Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2024: Schimbarea la Față a Mântuitorului

Publicat

Publicitate

Schimbarea la Față a Domnului (numită și Transfigurarea Domnului) este un eveniment descris în Evanghelii, în care Domnul a fost văzut de apostolii săi într-o lumină nouă pe Muntele Tabor alături de Sfinții Proroci Ilie Tezviteanu și Moise.

Sfinții Părinți au interpretat acest eveniment drept una din cele mai mari minuni săvârșită de Hristos, deoarece prin aceasta Mântuitorul a arătat apostolilor, și prin aceștia lumii întregi, care este slava lui Dumnezeu. Această sărbătoare este prăznuită în calendarul ortodox pe data de 6 august.

Atunci au stat înaintea Lui, prin porunca Lui, doi Proroci: Moise, dintre morți, și Ilie, din Rai, și le vorbea lor despre Pătimirea Lui și despre ceea ce avea să se săvârșească la Ierusalim. Din această pricină, Apostolii, deșteptându-se, au văzut slava Lui cea negrăită, fața Sa cea luminoasă ca soarele, hainele Lui albe ca lumina și doi bărbați stând și vorbind cu El, întru slava aceea, și s-au înspăimântat.

Și au cunoscut, descoperindu-le lor Duhul Sfânt, că bărbații aceia erau Moise și Ilie și au înțeles cuvintele lor despre Pătimirea cea de bunăvoie a lui Hristos.

Așadar, Apostolii stăteau cutremurați, ascultând cele ce se grăiau și îndulcindu-se cu vederea slavei celei dumnezeiești, atât cât puteau cuprinde ochii lor trupești, deoarece Domnul le-a arătat numai atât cât putea suferi firea omenească; de vreme ce este cu neputință omului muritor să vadă dumnezeirea cea fără de moarte și nevăzută, precum de demult i-a răspuns Dumnezeu lui Moise, care se ruga ca să-i arate slava feței Sale celei dumnezeiești, zicând: “Nu poate vedea omul fața Mea și să trăiască” (Ieșire 33, 20).

Deci, sfârșind Mântuitorul Hristos de vorbit cu Moise și cu Ilie, iar Apostolii înțelegând, prin Duhul, de plecarea Prorocilor, lui Petru i-a părut rău, pentru că dorea neîncetat să se bucure de slava lui Hristos și să se îndulcească de vederea cinstiților Proroci. De aceea, luând îndrăzneală a și zis: “Învățătorule, bine este ca noi să fim aici și să facem trei colibe: una Ție, una lui Moise și una lui Ilie” (Luca 9, 33).

Publicitate

Însă, pe când grăia Petru acestea, un nor luminos i-a umbrit pe Apostoli, înconjurând vârful Muntelui Tabor. Atunci Apostolii au fost cuprinși de frică, pentru că, apropiindu-se de Hristos, au intrat și ei în nor și au auzit un glas, zicând: “Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L” (Matei 17, 5).

La auzirea acestui glas venit de Sus, Apostolii au fost cuprinși cu totul de frică și, temându-se, au căzut cu fețele la pământ. Atunci slava Domnului s-a depărtat de la fața lor. Iar Domnul, apropiindu-Se, S-a atins de ei, zicându-le: “Sculați-vă și nu vă temeți!” (Matei 17, 7). Iar ucenicii, ridicându-și ochii, n-au văzut pe nimeni, decât numai pe Domnul Iisus Hristos.

Și, pe când se coborau din munte, Domnul le-a poruncit să nu spună nimănui nimic despre cele întâmplate, până ce nu va pătimi și nu va învia din morți. Deci, ucenicii n-au spus nimănui nimic despre Schimbarea la Față a Domnului.

Mântuitorul, îndreptându-Se pe drumul spre Ierusalim, drumul spre Pătimire, Cruce și moarte, dar cunoscând și slăbiciunea omenească a Apostolilor, n-a vrut să-Și lase ucenicii deznădăjduiți. Odată cu Schimbarea Lui la Față, Domnul a luminat și a îmbărbătat inima lor, față de sminteala crucii, care urma să fie, așa cum ne arată mi târziu Sfântul Apostol Pavel la 1 Corinteni 1, 23.

Umilirile, oricât de adânci, ale Pătimirilor și ale morții Mântuitorului, nu mai puteau clătina cu totul credința celor care cunoscuseră dumnezeirea ascunsă a Învățătorului lor. Pătimirile și moartea Mântuitorului nu mai sunt un sfârșit, ci dovezi că El S-a predat morții de bunăvoie, pentru mântuirea lumii.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Ziua Culturii Naționale/ Președintele Academiei: Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român

Publicat

Publicitate

Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român, afirmă președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, într-o declarație acordată AGERPRES cu ocazia Zilei Culturii Naționale, subliniind că este necesar să ne prețuim valorile ”așa cum sunt ele”, să ne cultivăm limba ”ca un fagure de miere” peste tot, în țară și în lume.

