai multi, luând binecuvântare pentru urcare, de la cate unul dintre părinții de la Sihăstria, pornesc lin pe poteca ce urca înspre Schitul Sihla, cale de vreo trei kilometri.

Aceasta poteca, bătuta de pașii abator sfinți și mari părinți ai locului, printre care Părintele Cleopa și Părintele Paisie Olaru, întâmpina sufletele celor ce pășesc pe ea cu o profundă stare de liniște și meditație la viața sufletească și la minunăția făpturii lui Dumnezeu. Schitul Sihla și potecile din jurul schitului, atât cele ce duc la Peștera sfintei, cât și cele ce duc spre Schitul Sfântul Daniil Sihastrul, sunt de o profunzime deosebita.

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla si-a ales drept loc de sihăstrie codrii sălbatici ai Neamțului, pe locuri, încă și astăzi nebătuți de picior omenesc.

Prin rugăciunile ei neîncetate, sfânta Teodora de la Sihla a biruit trupul, sfințindu-se firea, sufletul și trupul. Ea a biruit și lumea, căci pururea avea gangul numai la cele cerești, nelipindu-se de nimic din cele pamântești. Diavolii au fugit si ei, rușinați, alungați fiind de smerenia și de puterea rugăciunii ei.

Peștera sfintei este locul în care ea își petrecea nopțile, mai mult în rugăciune, cedat în dormitare. Tot aici au fost găsite și sfintele ei Moaște. Se povestește ca odată, când turcii o descoperiseră în pădure si năvăliseră după ea în peștera, peretele din spatele peșterii s-a crăpat, iar sfânta a trecut prin acea despicătura, scăpând astfel din mâinile lor.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Doliu la Mănăstirea Râmeț: Stavrofora Ierusalima Ghibu, proinstareța mănăstirii, a încetat din viață

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Stavrofora Ierusalima Ghibu, proinstareța Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” de la Râmeț, a încetat din viață.

Anunțul a fost făcut de Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia.

Ierusalima Ghibu a trecut la Domnul sâmbătă dimineața, 15 noiembrie. Avea 88 de ani.

Slujba înmormântării maicii Stavrofore Ierusalima Ghibu, stareță a străvechiului așezământ monahal de pe Valea Râmețului timp de 42 de ani, va avea loc luni, 17 noiembrie, la Mănăstirea Râmeț.

Stavrofora Ierusalima Ghibu

Stavrofora Ierusalima Ghibu s-a născut la data de 23 noiembrie 1936, în localitatea Pianu de Sus, judeţul Alba, din părinţii Vasile şi Maria Ghibu. A primit la botez numele Ioana.

Publicitate

A urmat şcoala primară, de patru ani, în comuna Pianu de Sus, continuând cu Gimnaziul Unic, de trei ani, din oraşul Sebeş. Apoi, a urmat cursurile Liceului Teoretic de fete, de patru ani, din Alba Iulia. Dintre cei opt copii ai familiei, mai este în viață doar monahia Anastasia (Ana) Ghibu, viețuitoare în Mănăstirea Râmeț de peste 69 de ani.

Profesor și duhovnic, Sfântul Dometie

La data de 3 iulie 1952, Stavrofora Ierusalima a plecat la Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de la Afteia, județul Alba, alături de mai multe surori de pe Valea Sebeșului. L-a urmat pe Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv, având dorința de a îmbrățișa viața monahală. Aici s-au nevoit până în octombrie 1952, plecând împreună cu Sfântul Cuvios Dometie la două mănăstiri din Eparhia Buzăului, Răteşti și Barbu, unde au fost închinoviate.

Ulterior, Stavrofora Ierusalima a fost primită în obștea Mănăstirii Rătești, loc în care a urmat cursurile Şcolii monahale, de trei ani, avându-l profesor, dar și duhovnic, pe Sfântul Cuvios Dometie. A avut mai multe ascultări în cadrul așezământului, unde a învăţat ţesutul covoarelor manuale în atelierele mănăstirii. A fost rânduită ca ajutoare de contabilă și a predat în cadrul Şcolii elementare din Mănăstirea Rătești atât maicilor, cât și surorilor.

La Mănăstirea Râmeț din 1956

În data de 21 iulie 1956, la îndemnul Sfântului Cuvios Dometie, Stavrofora Ierusalima Ghibu, împreună cu un grup de maici și surori, a plecat din Eparhia Buzăului, venind la Mănăstirea Râmeţ, județul Alba. Aici au rămas până la sfârșitul vieții lor.

La data de 2 iulie 1957, a fost tunsă în monahism de către Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv, primind la călugărie numele Ierusalima.

Activitatea la mănăstire

Din anul 1956 și până în anul 1972, a condus secţia de covoare din cadrul Mănăstirii Râmeț, ce aparţinea Cooperativei „Mureşul” din Alba Iulia și care, ulterior, a aparținut Cooperativei „Record” din Aiud. Din anul 1960, Mănăstirea Râmeț și-a încetat temporar activitatea, prin punerea în aplicare a Decretului 410/1959, moment la care personalul mănăstirii a fost nevoit să părăsească așezământul monahal de pe Valea Râmețului.

Începând cu luna iulie 1972, odată cu revenirea maicilor și a surorilor în Mănăstirea Râmeţ, Stavrofora Ierusalima Ghibu a construit, sub îndrumarea Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț şi cu ajutorul întregului sobor de maici, mai multe clădiri administrative. Cea mai mare și importantă lucrare a fost edificarea bisericii cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” între anii 1982 și 1992.

Stareță a mănăstirii

La data de 1 iulie 1972, a fost numită stareţă a Mănăstirii Râmeţ, conform Ordinului nr. 7451/1972, emis de către Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei și Sibiului, şi, de asemenea, ca urmare a Deciziei Departamentului Cultelor nr. 16 – 371/1972. În perioada anilor 1979-1983, a urmat cursurile Institutul Teologic Ortodox din Sibiu, susținând, cu prilejul absolvirii, lucrarea de licenţă intitulată „Monografia administrativă a Mănăstirii Râmeţ”.

La data de 14 mai 2014, după o lungă şi rodnică perioadă de împlinire a ascultării de stareţă a Mănăstirii Râmeţ (42 de ani), a predat această ascultare la vârsta de 78 de ani. S-a retras în liniștea chiliei, în rugcăciune.

În dimineața zilei de 15 noiembrie 2025, în urma unei îndelungate suferințe, Stavrofora Ierusalima Ghibu a fost chemată la cele veșnice, spre a locui în Împărăția lui Dumnezeu.

foto: basilica.ro / Răzvan Clipici

Citeste mai mult

Eveniment

Numărul maxim de elevi în clasele de liceu, din anul școlar 2026-2027. Reguli pregătite de Ministerul Educației

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Ministerul Educației a pregătit proiectul de metodologie privind cifra de școlarizare în anul școlar 2026-2027. Potrivit documentului, clasele de a IX-a din liceele teoretice și tehnologice vor avea 28 de elevi.

În ceea ce privește clasele cu filieră vocațională profil sportiv, teologic, pedagogic, precum și învățământ liceal de artă, acestea vor avea 24 de elevi, notează edupedu.ro.

Numărul elevilor într-o clasă a crescut, în medie, cu doi elevi din anul școlar 2025-2026.

Potrivit metodologiei puse în consultare, în situații excepționale pot fi aprobate includerea în clase a încă patru elevi, cel mult. Decizia este la nivelul inspectoratelor școlare, fără avizul ministerului.

Reguli pentru formarea claselor de liceu în anul școlar 2026-2027

Numărul de elevi dintr-o clasă de liceu este stabilit luând în considerare traseele educaționale:

  • clasele IX/XI/anul I teoretic/ tehnologic (zi): 28 locuri
  • vocațional (sport/teologic/pedagogic/arte): 24 locuri
  • seral/frecvență redusă – 30 locuri
  • postliceal/maiștri – 32 locuri.

Clasele din învățământul liceal tehnologic dual: se constituie conform solicitărilor operatorilor economici și cu respectarea limitelor legale.

Publicitate

Fiecare liceu ce poate școlariza profil pedagogic trebuie să includă cel puțin o clasă a IX-a „Pedagogia educației timpurii”

La nivelul centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională se realizează un studiu privind orientarea școlară a elevilor din clasa a VIII-a.

Inspectoratele școlare stabilesc numărul de locuri, repartizat pe unități de învățământ, pentru:

  • candidații de etnie romă
  • candidații cu cerințe educaționale speciale;
  • tinerii de origine română din Republica Moldova, țări învecinate și diaspora.

Reguli pentru grădiniță, clase pregătitoare, gimnaziu

Se asigură cuprinderea întregii generații a copiilor în vârstă de 4 ani în grupa mijlocie.

Se asigură cuprinderea întregii generații a copiilor în vârstă de 5 ani în grupa mare.

  • grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puțin de 7 și nu mai mult de 11
  • grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 17
  • grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22
  • educația timpurie, nivel preșcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preșcolari, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 22

Se asigură cuprinderea întregii generații a copiilor a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare.

  • învățământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 24

Se asigură cuprinderea întregii generații de absolvenți ai clasei a VIII-a în învățământul liceal, inclusiv în sistem dual, în vederea finalizării învățământului obligatoriu.

învățământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 28.

Citeste mai mult

Eveniment

Zilele cu dezlegare în Postul Crăciunului 2025. Când se mănâncă pește, untdelemn și vin. Calendarul complet

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate
Postul Naşterii Domnului 2025 a început vineri, 14 noiembrie, și se încheie miercuri, 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului. Este o perioadă de 40 de zile în care credincioșii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății, prin rugăciune, cumpătare și rânduială alimentară.

Postul Crăciunului este considerat un post mai „blând”, având numeroase zile cu dezlegare la pește, precum și dezlegări la untdelemn și vin, stabilite în calendarul ortodox 2025.

Postul Nașterii Domnului, cum se postește?

Ca fel de postire, Postul Nașterii Domnului este de asprime mijlocie (ca și cel al Sfinților Apostoli).

După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul al IX-lea (orele 15.00-16.00) când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marțea și joia se mănâncă legume fierte, drese cu untdelemn și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se îngăduie și pește afară de perioada dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru, potrivit Agerpres.

Dacă lunea, marțea sau joia cade serbarea unui sfânt cu doxologie mare se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea în acest caz se dezleagă la untdelemn și vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi.

Dacă se întâmplă miercuri și vineri praznicul unui sfânt cu priveghere (5, 6, 9, 12 și 13 decembrie), ori hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin. Dezlegare la pește se dă, de asemenea, la praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.

Ultima zi a Postului Nașterii Domnului este de post negru

Ultima zi a Postului Nașterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până la Ceasul al IX-lea, când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și al celor trei tineri în Babilon (Daniel 1, 5, 8-16). În alte părți se ajunează în această zi până la răsăritul Luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit Nașterea Domnului.

Publicitate

Această ajunare amintește totodată de postul ținut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau Botezul creștin și apoi prima împărtășire, la Liturghia săvârșită atunci în acest scop (Liturghia Sfântului Vasile, care în prezent se săvârșește dimineața)

Rânduiala generală: când se dă pește în mod obișnuit

„Luni, miercuri şi vineri se posteşte mai aspru; marţea şi joia se mănâncă mâncare de post cu untdelemn şi vin; sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte, afară de perioada 20–25 decembrie, când postul devine mai aspru,” conform Liturgicii generale
Așadar, toate sâmbetele și duminicile din 15 noiembrie până în 19 decembrie au dezlegare la pește, indiferent dacă sunt menționate separat sau nu.

Zilele cu dezlegare la pește marcate expres în calendarul ortodox 2025

Zile cu dezlegare la PEȘTE în timpul săptămânii (zile speciale)

  • 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
  • 25 noiembrie – Odovania praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului (Sf. Ecaterina, Sf. Mercurie)
  • 2 decembrie – Sf. Cuv. Paisie și Cleopa de la Sihăstria
  • 4 decembrie – Sf. Mare Muceniță Varvara, Sf. Ioan Damaschin
  • 6 decembrie – Sf. Ierarh Nicolae (coincide cu zi de sâmbătă, oricum cu pește)
  • 7 decembrie – Sf. Filofteia (duminică)
  • 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria
  • 13 decembrie – Sf. Dosoftei, Sf. Eustratie și ceilalți mucenici (sâmbătă)
  • 18 decembrie – Sf. Cuvios Daniil Sihastrul

Aceste zile sunt marcate în mod clar în calendarul BOR și nu sunt interpretări sau deducții.

Zile cu pește prin regula generală (sâmbătă și duminică)

Conform rânduielii bisericești toate sâmbetele și duminicile din Post au dezlegare la pește, până la data de 19 decembrie.

Astfel, în Postul Crăciunului 2025, pește se mănâncă și în:

Noiembrie

  • 15 noiembrie (sâmbătă)
  • 16 noiembrie (duminică)
  • 22 noiembrie (sâmbătă)
  • 23 noiembrie (duminică)
  • 29 noiembrie (sâmbătă — menționată și ca zi specială)
  • 30 noiembrie (duminică – Sf. Apostol Andrei)

Decembrie

  • 6 decembrie (sâmbătă – și sărbătoare mare)
  • 7 decembrie (duminică – și zi specială)
  • 13 decembrie (sâmbătă – și zi specială)
  • 14 decembrie (duminică)

După 20 decembrie, postul devine mai aspru și nu mai există dezlegări la pește până la Crăciun.

Zile cu dezlegare la untdelemn și vin

Conform rânduielii generale:

  • Marți și joi, în tot postul – mâncare de post cu ulei și vin
  • Zilele mari care nu au pește – au cel puțin ungere cu ulei și vin, conform calendarului ortodox și tradiției locale
  • Regula este stabilă și nu variază de la an la an.

Calendar complet al dezlegărilor la pește în Postul Crăciunului 2025

Noiembrie

  • 15 noiembrie – pește
  • 16 noiembrie – pește
  • 21 noiembrie – pește (sărbătoare mare)
  • 22 noiembrie – pește
  • 23 noiembrie – pește
  • 25 noiembrie – pește (sărbătoare mare)
  • 29 noiembrie – pește
  • 30 noiembrie – pește (Sf. Andrei)

Decembrie

  • 2 decembrie – pește
  • 4 decembrie – pește
  • 6 decembrie – pește
  • 7 decembrie – pește
  • 9 decembrie – pește
  • 13 decembrie – pește
  • 14 decembrie – pește
  • 18 decembrie – pește

Nu se mai consumă pește înainte de Crăciun

În perioada 20–24 decembrie, conform rânduielii bisericești se ține post mai aspru.

Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Sănătății propune ca intervențiile stomatologice cu anestezie generală să fie făcute în spitalele publice de urgență

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, propune ca intervențiile stomatologice cu anestezie generală să fie făcute în ambulatoriile spitalelor publice, scrie alba24.ro.

Contextul inițiativei este dat de cazul unei fetițe de 2 ani care a murit, joi, la o clinică stomatologică din Capitală, în urma unei anestezii generale.

”Văzând reacțiile voastre din ultimele zile și ascultând oamenii din jurul meu – pacienți, medici, specialiști, prieteni – mi-a venit o idee. Și înainte de a merge mai departe, vreau să mă sfătuiesc cu voi.

Cum vi s-ar părea dacă am reglementa posibilitatea ca anumite intervenții stomatologice care necesită anestezie generală să se efectueze în spitalele publice de urgență – în ambulatoriul de specialitate mai exact?

Mă refer la intervenții stomatologice cu anestezie generală, realizate în condiții de siguranță, în cadrul unor cabinete de stomatologie înființate în ambulatoriile spitalelor publice.

Nu pretind că se poate peste noapte, dar cred că putem începe acest drum astfel încât, treptat, să oferim pacienților acces la proceduri sigure, moderne, în spitale pregătite pentru astfel de intervenții și mai ales pregătite dacă apare o complicație de urgență.

Publicitate

Și vorbesc despre un model care să fie decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în regim de ambulatoriu sau spitalizare de zi – exact cum se întâmplă deja cu multe alte servicii medicale din spitalele publice.

Eu cred că acest demers poate ajuta foarte mulți oameni”, a transmis, pe pagina sa de Facebook, ministrul Sănătății.

Cazul decesului fetiței de 2 ani

O fetiță de 2 ani a decedat la o clinică stomatologică privată din București, joi, în urma unei anestezii generale.

La fața locului au fost chemate echipaje medicale, care au efectuat manevre de resuscitare, însă în pofida eforturilor depuse, fetița a decedat.

A fost începută urmărirea penală in rem cu privire la infracțiunea de ucidere din culpă. Procurorii susțin că autopsia efectuată la INML indică faptul că pacienta avea patologie cronică preexistentă complexă.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat, vineri, că autorizațiile la acea clinică nu au fost emise corespunzător, existând spații care nu respectă normativul și legislația în vigoare cu privire la funcționarea unui cabinet în care se asigură anestezie intravenoasă.

Reprezentanții clinicii susțin însă că ”activitățile de sedare profundă, desfășurate de clinică în ultimii ani, s-au realizat în cadrul unei unități care a funcționat în baza autorizațiilor și avizelor necesare, eliberate de instituțiile competente”, potrivit Agerpres.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending