România va trece la ora de vară în luna martie 2025. În noaptea de sâmbătă spre duminică, 30 martie, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni 04:00, relatează alba24.ro.

Această modificare va reduce durata nopții de somn cu o oră, ceea ce poate influența temporar ritmul biologic al organismului.

Schimbarea orei are loc de două ori pe an: în martie, când trecem la ora de vară și zilele devin mai luminoase și în octombrie, când revenim la ora de iarnă și nopțile se lungesc.

Ora de vară în România

România folosește ora de vară în acord cu statele Uniunii Europene. Această practică a fost introdusă pentru prima dată în 1932, când ceasurile erau ajustate sezonier pentru a profita mai bine de lumina naturală, potrivit agerpres.ro.

30 martie va avea doar 23 de ore.

Între 1932 și 1939, ora de vară era aplicată anual și începea din prima duminică a lunii aprilie până în prima duminică din octombrie. Însă, între 1941 și 1979, această regulă a fost suspendată.

În 1979, România a aderat la Convenția fusurilor orare, iar în 1997, printr-o ordonanță oficială, s-a stabilit că ora de vară începe în ultima duminică din martie, când ora 03:00 devine 04:00 și se încheie în ultima duminică din octombrie, când ora 04:00 revine la 03:00.

Ora de vară în Europa

Conform legislaţiei Uniunii Europene actuale, se trece la ora de vară în ultima duminică a lunii martie şi se revine la ora iniţială în ultima duminică a lunii octombrie.

Schimbarea orei a fost aplicată pentru prima dată în Europa în timpul Primului Război Mondial, în 1916.

Germania a fost prima țară care a adoptat ora de vară, în perioada 30 aprilie – 1 octombrie. La scurt timp, Marea Britanie a urmat acest exemplu și a aplicat schimbarea între 21 mai și 16 octombrie.

Ulterior, mai multe țări europene, printre care Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia și Turcia, au introdus această măsură.

În prezent, aproape toate statele europene folosesc ora de vară, cu excepția Rusiei, Islandei și Belarusului, care au renunțat la această practică.

Cum a apărut ideea orei de vară

Prima propunere legată de schimbarea orei a venit în 1784 de la Benjamin Franklin, care sugera, într-un mod satiric, că acest sistem ar economisi lumânări prin folosirea luminii naturale de dimineață.

Ideea a fost dezvoltată mai târziu, în 1895, de entomologul neozeelandez George Vernon Hudson, care își dorea mai mult timp pentru a studia insectele.

Ora de vară a fost introdusă oficial în Statele Unite pe 31 martie 1918 și a fost aplicată pe scară largă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În 1966, a devenit obligatorie la nivel național, iar în anii ’80, președintele Ronald Reagan a prelungit perioada în care era folosită, pentru a conserva energia.

Cum să te adaptezi mai ușor la schimbarea orei de vară

Pentru a face tranziția mai ușoară atunci când se schimbă ora, specialiștii recomandă câteva măsuri simple, potrivit hotnews.ro:

• Dormitul suficient cu cel puțin o săptămână înainte de trecerea la ora nouă poate ajuta corpul să se adapteze mai bine;
• Culcatul mai devreme în primele zile după schimbare contribuie la reglarea ritmului biologic;
• Reducerea expunerii la ecrane cu lumină albastră înainte de somn previne tulburările de adormire;
• Evitarea activităților intense și a stimulării mentale puternice seara ajută organismul să intre mai ușor în ritmul nou.

FC Botoșani a obținut o victorie importantă în deplasare, impunându-se cu 2-0 în fața celor de la Gloria Buzău, în etapa a 25-a din Superliga.

Echipa antrenată de Leo Grozavu a profitat de oportunitățile create și a reușit să urce, provizoriu, pe locul 14 în clasament, depășindu-și adversara directă. 

Desfășurarea partidei

Meciul a debutat cu un start energic din partea gazdelor, dar FC Botoșani a fost echipa mai inspirată la finalizare. Primul gol a venit încă din minutul 15, când Chică-Roșă a reușit o execuție de senzație din afara careului, mingea intrând în poartă pe jos, lângă bară.

Gloria Buzău a avut o ocazie importantă în minutul 19, când Mitrov a șutat de la 17 metri, dar mingea a lovit bara porții apărate de Lazar. La pauză, scorul a rămas 1-0 pentru oaspeți.

În repriza secundă, FC Botoșani a controlat mai bine jocul, iar ofensiva echipei lui Grozavu a pus o presiune constantă pe defensiva gazdelor. În minutul 72, Chică-Roșă a reușit dubla cu un șut puternic de la 12 metri, stabilind scorul final al partidei.

Finalul meciului a adus o ultimă ocazie mare pentru FC Botoșani, prin Bodișteanu, dar portarul Lazar a intervenit salvator. Arbitrul Viorel Flueran a fluierat finalul partidei, consfințind victoria moldovenilor.

 Situația din clasament

Această victorie le permite celor de la FC Botoșani să urce provizoriu pe locul 14, depășindu-i pe buzoieni în clasament. Gloria Buzău rămâne astfel pe ultima poziție, cu doar 19 puncte acumulate în 25 de etape. 

Declarațiile antrenorilor

La finalul partidei, antrenorul FC Botoșani, Leo Grozavu, s-a declarat mulțumit de efortul echipei sale:

„A fost un meci dificil, dar am fost mai inspirați în fața porții. Știam că Gloria Buzău va fi un adversar incomod, dar jucătorii noștri au fost montați să obțină cele trei puncte. Acest succes ne dă înceredere pentru următoarele meciuri.”

De cealaltă parte, Eugen Neagoe, tehnicianul Gloriei Buzău, a recunoscut că echipa sa trebuie să găsească soluții pentru a ieși din impas:

„Este un moment dificil pentru noi. Am avut ocazii, dar nu am reușit să marcăm, iar adversarii au fost mai pragmatici. Nu este un meci de totul sau nimic, dar trebuie să schimbăm ceva pentru a rămâne în prima ligă.”

Ce urmează

FC Botoșani va juca în următoarea etapă un nou meci crucial pentru evitarea retrogradării, în timp ce Gloria Buzău trebuie să găsească rapid soluții pentru a reveni în lupta pentru supraviețuire în Superligă.

În această săptămână vă invităm la patru spectacole la Teatrul „Mihai Eminescu” . Miercuri, 5 februarie și joi, 6 februarie,  se va juca spectacolul  „Piese de rezistență” (Genul programului:  dramă) de Andrei Tiberiu Măjeri.

Miercuri, 5 februarie și joi, 6 februarie, de la ora 19⁰⁰ vă invităm la spectacolul „Piese de rezistență” (Genul programului:  dramă) de Andrei Tiberiu Măjeri.

Regia artistică: Andrei Măjeri

Scenografia: Șteff Chelaru

Coregrafia: Victoria Bucun

Sound design: Adrian Piciorea

Video design: Andrei Cozlac

Corepetitor: Incze Katalin

Asistent regie: Ella Nistor

Asistent video design: Toma Rîșca

Foto afiș: Cătălin Onofrei.

Cu: Ioan Crețescu, Crenola Muncaciu, Sorin Ciofu, Răzvan Amitroaei, Cezar Amitroaei, Valentin Popa și Gina Patrașcu-Zamfirache

și copiii: Sofia Anton, Anastasia Dăscăliac, Sarah Ghirvu, Sofia Gradinaru, Ema Honceru, Robert Sinescu, Marc Tudose, Eliza Vamanu și Mateo Voroneanu coordonați de Oana Tăbultoc (Cheia Sol Junior)

Spectacolul „Piese de rezistență”, regizat de Andrei Măjeri, este o premieră culturală remarcabilă la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani.

„Piese de rezistență” promite să fie un eveniment teatral inedit, un spectacol itinerant care oferă o experiență imersivă și dinamică, în care spectatorii sunt invitați ca, o parte a desfășurării spectacolului, să stea în picioare și să interacționeze cu exponatele vii, ca într-un tur ghidat. Este recomandată încălțămintea comodă.

Prin această producție, Teatrul “Mihai Eminescu” și Andrei Măjeri își propun să aducă un suflu nou pe scena culturală din Botoșani, oferind o experiență teatrală unică și memorabilă.

„Nici nu știți cât mă emoționează încrederea oferită de Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani pentru a-mi monta textul aici, pentru a dialoga cu această obsesie a mea, războiul, unul destul de recent, destul de apropiat, dar cvasi-cunoscut, cvasi-uitat. Oare care sunt punctele tari, piesele de rezistență care fac punți peste timp? Stagiunea botoșăneană se încheie cu un imens pariu, pe care sper să îl onorez cu succes.”

Numărul de locuri la spectacol este foarte limitat!

Sâmbătă, 8 februarie, de la ora 19⁰⁰  vă invităm la spectacolul „Watch Dogs”, de Lucian Băleanu, în regia lui Alexandru Vasilachi, scenografia Mihai Pastramagiu. Din distribuție fac parte actorii: Gheorghe Frunză, Răzvan Amitroaei, Sorin Ciofu și Gina Patrașcu-Zamfirache.

Incinta unui aeroport. Un culoar lăuntric, interzis călătorilor. Nimic ieșit din comun. Un cotidian aproape dureros de banal și plictisitor. Și totuși… În acest spațiu al întâlnirilor și al despărțirilor se intersectează destine. Sunt niște întâlniri aparent ocazionale, nevinovate. Așa cum ni se întâmplă cu miile pe parcursul unei vieți și cărora nu le acordăm nici cea mai minimă atenție. Aceste atingeri ale sorții, însă, nu sunt deloc accidentale. Ele ne marchează existența. A noastră , a celor din preajma noastră, a tuturor celor cu care intrăm ulterior în contact. O întâlnire, o întâmplare, o vorbă spusă de cineva sau o privire aruncată anume spre noi, ne pot determina și modela viața, ne pot direcționa parcursul drumului, numit destin. Nimic întâmplător, cum spun bătrânii înțelepți, dar, în același timp, și o uriașă doză de responsabilitate.

Duminică, 9 februarie, de la ora 19⁰⁰  vă invităm la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

                Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Pret bilet: 𝟰𝟬 𝗹𝗲𝗶 – balcon; 𝟱𝟬 𝗹𝗲𝗶 – stal; 𝟲𝟬 𝗹𝗲𝗶 – lojă

Preț bilet elevi – 𝟐𝟎 𝐥𝐞𝐢, pensionari – 𝟐𝟓 𝐥𝐞𝐢

Biletele se găsesc la 𝐀𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐜𝐢𝐧𝐭𝐚 𝐂𝐢𝐧𝐞𝐦𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 0735.779.821 marți-vineri: 10°°-18°° sâmbătă, duminică: 13°°-18°°

𝒃𝙞𝒍𝙚𝒕𝙚 𝙤𝒏𝙡𝒊𝙣𝒆 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Profesorii de geografie din Botoșani resping intenția ministerului de a elimina această materie din curriculumul liceal superior și își exprimă public îngrijorarea pentru efectele pe care le-ar putea avea o astfel de schimbare în structura planului de discipline studiate de liceeni.

Un comunicat de presă emis de filiala ”Victor Tufescu” Botoșani a Societății de geografie din România prezintă punctul de vedere al dascălilor botoșăneni de geografie, aceasta arătând competențele cele mai importante pe care le formează disciplina și metodele specifice de lucru, competențe fără care ființa umană nu se poate dezvolta armonios și eficient.

Într-o societate cu schimbări climatice intense, tensiuni geopolitice și dezechilibre sociale, eliminarea Geografiei din curriculumul liceal superior, maia exact din clasele a XI-a și a XII-a de la toate filierele, profilurile și specializările, exceptând profilul umanist și profilul servicii, este o eroare educațională și o amenințare reală la adresa generațiilor viitoare. Tocmai  tendințele și provocările globale sunt studiate la disciplina geografie în clasa a XI a, cu scopul de a dezvolta capacitatea de gândire critică a elevilor, capacitatea de adaptare a viitoarelor generații, la migrațiile contemporane a forței de muncă, la efectele hazardurilor naturale și antropice tot mai prezente, precum și ale situației geopolitice globale. Temelesunt absolut necesare pentru a fi studiate și înțelese de fiecare absolvent în ciclul superior al liceului, când elevul ajunge la un nivel de maturitate care îl face să înțeleagă profunzimea acestor probleme.

În primul rând, geografia furnizează noțiuni utile pentru a reacționa corect și eficient în timpul unor calamități naturale și tehnologice. Formează reprezentări fundamentale, vitale, chiar, pentru înțelegerea bazelor lumii în care trăim. „Se vorbește intens și foarte actual despre protecția mediului, biodiversitate, schimbări globale, globalizare, multiculturalitate, identitate, coeziune si dezvoltare, respectul față de diferență etc. Dar cum să se ajungă la aceste metareprezentări și comportamente, daca nu sunt cunoscute elementele pe care se clădesc ele?”, se arată în comunicat.

Profesorii avertizează că disciplina joacă un rol esențial în educarea elevilor cu privire la impactul activităților umane asupra mediului și în promovarea comportamentului ecologic responsabil. Conceptul multidimensional al dezvoltării durabile impus de Organizația Națiunilor Unite obligă întreaga societate la o cunoaștere profundă a principiilor dezvoltării durabile și la o reevaluare a politicilor de protecție a mediului, la o responsabilizare a întregii societăți pentru asigura echilibru între dezvoltarea economică, societate și resursele naturale.

Caracterul aplicativ al geografiei oferă posibilitatea desfășurării unor activități sub formă de mini-cercetări științifice, studii de caz, multe dintre ele finalizate cu oferirea unor soluții concrete la probleme identificate în orizontul local.

Geografia dezvoltă competențe STEM prin studiul proceselor fizice ale Pământului, utilizarea tehnologiilor moderne precum Sistemele Informatice Geografice (GIS), teledetecția prin satelit și analiza datelor climatice. Elevii învață cum tehnologiile moderne ajută la monitorizarea mediului, previziunea dezastrelor naturale sau optimizarea resurselor naturale, disciplina contribuind, astfel, la dezvoltarea competenței digital. Geografia presupune interpretarea datelor satelitare, utilizarea platformelor de vizualizare geospațială (Google Earth, OpenStreetMap) și lucrul cu modele climatice digitale, contribuind la alfabetizarea digitală a elevilor. Prin analiza critică a surselor de informare elevii își dezvoltă gândirea critică, ajutându-i să verifice sursele și informația.

„Solicităm Ministerului Educației ca geografia să își găsească locul în trunchiul comun  și la clasele a XI-a și a XII-a, aliniindu-se astfel la standardele internaționale de educație. Geografia nu este doar o disciplină academică, ci și un instrument esențial pentru înțelegerea lumii și pentru formarea unor cetățeni responsabili, informați și capabili să contribuie la dezvoltarea societății. Un popor care nu își cunoaște Istoria e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște Geografia este condamnat la dezrădăcinare și la pierderea identității.”, încheie dascălii.

Redăm mai jos integral punctul de vedere trimis redacției.

Punct de vedere al profesorilor de geografie din județul Botoșani,

pentru susținerea geografiei în planurile cadrul de la liceu

Motto : ”Geografia și istoria sunt științe esențiale, fără ele nu se poate ajunge la deplina înțelegere a lumii”  (Im. Kant)

Parcurgând schimbări sociale, economice și politice complexe, societatea românească, prin toate componentele ei își caută propria identitate. Având în vedere aceste modificări, școala își poate îndeplini misiunea de valorizare a potențialului uman numai dacă întreaga comunitate este dispusă să recunoască, nu doar declarativ, că „învățământul este prioritate națională”. Parteneriatul educațional școală – comunitate, centrat pe elev, pe asigurarea calității în educație (măsurabilă prin rezultate) trebuie să reprezinte crezul tuturor celor implicați în această relație.

Geografia este o știință care își găsește ușor utilitatea într-o societate democratică și digitalizată, iar diminuarea rolului său instructiv-educativ prevăzut de noile planuri cadru va crea sincope în dezvoltarea elevului, în cultura și evoluția sa. Prin studierea geografiei la toate profilurile și specializările, elevul va fi ancorat în realitatea în care trăiește, în context european și mondial, pentru că cele 8 competențe cheie indicate de UE, subliniază caracterul formativ al geografiei și rolul determinant din perspectiva educației permanente.

Plecând de la prevederile OME 6731/28.11.2023, document care are la bază profilul de formare al absolventului, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 3.239/2021  și care a fost un reper în realizarea Curriculumului național, realizăm că trăim într-o perioadă a globalizării cu provocări demografice, cu societăți tot mai mobile și mai diverse, cu schimbărilor climatice intense, cu tensiuni geopolitice și dezechilibre sociale, care prin eliminarea Geografiei din curriculumul liceal superior (clasele a XI-a și a XII-a de la toate filierele, profilurile și specializările, exceptând profilul umanist și profilul servicii) nu reprezintă doar o eroare educațională, ci și o amenințare la adresa generațiilor viitoare. Considerăm că implementarea acestor modificări din planurile-cadru, fără a ține cont de faptul că aceste tendințe și provocări globale sunt studiate la disciplina geografie în clasa a XI a, au scopul de a dezvolta capacitatea de gândire critică a elevilor, capacitatea de adaptare a viitoarelor generații, la migrațiile contemporane a forței de muncă, la efectele hazardurilor naturale și antropice tot mai prezente, precum și ale situației geopolitice globale. Teme prezentate în documentul menționat anterior, ca fiind tendințe și provocări globale sunt absolut necesare să fie studiate și înțelese de fiecare absolvent în ciclul superior al liceului, când elevul ajunge la un nivel de maturitate care îl face să înțeleagă profunzimea acestor probleme (respectiv în ciclul superior al liceului).

Geografia este o disciplină care oferă căile și instrumentele de cunoaștere și înțelegere a mediului de pe Terra. În spiritul educației permanente, ea dezvoltă tinerilor competențe cu grad ridicat de relevanță/aplicabilitate în viața de zi cu zi. Este motivul pentru care Olimpiada de Geografie prezintă și o etapă internațională – IGeo, iar rezultatele de top obținute de echipele participante validează valoarea școlii românești de geografie.

Geografia dezvoltă competențe de abordare integrată și de înțelegere a fenomenelor naturale, demografice și economice, tot mai complexe în contextul global actual, ajutând indivizii să găsească soluții adecvate de poziționare și de acțiune față de noile tendințe. Este definitoriu rolul cunoașterii geografice în cadrul științelor, bine evidențiat în cazul abordării subiectelor de la Olimpiada Interdisciplinară a Științelor Pământului, în special la etapa internațională – IESO.

Geografia contribuie la formarea competențelor transversale și furnizează noțiuni utile pentru a reacționa corect și eficient în timpul unor calamități naturale și tehnologice.

Geografia formează, totuși, reprezentări fundamentale și putem spune vitale pentru înțelegerea bazelor lumii în care trăim. Se vorbește intens și foarte actual despre protecția mediului, biodiversitate, schimbări globale, globalizare, multiculturalitate, identitate, coeziune si dezvoltare, respectul față de diferență etc. Dar cum să se ajungă la aceste metareprezentări și comportamente, daca nu sunt cunoscute elementele pe care se clădesc ele? Geografia are rostul și virtutea de a pune bazele pentru ca aceste metareprezentări și comportamente să se poată coagula în mintea copiilor și să poată deveni operaționale, la ei și la adulții de mai târziu.

Caracterul aplicativ al geografiei oferă posibilitatea desfășurării unor activități sub formă de mini-cercetări științifice, studii de caz, multe dintre ele finalizate cu oferirea unor soluții concrete la probleme identificate în orizontul local.

Conceptul multidimensional al dezvoltării durabile impus de Organizația Națiunilor Unite obligă întreaga societate la o cunoaștere profundă a principiilor dezvoltării durabile și la o reevaluare a politicilor de protecție a mediului, la o responsabilizare a întregii societăți pentru asigura echilibru între dezvoltarea economică, societate și resursele naturale. Aceste aspecte necesită o înțelegere profundă a termenilor și noțiunilor care sunt studiate în cadrul geografiei mediului ca probleme fundamentale ale lumii contemporane, respectiv în ciclul superior al liceului (clasa a XI-a) unde elevul poate face asocieri și conexiuni cu realitatea geografică în care se află. Prin studierea geografiei elevii își formează atitudini pozitive şi responsabile faţă de mediul înconjurător din perspectiva dezvoltării durabile a comunităţilor în care trăiesc și își desfășoară activitatea. Geografia joacă un rol esențial în educarea elevilor cu privire la impactul activităților umane asupra mediului și în promovarea comportamentului ecologic responsabil.

Geografia dezvoltă competențe STEM prin studiul proceselor fizice ale Pământului, utilizarea tehnologiilor moderne precum Sistemele Informatice Geografice (GIS), teledetecția prin satelit și analiza datelor climatice. Elevii învață cum tehnologiile moderne ajută la monitorizarea mediului, previziunea dezastrelor naturale sau optimizarea resurselor naturale. De asemenea, geografia se intersectează cu ingineria în domenii precum amenajarea teritoriului, infrastructura urbană și gestionarea resurselor de apă, oferind elevilor o perspectivă aplicată asupra științelor și tehnologiei. Prin toate aceste aspecte, geografia îmbunătățește competențele matematice și științifice și îi pregătește pe elevi să utilizeze metode analitice și tehnologii moderne pentru a înțelege și soluționa probleme reale ale lumii contemporane.

Geografia contribuie la dezvoltarea competenței digitale prin utilizarea tehnologiilor moderne pentru analiza și interpretarea informațiilor spațiale. Elevii învață să folosească Sistemele Informatice Geografice (GIS), aplicații de teledetecție, hărți interactive și baze de date online pentru a înțelege fenomenele geografice și sociale. De asemenea, geografia presupune interpretarea datelor satelitare, utilizarea platformelor de vizualizare geospațială (Google Earth, OpenStreetMap) și lucrul cu modele climatice digitale, contribuind la alfabetizarea digitală a elevilor. Prin analiza critică a surselor de informare elevii își dezvoltă gândirea critică, ajutându-i să verifice sursele, să identifice fake news și să navigheze în siguranță în mediul digital.

Geografia  stimulează elevilor dorința pentru cunoaștere, respectul pentru diversitate și disponibilitatea pentru educație permanentă. Interesul pe care elevii și profesorii lor de geografie îl acordă acestui domeniu este pus în evidență de lista semnificativă de premii obținute la fazele internaționale, naționale și regionale ale concursurilor de profil. Studierea temelor globale precum: geopolitică, migrații, dezvoltare durabilă, sisteme geografice informatice (GIS), schimbări demografice, dinamica populației  îi ajută pe elevii să își formeze un orizont larg de cunoaștere, benefic pentru o societate inclusivă și echilibrată.

Într-o lume din ce în ce mai interconectată și afectată de schimbări majore la nivel global, eliminarea sau reducerea geografiei în clasele terminale ar reprezenta o gravă eroare educațională. Elevii ar fi privați de instrumentele necesare pentru a înțelege și analiza realitățile lumii moderne. În plus, reducerea orelor de studiu la geografie ar limita oportunitățile academice și profesionale ale tinerilor, deoarece aceasta joacă un rol-cheie în formarea competențelor necesare pentru diverse domenii, inclusiv managementul resurselor, turismul, dezvoltarea urbană și diplomația.

Solicităm Ministerului Educației ca geografia să își găsească locul în trunchiul comun  și la clasele a XI-a și a XII-a, aliniindu-se astfel la standardele internaționale de educație. Geografia nu este doar o disciplină academică, ci și un instrument esențial pentru înțelegerea lumii și pentru formarea unor cetățeni responsabili, informați și capabili să contribuie la dezvoltarea societății.

Un popor care nu își cunoaște Istoria e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște Geografia este condamnat la dezrădăcinare și la pierderea identității.

Profesorii de geografie din județul BOTOȘANI

Filiala ”Victor Tufescu” Botoșani a Societății de geografie din România