Adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, este pomenită în calendarul creștin ortodox la 25 iulie. Sfânta Ana este mama Maicii Domnului, ea fiind ocrotitoarea copiilor și a maternității, pentru că a zămislit la bătrânețe, după multe rugăciuni, lacrimi și post.
Sfânta Ana a fost mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Maria, care, prin harul lui Dumnezeu, s-a făcut bunica după trup a Mântuitorului Hristos.
Sfânta Ana era din seminția lui Levi și a fost fiica Mariei și a preotului Natan din neamul lui Aaron. Aceștia au trăit în timpul reginei Cleopatra a Egiptului (69-30 î.Hr.). Ei au avut trei fete: Maria, Sovi și Ana. Maria s-a căsătorit la Betleem și a născut pe Salomeea moașa; Sovi s-a căsătorit tot la Betleem și a născut pe Elisabeta, mama Sfântului Proroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul; iar Ana s-a căsătorit în pământul Galileei. Aici, Prin multă rugăciune, ea a născut-o pe Fecioara Maria, Născătoarea de Dumnezeu și începătoarea mântuirii noastre. Astfel, putem afirma ca Elisabeta, Salomea și Maica Domnului erau verișoare, iar Mântuitorul era verișor de gradul doi cu Sfântul Ioan Botezătorul.
Nerodirea pântecelui – ocara lumii Sfânta și dumnezeiasca Ana a primit o vrednicie și mai mare, cununându-se cu dreptul Ioachim, un bărbat înțelept din Galileia. Drepții Ioachim și Ana au fost o pereche sfințită de Dumnezeu, petrecându-și zilele în cuviincioșie duhovnicească, în post și rugăciune. Dar ajungând la vârsta bătrâneții fără să rodească un vlăstar pentru familia lor, sfinții s-au rugat Domnului să dezlege sterpăciunea lor și să le dea un rod. Pe vremea aceea, nerodirea de prunci era considerat un blestem de la Dumnezeu. Însă aceasta nu era blestem, ci s-a făcut ca să se arate puterea lui Dumnezeu și credința lor. Deși întreaga cetate îi vorbea de rău, și nici măcar preoții templului nu le mai primeau jertfele, drepții Ioachim și Ana nu s-au lăsat biruiți de răutatea lumii, necontenind a striga către Dumnezeu să ridice de pe dânși rușinea aceasta, promițând că darul lor îl vor da Domnului, ca semn de mulțumire. Sfânta Ana ia în pântece pe Maica Vieții Și pe când se ruga dreptul Ioachim în pustie, și sfânta Ana în grădina sa, au primit amândoi înștiințare de la Gavriil, îngerul Domnului vestea cea mare de bucurie, că Ana are să nască pe cea mai curată și mai slăvită dintre femei, pe Maica Fiului lui Dumnezeu. Bunele vestiri și făgăduința Domnului n-au întârziat să se împlinească, pentru că la scurt timp de la vedenia îngerească, sfânta Ana a luat în pântece pe Fecioara Maria, Prea Sfânta Maică a Domnului.
Sfânta Ana aduce la templu pe Maica Domnului
Sfânta Ana i-a dat naștere Maicii Domnului, fecioara pe care Dumnezeu o alesese ca fiind cea mai sfânta din neamul omenesc și singura femeie vrednica și curata a vremii care să îi dea naștere Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Pe când Maria a împlinit vârsta de trei ani, Sfânta o duce la Templu din Ierusalim și o oferă în slujba Domnului, în timp ce Sfânta Ana își va petrece restul vieții în post și rugăciune. Mai mult de-at atât, Ana face fapte bune celor nevoiași, așteptând clipa în care ceea ce promisese Dumnezeu se va adeveri.
Publicitate
Adormirea Sfintei Ana
Adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu 25 iulie
La vârsta de 69 de ani trece la cele veșnice și Dumnezeu o ia alături de el în Ceruri. Conform Tradiției Bisericești, Fecioara Maria își pierduse ambii părinți încă de când avea doar 11 ani și era la Templu.
Surse: Crestin Ortodox, Calendar ortodox, Basilica, Active News.
Unde se găsesc moaștele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului
Potrivit mărturiei lui Procopius, în vremea domniei împăratului Iustinian cel Mare (527-565), în capitala bizantina – Constantinopol – a fost ridicata o biserica închinata Sfintei Ana.
Împăratul bizantin Iustinian al II-lea (685-695; 705-711) a reparat și întărit vechea biserica a Sfintei Ana, după ce Sfânta Ana i-a apărut în vedenie soției sale, însărcinata la acea vreme. Cu aceasta ocazie, Sfintele ei Moaște și un vestmânt (acoperământ) au fost aduse în Constantinopol și așezate în biserica, spre închinare.
Moaștele Sfintei Ana au fost aduse, din Tara Sfânta în Constantinopol, în anul 710, acestea fiind păstrate în biserica în Biserica Sfânta Sofia, până în anul 1333. Prăznuirea sfintei, în întreaga Biserica Ortodoxa, se face în ziua de 9 septembrie, imediat după Nașterea Maicii Domnului.
Canonul Sfintei Ana a fost compus de către Sfanțul Teofan Imnograful (817), însa parți mai vechi din slujba sunt atribuite și lui Anatolie din Bizanț (458). Adormirea Sfintei Ana este prăznuita în ziua de 25 iulie, care poate coincide cu ridicarea bisericii din Constantinopol, ori cu aducerea aici a Sfintelor ei Moaște.
Moaștele Sfintei Ana de la Schitul Sfânta Ana din Sfanțul Munte Athos
Schitul Sfânta Ana Mare este cel mai vechi și mai însemnat schit din Sfanțul Munte. Schitul a fost întemeiat în ultimele decenii ale secolului al XVII-lea, pentru a păstra în biserica Piciorul stâng al Sfintei Ana. Sfintele ei Moaște au fost aduse în schit de către Cuviosul Simeon, în ziua de 26 octombrie 1666, potrivit codex-ului schitului.
Moaștele Sfintei Ana se păstrează cu mare evlavie în biserica centrala, unde pomelnicele primite din întreaga lume sunt pomenite, cu mare razna și așezare duhovnicească. Nenumărate sunt minunile săvârșite de Sfânta Ana, mai ales în cazurile privind infertilitatea și nașterea de prunci.
Sfintele Moaște ale Sfintei Ana în întreaga lume
În bisericile Sfanțului Munte se mai afla si alte Moaște ale Sfintei Ana. Astfel, în biserica din Mănăstirea Cutlumuș se află întregul picior drept al Sfintei Ana. În biserica din Mănăstirea Stavronikita se păstrează mana Sfintei Ana. Parți din trupul Sfintei Ana se mai afla si în Catedrala Patriarhatului din Ierusalim si Antiohia, în Manastirea Kykkos, din insula Cipru, cat și în alte biserici și mănăstiri din lume.
Sultanul Insulei Limnos nu putea să dobândească copii și, din această pricină, era foarte mâhnit. Auzise de la locuitorii insulei, care vizitaseră Sfântul Munte și Schitul „Sfintei Ana”, despre minunile mamei Maicii Domnului și ajutorul pe care ea îl dă soților fără copii. Fiind încredințat de istorisirile pe care le auzise, el a trimis, prin niște închinători, daruri la Schit pentru Icoana Sfintei Ana și le-a cerut să-i aducă untdelemn și agheasmă de la Sfânta.
Pentru că sultanul era de altă religie, creștinii au aruncat darurile lui și nu i-au adus nimic. Însă sultanul nu și-a pierdut nădejdea, ci a trimis alte daruri, prin alți închinători, la Schitul „Sfintei Ana”, și le-a cerut și acestora să-i aducă agheasmă și untdelemn de la Icoană, amenințându-i chiar cu pedepse aspre, dacă nu-i vor aduce.
Monahii din Schit, deoarece sultanul nu era creștin și din cauza pedepselor făgăduite creștinilor, i-au trimis apă de băut, nu agheasmă, și ulei obișnuit, nu sfințit. Însă Sfânta Ana, văzând credința și stăruința sultanului, l-a ajutat și i-a împlinit cererea, iar la vremea cuvenită soția i-a născut un prunc sănătos.
Drept recunoștință, sultanul i-a dăruit Sfintei Ana o candelă prețioasă, care atârnă la icoana ei și astăzi. Dar, fiindcă argintarul furase din materialul prețios, sultanul a adăugat oul din partea de jos a candelei, astfel încât darul să fie complet, adică să aibă greutatea de argint pe care o făgăduise la început.
Starețul și ucenicul
Starețul Macarie de la Chilia „Adormirea Maicii Domnului” din Schitul Sfintei Ana (Sfântul Munte Athos) era grav bolnav. Starețul era de loc din Tesalonic și de mic venise și se călugărise la Schitul Sfintei Ana. Din pricina nevoinței exagerate, ajunsese la epuizare, mai ales că nu era înzestrat cu rezistență trupească.
În Duminica Lăsatului de Sec de Carne din anul mântuirii 1750, Starețul Macarie, din pricina epuizării, ajunsese în pragul morții. Ucenicul său, monahul Teoctist, care avea și grija Kiriakonului Schitului, după Dumnezeiasca Liturghie din acea Duminică, a fost cuprins de o mare mâhnire, neștiind ce mâncare să-i pregătească Starețului său, care să-l întărească oarecum și să-l ridice din istovirea ce o avea.
Cu această mâhnire în suflet a coborât la mare, gândindu-se că, poate, va găsi vreun pește. Însă marea era atât de tulburată și învolburată, încât nicio barcă nu era la țărm și nici pe mare nu se vedea trecând vreuna. Atunci, umilindu-se cu sufletul, a îngenuncheat și cu multă credință, din durerea inimii, s-a rugat lui Dumnezeu și Sfintei Ana, Maica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Nu a apucat să-și sfârșească rugăciunea, că Părintele Teoctist vede pe valurile înspumate ale mării jucând un pește destul de mare. Îndată, luminat fiind de Dumnezeu, a făcut semnul Crucii în direcția unde se vedea peștele și un val – o, minunile Tale, Hristoase Împărate! – a aruncat acel pește pe nisipul de pe țărm.
Părintele Teoctist, plin de bucurie, a luat peștele, l-a dus sus la Kiriakon (biserica centrală, lângă care se afla și bucătăria), l-a pregătit și i-a dat Starețului său să mănânce. De îndată ce a mâncat din acel pește, Starețul s-a întremat și a prins atâta putere, încât s-a făcut deplin sănătos, tămăduindu-se de boala sa.
Cu mâncarea care a rămas, i-a ospătat pe toți monahii și mirenii care se aflaseră în acea zi la Kiriakonul Schitului și care, cu toții, au slăvit pe Preabunul Dumnezeu, Cel minunat în lucrurile Sale și în Sfinții Săi.
Vindecarea Arhimandritului Varnava
Neobositul stareț al Mănăstirii Pângărați din Neamț, arhimandritul Varnava era cunoscut în vremea sa ca un priceput dascăl și duhovnic. Sătenii îi purtau un respect deosebit acestui călugăr care îi învăța pe copiii lor carte, recomandându-i pe cei mai buni dintre ei ca preoți la sate.
În toamna anului 1849, starețul s-a îmbolnăvit greu, încât nu mai avea nădejde de viata. În luna decembrie a acelui an a cerut ucenicilor să-l ducă la icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana din Mănăstirea Bistrița. Aici, cu multe lacrimi rugându-se, s-a vindecat desăvârșit, prin minune, și s-a întors sănătos la mănăstirea sa.
Ca semn de recunoștință, starețul a împodobit icoana Sfintei Ana cu o strană nouă, care se păstrează până astăzi. Iar pe reversul ei a scris următoarele: „Această strană pentru sfânta icoană făcătoare de minuni s-a făcut cu toată cheltuiala cuvioșiei sale, Arhimandritul Varnava, egumenul Mănăstirii Pângărați, care, îmbolnăvindu-se cumplit la 1849, decembrie 14, și fiind la ceasul de pe urmă, cu mare laudă sfânta icoană îndată l-a făcut sănătos. Iar strana s-a gătit la anul 1853, ghețărie, 24”.
Etimologia / semnificația numelui Ana
Ana – este un prenume de fată cu rădăcini puternice într-un vechi nume ebraic, „Hannah” (Channah), adesea purtat de către personaje biblice și care înseamna „har” sau „Darul lui Dumnezeu dat lumii”.
În Cărțile lui Samuel, Hannah (Ana) este mama profetului Samuel. Aceasta a fost nefertilă, și în templu s-a rugat ca Dumnezeu să îi dea un fiu. Iar dacă el se va naște, acesta va îndrumat pentru a deveni preot.
Când s-a născut juncul, Samuel, Hannah i l-a încredințat lui Eli să fie crescut ca un preot (1 Samuel 1: 2).
Acest prenume feminin poate fi întâlnit (destul de rar) ca și nume de familie.
Derivate ale numelui Ana
Anca, Aneta, Anisoara, Nana, Ani, Anita, Anuța, dar și, sub influența occidentală, Ani sau Anita.
Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Ana?
Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 9 septembrie când serbăm pe Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana, sau pe data de 3 februarie atunci când pomenim pe Sfântul și dreptul Simeon, primitorul de Dumnezeu și prorocița Ana sau pe data de 25 iulie când facem pomenirea adormirii Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Icoana Sfintei Ana, mama Maicii Domnului
Drepții Ioachim și Ana se zugrăvesc după cum urmează: Dreptul Ioachim se zugrăvește bătrân, cărunt, cu barba rotundă. Sfânta Ana se zugrăvește bătrână, purtând un chiton (veșmântul de dedesubt) roșu și un himation (veșmântul de deasupra) verde. Ei sunt zugrăviți în diferite scene din viața Maicii Domnului: zămislirea acesteia, nașterea, binecuvântarea ei de preoți și Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. De multe ori, Sfânta Ana este zugrăvită purtând-o în brațe pe Maica Domnului pruncă, iar uneori sunt zugrăviți amândoi drepții Ioachim și Ana, cu Fecioara, copilă, între dânșii. Mai rar, Sfânta Ana se zugrăvește și singură.
Cartea în format fizic ➡ Dionisie din Furma – Erminia Picturii Bizantine, pp. 89, 138, 184, 210.
Lacul Sfânta Ana
Lacul Sfânta Ana (în maghiară Szent Anna-tó) este singurul lac vulcanic din România. Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, în stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu Mare (în maghiară Nagy-Csomád), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).
Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620m și o lățime maximă de 460m, o suprafață de 19,50ha și o adâncime maximă de 7m. Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029ml minerale. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin fundul lacului și prin pereții craterului.
Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea. Localnicii știu că „Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții”. Fenomenul are o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.
Lacul Sfânta Ana este o rezervație complexă naturală, geologică, floristică și faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice.
Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana.
Rugăciune către Sfinții Părinți Ioachim și Ana
Însoțirii celei de Dumnezeu alese, dumnezeieștilor părinți Ioachim și Ana, ca celor ce ați născut pe Maica Vieții noastre, binecuvântată de Dumnezeu Născătoarea și Pururea Fecioară Maria, cântări de laudă aducem vouă noi, rugătorii voștri; iar voi, ca cei ce aveți îndrăzneală către Dumnezeu, păziți-ne cu rugăciunile voastre de toate primejdiile pe noi, cei ce cântăm: bucurați-vă, părinți de trei ori fericiți!
O, preafericită însoțire, a dumnezeieștilor părinți Ioachim și Ana cei ce stați lângă scaunul Dumnezeirii, primind laudele acestea ale noastre, izbăviți-ne cu rugăciunile voastre de chinurile cele veșnice și de toată ispita, ca împreună cu voi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Troparul Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC a atras atenția că pe rețelele sociale circulă o postare falsă care pretinde că oferă un iPhone 15 Pro „cadou”, în urma completării unui chestionar simplu și achitării unei sume modice, scrie alba24.ro.
Textul mesajului încearcă să pară autentic, sugerând existența unei „metode secrete” de obținere a telefonului, accesibilă doar celor care urmează un link ascuns în comentarii.
Potrivit DNSC, aceasta este o tentativă de fraudă. Scopul real este colectarea datelor personale și bancare printr-un formular înșelător.
Recomandări:
Nu completați astfel de formulare și nu introduceți date sensibile
Verificați întotdeauna informațiile pe site-ul oficial al companiei
Nu redistribuiți oferte care par prea bune pentru a fi adevărate
Fiți vigilenți și informați – securitatea online începe cu alegeri conștiente
Solstițiul de vară 2025: evenimentul marchează cea mai lungă zi din an și începutul oficial al verii astronomice în țară. Acest fenomen este însoțit de tradiții populare și semnificații culturale importante, care celebrează lumina, viața și belșugul, scrie alba24.ro.
După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, când este solstițiul de iarnă.
Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers. Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia.
Solstițiul de vară 2025: Ce înseamnă
Solstițiul de vară a avea loc anul acesta pe 21 iunie, la ora 5:42, ora României.
Termenul de „solstițiu” („Soarele stă”) provine de la faptul că, în această perioadă, are loc o modificare a direcției de deplasare a Soarelui în raport cu declinația sa.
În ziua solstițiului, Soarele atinge înălțimea maximă pe cer (pentru latitudinea medie a României), ajungând la 67° 52′ față de orizont.
Publicitate
Astfel, ziua are cea mai lungă durată din an, 15 ore și 32 de minute, iar noaptea, cea mai scurtă, cu doar 8 ore și 28 de minute.
Tot din acest motiv, perioada crepusculară este cea mai extinsă din an, iar în regiunile cu latitudini mari, acest fenomen se manifestă prin prelungirea crepusculului pe tot parcursul nopții, dând naștere spectaculoaselor „nopți albe”, potrivit astro-urseanu.ro.
Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălţime faţă de Ecuator.
Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului.
Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an. Acest fapt generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.
Legende și supersitiții
Energia solstițiului de vară este considerată a fi una a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.
În vechime, solstițiul de vară reprezenta un prilej special pentru găsirea și utilizarea apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri nu avea doar efecte curative, ci era și un ritual simbolic de renaștere.
În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstițiului era o practică magică pentru frumusețe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi în noaptea solstițiului era folosită ca o cură pentru refacerea sănătății și a vigorii.
În România, solstițiul de vară este aproape de sărbătoarea Sânzienelor. În această zi, fetele împletesc coronițe din flori de sânziene și le aruncă peste case pentru a-și afla ursitul.
Solstițiul de vară și ritualul talismanului din aur
De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos.
Se folosește orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.
Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.
În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într-un vas cu apă curată, apoi prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii pentru a fi purificată.
Pe urmă, cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.
De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui.
Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorinței cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.
La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.
Solstițiul de vară. Când va avea loc în următorii ani
Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași (UAIC) scoate la concurs 13.666 de locuri pentru admiterea din luna iulie a acestui an, cu 656 mai multe decât anul trecut, dintre care 8.355 de locuri la studii universitare de licență, cu 193 mai multe decât anul trecut, 5.053 de locuri la studii universitare de masterat, cu 488 mai multe decât anul trecut și 258 de locuri la studii universitare de doctorat.
Potrivit unui comunicat de presă al instituției, absolvenții de studii liceale au la dispoziție 4.167 de locuri fără taxă și 4.188 locuri cu taxă, dintre locurile finanțate de la buget, 100 fiind alocate pentru absolvenți de licee din mediul rural, 20 pentru etnici romi, 30 pentru candidați proveniți din sistemul de protecție socială și 30 pentru candidați cu cerințe educaționale speciale.
Totodată, pentru admiterea la studii universitare de masterat sunt scoase la concurs 2.344 de locuri fără taxă și 2.709 locuri cu taxă, iar candidații la admiterea pentru studii doctorale au la dispoziție 150 de locuri fără taxă și 108 locuri cu taxă, la cele 14 școli doctorale ale UAIC.
‘Pentru admiterea 2025, candidații au la dispoziție 218 de programe de studii, învățământ cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță, dintre care 89 la studii de licență și 129 la studii de masterat. Oferta de anul acesta cuprinde șapte specializări noi, la studii de masterat: Dezvoltare regională și managementul programelor europene și Geopolitică și studii strategice în cadrul Facultății de Drept, Starea de bine, reziliență și riscuri sociale și Comunicare strategică în mediul digital la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, High Energy Physics, cu predare în limba engleză la Facultatea de Fizică, Innovation, Interoperability and Digital Transformation, cu predare în limba engleză la Facultatea de Informatică și Retorica discursului jurnalistic, publicitar, electoral, științific și literar la Facultatea de Litere’, transmit reprezentanții UAIC Iași.
Opt dintre cele 15 facultăți ale UAIC vor face admiterea pentru studii de licență exclusiv pe baza mediei generale de la examenul de bacalaureat. La trei facultăți (Drept, Informatică și Teologie Ortodoxă) se vor susține probe scrise, a căror pondere variază între 40 și 50% din media de admitere, iar la Geografie și Geologie, Informatică și Matematică se va lua în calcul și nota la diverse probe din cadrul examenului de Bacalaureat. În funcție de facultatea aleasă, candidații vor susține și probe eliminatorii de aptitudini sau probe sportive.
Admiterea la studii de masterat se va face, la majoritatea facultăților UAIC, pe baza unei medii în care examenul de licență va conta în proporții cuprinse între 20% și 80%, iar nota la prezentarea CV-ului sau a scrisorii de intenție sau interviul va avea o pondere cuprinsă între 20% și 60%. Facultățile de Drept, Informatică și Litere iau în calcul și media anilor de studii de licență, care are o pondere cuprinsă între 40% și 50% în media de admitere.
Publicitate
Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ Iași oferă 30 de specializări în limbi străine, cinci la studii de licență și 25 la studii de masterat. Candidații la admiterea 2025 au la dispoziție și 11 programe de studii la extensiile UAIC din Focșani, Botoșani și Piatra Neamț.
‘Laureații olimpiadelor școlare și ai concursurilor naționale și internaționale au dreptul să fie admiși pe locuri finanțate de la buget, fără susținerea concursului de admitere. Oferta de admitere pentru românii de pretutindeni cuprinde 1.189 de locuri, dintre care 717 locuri pentru studiile universitare de licență și 472 de locuri pentru studiile universitare de masterat. Românii de pretutindeni pot studia și la extensiile UAIC din Bălți și Chișinău, unde sunt disponibile șase programe la studii de licență și patru programe la studii de masterat’, mai menționează sursa citată.
Admiterea 2025 la UAIC Iași vine cu o noutate în ceea ce privește perioada de înscrieri, întrucât vor fi perioade diferite pentru înscrierea la studii de licență (7 – 12 iulie), respectiv studii de masterat și doctorat (14 – 19 iulie). Selecția și afișarea rezultatelor va avea loc între 13 și 31 iulie 2025 pentru studii de licență și în perioada 21-31 iulie 2025 pentru studii de masterat. Locurile rămase neocupate după sesiunea de admitere din iulie vor fi scoase la concurs în perioada 5 – 8 septembrie. Înscrierile se vor face atât la sediul universității, cât și online, pe platforma eadmitere.uaic.ro (https://eadmitere.uaic.ro/). Pe aceeași platformă se pot face și preînscrieri, până la data de 6 iulie. Preînscrierea oferă candidaților oportunitatea de a se familiariza din timp cu procesul de admitere și elimină necesitatea deplasării până la sediul UAIC pentru depunerea documentelor.
În perioada 4-31 iulie, UAIC va pune la dispoziția candidaților la admitere un call-center care va oferi informații privind oferta educațională, suport privind înscrierea și confirmarea locului. Call-center-ul va funcționa de luni până sâmbătă în intervalul orar 9:00 – 17:00. AGERPRES
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, vineri, pe liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, pentru funcția de prim-ministru.
Șeful statului a avut, joi, consultări cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.
‘Îl desemnez pe domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru. Vreau să mulțumesc partidelor care vor forma majoritatea parlamentară pentru aceste săptămâni de discuții. Este în interesul României ca Guvernul să fie sprijinit de o majoritate solidă și partidele au înțeles lucrul acesta. De asemenea, este în interesul României ca în majoritatea care susține Guvernul forțele politice să colaboreze, și am încredere că o vor face’, a afirmat președintele.
El s-a referit și la durata negocierilor privind formarea noului Executiv.
Publicitate
‘Evident că a fost o întrebare legitimă a societății de ce discuțiile acestea au durat o lună de zile. Pe de o parte, avem exemplul democrațiilor consolidate în care negocierea pentru formarea unui Guvern cu multe partide durează mult mai mult decât o lună. Pe de altă parte, au fost chestiuni importante, sensibile și măsuri dificile pe care partidele și le-au asumat pentru guvernare și niciuna din zilele pe care le-am petrecut în aceste discuții nu a fost o zi pierdută’, a afirmat șeful statului.
Nicușor Dan a apreciat că ‘urgența pentru România este relansarea economică’, dar pentru aceasta trebuie ‘o bază solidă’.
Șeful statului a subliniat problema deficitului.
‘Trebuie să muncim și responsabilitatea este a Guvernului și a coaliției care îl sprijină. E nevoie să corectăm deficitul financiar pentru a pune bazele pentru ca economia românească, cu tot potențialul pe care îl are, să poată să se dezvolte și să aducă prosperitate pentru români’, a arătat Nicușor Dan. AGERPRES
Google News
Economie2 ani ago
Eveniment2 ani ago
Eveniment2 ani ago
Eveniment3 ani ago
Actualitate2 ani ago
Actualitate2 ani ago
Eveniment3 ani ago
Eveniment2 ani ago