”Faptul că sărbătorim cultura de ziua lui Mihai Eminescu nu este o întâmplare. Dintre toți creatorii spirituali români, cel mai reprezentativ este, fără îndoială, Eminescu. El nu a fost declarat prototipul sau simbolul culturii românești de către vreo instanță și nici impus de vreo instituție a statului, ci de viața însăși, de marea personalitate colectivă a poporului român și, prin urmare, el nu poate fi judecat, admonestat ori coborât de pe piedestal prin voința cuiva. Eminescu exprimă în opera sa, in nuce, întreaga istorie a culturii românești și europene. Eminescu are versuri clasice precum cele ale lui Ovidiu, cel înveșnicit la Tomis. El cântă dragostea galantă și onoarea cavalerilor medievali ca odinioară trubadurii și truverii, el detaliază Evul Mediu al lui Alexandru cel Bun, de la 1400, așa cum făcea Victor Hugo, în ‘Notre-Dame de Paris’, pentru spațiul francez”, arată Ioan-Aurel Pop.

Eminescu, spune academicianul, anticipează și lumea viitorului, criticând scena politică, proiectând, prin perceperea vitezei luminii și prin universul ideatic al unei lumi în eternă mișcare, creația culturală și științifică românească în cel de-al treilea mileniu.

”Eminescu, născut la o dată precisă (15 ianuarie 1850) și într-un loc anume (în Țara de Sus a Moldovei), și-a încheiat scrisul odată cu vârsta sa christică pământească, dar a fost atins de aripa de înger a eternității. Eminescu este european pentru că exprimă esența spiritului românesc și este cel mai reprezentativ creator român fiindcă s-a încadrat în numitorul comun european”, a spus Ioan-Aurel Pop.

Eminescu, remarcă președintele Academiei, nu are nevoie de laude sau de elogii.

”Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român. De aceea, data nașterii ‘băietului’ care-și plângea dascălul la Cernăuți în 1866 este și Ziua Culturii Naționale pentru români. Complexele noastre sunt legate de amploarea, nu de valoarea creației culte românești, iar amploarea este limitată de mulți factori, inclusiv de circulația limitată a limbii române. Cu toate acestea, este firesc ca noi ‘locului să ne ținem’, să ne prețuim valorile așa cum sunt ele, să ne cultivăm limba ‘ca un fagure de miere’ peste tot, în țară și în lume, fără ostentație, așezându-le pe toate în concertul intelectual european”, a îndemnat Ioan-Aurel Pop.

Publicitate

Ziua Culturii Naționale este și sărbătoarea limbii în care se exprimă această cultură.

”Academia Română se străduiește de peste un secol și jumătate să creeze cultură, să valorifice creația intelectuală românească validată, cea din toate timpurile, și să pregătească premisele operelor noastre spirituale din viitor. Astăzi, Ziua Culturii Naționale este și sărbătoarea limbii în care se exprimă această cultură, este sărbătoarea creației spirituale, ca formă superioară de exprimare a valorilor sufletului, de către marii creatori. Le aducem tuturor omagiul nostru și, cu precădere, celui care a așezat pe un piedestal de neatins versul și limba românească, lui Mihai Eminescu”, a transmis președintele Academiei Române, care consideră ”natural” ca în Republica Moldova, a cărei limbă oficială este tot cea în care a scris Eminescu, Ziua Culturii Naționale să fie aceeași cu sărbătoarea omonimă din România.

Începând cu data de 15 ianuarie 2011, cultura română beneficiază de o sărbătoare oficială, cu statut național, stabilită la data aniversării poetului Mihai Eminescu. Ziua Culturii Naționale a fost inițiată de academicianul Eugen Simion, președinte al Academiei Române la acea dată, și legiferată de Parlamentul României în anul 2010. Ajunsă la cea de-a XVI-a ediție, Ziua Culturii Naționale este celebrată în toate comunitățile locuite de români, în interiorul sau în afara granițelor țării. AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

Tăieri de posturi în primării și la poliția locală. Reducere de până la 30% a personalului sau scăderea cheltuielilor salariale

Publicat

Publicitate

Primăriile din România ar putea fi obligate să își reducă semnificativ aparatul de specialitate, inclusiv structurile de poliție locală, potrivit unui proiect de lege pregătit de Guvern. Documentul prevede diminuarea numărului de posturi cu până la 30%, dar oferă și o variantă alternativă: reducerea cheltuielilor de personal, fără concedieri, aplicabilă temporar în anul 2026, scrie alba24.ro.

Proiectul a fost pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), unde pot fi consultați actele normative înainte de adoptare.

Proiectul de lege analizat de Profit.ro marchează o schimbare de paradigmă în administrația locală. Statul nu mai acceptă aparate administrative dimensionate „după nevoie politică”, ci încearcă să le aducă în limitele unei formule matematice legate de populație și buget.

Dacă proiectul de lege va fi adoptat în forma actuală, administrațiile locale din județul Alba intră într-o perioadă inevitabilă de ajustare dureroasă, indiferent de soluția aleasă: concedieri sau tăieri de venituri.

Poliția locală devine una dintre cele mai expuse structuri. Noile plafoane, calculate strict în funcție de populație, nu mai lasă loc de interpretări sau excepții. În localitățile unde poliția locală a fost extinsă în timp, din rațiuni mai degrabă politice decât operaționale, urmează reduceri clare sau restructurări forțate.

Reducere de posturi, dar cu limită clară

Conform proiectului, numărul maxim de posturi comunicat de instituția prefectului fiecărei unități administrativ-teritoriale va fi redus cu 30%. Totuși, această măsură nu poate conduce la desființarea a mai mult de 20% din posturile ocupate efectiv.

Cu alte cuvinte, chiar dacă reducerea teoretică este de 30% din organigramă, concedierile nu pot depăși pragul de 20% din personalul aflat în activitate.

Publicitate

Alternativă pentru 2026: reducerea cheltuielilor salariale

Pentru anul 2026, proiectul introduce o soluție temporară, alternativă la desființarea posturilor. Autoritățile deliberative locale (consilii locale sau județene), la propunerea primarului sau a președintelui de consiliu județean, pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal, în locul reducerii efective a posturilor ocupate.

Calculul sumei care trebuie economisită se face astfel:

  • se stabilește media lunară a cheltuielilor de personal realizate în anul 2025, pentru posturile prevăzute de OUG nr. 63/2010;
  • media se împarte la numărul de posturi aprobate;
  • rezultatul se înmulțește cu numărul de posturi care ar fi trebuit desființate și cu numărul de luni rămase până la 31 decembrie 2026, calculate după un termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Măsura trebuie aplicată pe toată perioada rămasă până la finalul anului 2026.

Rolul prefecților

În termen de 20 de zile de la publicarea legii, prefecții vor avea obligația să comunice fiecărei unități administrativ-teritoriale numărul maxim de posturi rezultat în urma noilor reguli.

Scopul declarat al legii

Inițiatorii susțin că aceste măsuri creează premisele optimizării resurselor umane și bugetare ale administrației publice locale, într-un context de presiune asupra bugetelor și de necesitate a controlului cheltuielilor publice.

Noi categorii de localități, în funcție de populație

Proiectul introduce și modificări privind stabilirea numărului de posturi, ținând cont de evoluția demografică. Astfel, pentru comunele care au depășit pragul de 20.000 de locuitori, se creează două noi categorii:

  • localități cu populație între 20.000 și 50.000 de locuitori;
  • localități cu peste 50.000 de locuitori.

Aceste modificări permit alocarea unui număr mai mare de posturi, adaptat nevoilor reale ale comunităților.

Redimensionarea poliției locale

Numărul polițiștilor locali va fi stabilit strict în funcție de populația unității administrativ-teritoriale, după următoarele criterii:

  • un polițist local la fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, orașe, municipii și sectoarele municipiului București;
  • un polițist local la fiecare 6.500 de locuitori pentru județe și municipiul București;
  • localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori nu pot înființa poliție locală, decât dacă își acoperă integral cheltuielile de funcționare din venituri proprii; în acest caz, pot avea maximum 3 polițiști locali.

Posturile stabilite pot fi utilizate exclusiv pentru serviciul public de poliție locală sau pentru paza obiectivelor de interes județean.

Ce tipuri de posturi sunt incluse

Numărul maxim de posturi calculat include:

  • funcționari publici cu funcții specifice de polițist local;
  • funcționari publici cu funcții generale;
  • personal contractual.

Citeste mai mult

Economie

APIA Botoșani dă startul depunerii cererilor de plată pentru Intervenția DR-06, campania 2026

Publicat

Publicitate

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Botoșani informează potențialii beneficiari că, până la data de 3 februarie 2026, pot fi depuse cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) — Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) — Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023—2027.

Completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic, de către solicitant, prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro, secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.

Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 cuprind angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor autorizate sanitar-veterinar, deţinute de solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea și se depun însoţite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.

Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile la link: https://apia.org.ro/planul-national-strategic-2023-2027-pns-al-romaniei/interventii-implementate-din-pns/bunastarea-animalelor-dr-06/ .

Citeste mai mult

Cultura

Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale la Ipotești. Programul zilelor de 15 și 16 ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, joi, 15 ianuarie, o serie de evenimente dedicate Zilei Culturii Naționale, în cadrul manifestărilor Zilele Eminescu. Programul va continua vineri, 16 ianuarie, cu activități dedicate tinerilor și educației literare.

Ziua de 15 ianuarie debutează la ora 09:30, cu un Te Deum oficiat la Biserica Familiei Eminovici din Ipotești, moment de reculegere și omagiu adus poetului Mihai Eminescu.

Începând cu ora 11:00, în mai multe instituții de învățământ din Botoșani și Dorohoi se vor desfășura întâlniri din seria „Poeți în dialog”: la Liceul „Regina Maria” din Dorohoi va avea loc un dialog cu Andrei Gamarț și Oana Cătălina Ninu, moderat de Lucia Țurcanu; elevii și profesorii de la Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botoșani se vor întâlni cu Matei Vișniec și Daniela Varvara, discuția fiind moderată de Mihaela Anițului; la Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani se va ține întâlnirea cu Lucian Vasilescu și Angelica Stan, moderată de Oana-Petronela Buzatu-Iliescu.

La aceeași oră, membrii Cercului de lectură „Unde fugim de acasă?” de la Școala Gimnazială nr. 7 din Botoșani, îndrumați de profesoara Loredana Carcea, vor avea un dialog cu scriitoarea Adina Rosetti.

De la ora 13:00, elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” Botoșani vor participa la un dialog cu scriitorul Varujan Vosganian, moderat de profesoara Daniela Epurianu.

Programul zilei de 15 ianuarie mai include vizite la atelierele creatorilor Victor Teișanu (Darabani), Stelorian Moroșanu (Dorohoi) și Dan Sociu (Botoșani), precum și expoziția interactivă cu artistul digital și regizorul de animație Sergiu Negulici, organizată la Memorialul Ipotești la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

Publicitate

La ora 15:00, publicul este invitat la proiecția filmului documentar „Fără ieșire. Aici viața se bea”, dedicat poetului Ioan Es. Pop, la Cinematograful „Unirea”. Filmul a fost realizat de un cristian, prin proiectul „Cartierul literelor”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, și va fi prezentat de poetul Lucian Vasilescu.

Atelierele de poezie „Sburătorul”, coordonate de poetul Vasile Iftime, se vor ține, începând cu ora 15:00, la Școala Gimnazială nr. 1 Blândești. La Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani vor continua atelierele „Povești din Ipotești”, coordonate de scriitoarea Adina Popescu și regizorul Iulian Manuel Ghervas (Sala de marmură, ora 16:00).

De la ora 15:30, la Casa „Nicolae Iorga” din Botoșani, va avea loc cea de-a treia ediție a Cercului de lectură de la Memorialul Ipotești, la care se va discuta romanul Ferenike de Doina Ruști; ședința va fi moderată de Loredana Carcea.

Începând cu ora 16:00, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești, Rapsozii Botoșanilor vor susține recitalul „Melodii pe versuri de Eminescu”, iar la Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache” din Botoșani va avea loc Concursul de recitare „Dor de Eminescu”, ediția a III-a, organizat de Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani și dedicat elevilor din județul Botoșani.

Manifestările dedicate Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale se vor încheia vineri, 16 ianuarie, la ora 10:00, cu Rotonda cenaclurilor literare pentru copii și tineret, eveniment organizat de Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani, cu participarea membrilor cenaclurilor „Nuferi albi” – Corni (coord. prof. Maria Vasiliu), „Litera” – Stăuceni (coord. prof. Gabriel Atănăsoaie) și „Luceafărul” – Hănești (coord. prof. Georgică Manole).

Intrarea la toate evenimentele este liberă.

Programul detaliat al Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale poate fi consultat pe site-ul Memorialului Ipotești: https://eminescuipotesti.ro/posts/Zilele%20Eminescu.

Ediția 2026 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale” este organizată cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, Institutului Cultural Român, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația Nord, cu sprijinul instituțiilor de cultură și învățământ și a mediului privat.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending