Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2023: Sfântul Mucenic Platon

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Sfântul Platon era din părţile Galatiei, din cetatea Ancira, frate cu Sfântul Mucenic Antioh, născut din părinţi creştini şi crescut în bună credinţă. Încă neajungând la vârsta desăvârşită, s-a arătat desăvârşit în faptele cele bune, căci era bărbat înţelept, deşi era tânăr cu anii, dar cu înţelepciunea era bătrân. El a propovăduit cu îndrăzneală pe Hristos, Preaveşnicul Dumnezeu şi îi învăţa pe oameni să cunoască adevărul şi să se întoarcă de la înşelăciunea idolească la Dumnezeu. Pentru aceea a fost prins de necredincioşi şi dus la judecată înaintea ighemonului Agripin. Agripin era atunci în capiştea lui Die şi acolo a şezut să judece pe mărturisitorul lui Hristos, spre care căutând a zis: „Toată lumea se veseleşte de zeii săi, dar tu, rătăcitule, pentru ce fugi de dânşii?”. Sfântul a zis: „Voi aţi rătăcit, lăsând pe Dumnezeul Care a făcut cerul şi pământul şi toată podoaba lor şi vă închinaţi pietrei şi lemnului celui putred, lucrului făcut de mâini omeneşti”. Agripin a zis: „Tinereţile tale te fac îndrăzneţ şi fără de rânduială. Spune-mi dar numele tău, cum te cheamă şi din ce cetate eşti!”. Sfântul a răspuns: „Sunt creştin!”. Iar ighemonul a zis: „Spune-mi numele tău, care ţi-e dat de la părinţi şi nu-mi spune că eşti creştin; căci împăratul a poruncit ca nimeni din oameni să nu îndrăznească a se numi creştin!”. Sfântul a zis: „Părinţii m-au numit Platon şi sunt rob al lui Hristos din pântecele mamei mele şi cetăţean al acestei cetăţi. Iar acum, pentru bună credinţă, stau la judecata cea nedreaptă, aşteptând nevinovata moarte pe care o dobândesc cu osârdie pentru Domnul meu. Deci, fă ceea ce voieşti”. Ighemonul a zis: „Nu ţi se cuvine ţie, Platone, a învăţa pentru Cel răstignit şi nici numele Lui a-L avea în mintea ta; pentru că stăpânirea împărătească porunceşte ca cei ce-L mărturisesc pe El, să fie omorâţi; iar cei ce se leapădă de Dânsul, cu mari daruri să se cinstească. Pentru aceasta te sfătuiesc să te supui legii împărăteşti şi vei afla folosul, scăpând de moarte”. Iar Sfântul Platon a răspuns: „Eu mă supun Împăratului meu, Căruia Îi şi ostăşesc şi aleg moartea aceasta vremelnică cu dragoste, ca să fiu moştenitor al Împărăţiei celei veşnice”. Ighemonul a zis: „Socoteşte, Platone, ce-ţi este mai de folos: a fi viu sau a muri?”. Platon a răspuns: „Poartă grijă Domnul de cele ce-mi sunt de folos”. Ighemonul a zis iarăşi: „Nu ştii aşezămintele împărăteşti cele neschimbate, care poruncesc creştinilor ca, ori să aducă jertfă idolilor, ori să fie omorâţi? Deci cum îndrăzneşti a nesocoti acele aşezăminte împărăteşti şi a răzvrăti pe cei ce te ascultă pe tine?”. Sfântul a răspuns: „Eu ştiu aşezămintele Dumnezeului meu şi fac precum poruncesc sfintele şi de viaţă făcătoarele Lui porunci, care ne spun că se cuvine a lepăda jertfele idoleşti şi a sluji adevăratului Dumnezeu. Deci, eu Lui Îi slujesc şi de idolii voştri nu bag seamă. Iar tu, după porunca împăratului, chinuieşte-mă precum voieşti; pentru că la voi nu este nou lucrul acesta de a chinui pe creştini, pentru credinţa în Hristos”. Iar ighemonul Agripin, având fire de fiară şi auzind pe sfântul că nu se supune poruncii lor celei fără de Dumnezeu şi cum că grăieşte împotrivă, s-a aprins asupra lui cu mânie fără de măsură şi îndată a poruncit să-l întindă gol pe pământ şi a pus doisprezece ostaşi ca să se schimbe şi să bată pe rând pe sfântul. Deci a fost bătut fără milă peste tot trupul, încât foarte s-au ostenit ostaşii, iar bunul pătimitor nu a ostenit, răbdând şi mărturisind numele Domnului său Iisus Hristos. Apoi, încetând ostaşii de a-l mai bate, ighemonul a început a grăi către dânsul, zicând: „Eu, Platone, te sfătuiesc prieteneşte să te abaţi de la moarte spre viaţă”. Mucenicul a răspuns: „Bine mă înveţi, Agripine, ca să mă abat de la moarte spre viaţă, căci fug de moartea cea veşnică şi caut viaţa cea fără de moarte”. Iar Agripin a zis către sfântul cu mânie: „Spune-mi, ticălosule, câte morţi sunt?”. Sfântul a răspuns: „Două morţi sunt: una vremelnică şi alta veşnică. Asemenea şi vieţi sunt două: una de puţină vreme, iar altă fără de sfârşit”. Agripin a zis: „Lasă basmele tale şi te închină idolilor, ca să te izbăvească de chinul cel cumplit”. Sfântul a răspuns: „Nici focul, nici rănile, nici mânia fiarelor, nici tăierea mădularelor nu mă vor despărţi pe mine de Dumnezeul cel viu; pentru că nu iubesc veacul acesta de acum, ci pe Hristosul meu, Care pentru mine a murit şi a înviat”. După aceasta ighemonul a poruncit să ducă pe Sfântul Platon în temniţă; iar în urmă mergea poporul, care privise la pătimirea sfântului ca la oarecare privelişte, căci era în popor mulţime de creştini. Mucenicul lui Hristos, Platon cel tare şi cu sufletul viteaz, apropiindu-se de temniţă, s-a întors către popor şi, rugându-l să facă tăcere, a început a grăi cu mare glas, zicând: „Bărbaţi, care iubiţi adevărul, cunoaşteţi că nu pentru altă vină am intrat eu în nevoinţa acestei pătimiri, ci pentru Dumnezeu, Care a zidit cerul şi pământul şi toate cele ce sunt într-însele. Rogu-vă pe voi, care sunteţi ai lui Hristos, să nu vă tulburaţi de cele ce se fac, pentru că multe sunt necazurile drepţilor şi din toate acestea Domnul îi va izbăvi pe dânşii. Veniţi dar să alergăm împreună toţi către limanul cel neînviforat şi către Piatra de care grăieşte marele apostol, zicând: Iar Piatră era Hristos. Apoi să nu slăbim întru nevoile pe care le răbdăm pentru bună credinţă, ştiind că nu sunt vrednice pătimirile veacului de acum pe lângă slava ce are să se arate întru noi”. Acestea zicând mucenicul, a intrat în temniţă şi plecându-şi genunchii la pământ se ruga către Dumnezeu, zicând: „Doamne, Iisuse Hristoase, Ziditorule şi mai înainte purtătorule de grijă al tuturor, Cel ce dai robilor Tăi răbdare şi biruinţă, dă-mi şi mie smeritului şi nevrednicului robului Tău ca, până la sfârşit, să rabd bine pentru numele Tău cel sfânt; şi trimite pe îngerul Tău ca să mă izbăvească de înşelătorul Agripin, şarpele cu totul înrăutăţit, ca să cunoască toţi că nu sunt dumnezei aceia pe care îi zidesc mâinile omeneşti; ci, Tu singur eşti Dumnezeu, îndelung răbdător, mult milostiv şi preamărit în veci. Amin”. Trecând şapte zile, iarăşi a şezut chinuitorul la judecată în capiştea lui Die şi a poruncit să aducă înaintea sa pe mucenic, punând înaintea lui diferite unelte de chinuri: căldări de aramă, papuci cu piroane, paturi de fier, ţepi ascuţite, unghii de fier, roţi şi multe altele, nădăjduind că prin acelea va înfricoşa pe ostaşul lui Hristos. Apoi a început a grăi către dânsul, zicând: „O, iubitule Platon, eu văzând tinereţile tale, ştiind neamul cel bun al părinţilor şi cruţând frumuseţea trupului, te sfătuiesc, mai înainte de a începe iarăşi a te chinui, să primeşti a jertfi zeilor noştri şi să fii una cu noi. Apoi, ştiind bine această că nimeni din cei ce se împotrivesc mie, nu rămân vii; precum şi dimpotrivă, nimeni din cei ce se pleacă mie nu sunt lipsiţi de cinstea şi darurile cele făgăduite de mine. O, frumosule Platon, ascultă-mă că pe un părinte care te sfătuieşte bine; am o fiică a fratelui meu pe care o voi da ţie de soţie cu multă bogăţie şi te voi numi fiu al meu”. Fericitul Platon, zâmbind, a zis: „Mişelule şi urâtule de oameni, fiu al diavolului şi sluga satanei! Dacă aş fi voit să mă împărtăşesc de dulceţi lumeşti şi să-mi iau femeie, apoi n-aş fi aflat alta mai bună decât fiica fratelui tău? Cu adevărat aş fi avut slujnice mai bune decât dânsa. Oare cum s-o iau pe dânsa, când lăsând lumea mă unesc cu Hristos?”. Atunci chinuitorul, umplându-se de mânie, a poruncit să pună pe sfântul gol pe patul cel de aramă, iar dedesubtul patului să pună mulţime de cărbuni şi să-i aprindă, turnând peste foc untdelemn, ceară şi smoală şi aşa să ardă trupul sfântului mucenic; iar deasupra să-l bată cu toiege subţiri pentru că din bătaie şi din arderea focului să simtă durerea mai cumplit. Astfel fiind chinuit, după multă vreme Agripin a zis: „Ticălosule, miluieşte-te pe tine însuţi şi dacă nu vrei să te închini zeilor, apoi zi măcar cuvintele acestea: Mare este zeul Apolon şi îndată voi înceta a te chinui şi te vei duce cu pace la casa ta”. Sfântul a răspuns: „Să nu-mi fie mie această a-mi milui trupul şi a pregăti sufletul pentru focul gheenei”. Petrecând Platon trei ceasuri într-acel chin, au pogorât patul şi au aflat trupul lui întreg şi sănătos, neavând nici urmă de răni din arderea focului, ci ca şi cum ar fi ieşit din baie; ba încă şi o bună mireasmă ieşea din trupul lui, încât toţi cei ce stăteau acolo se minunau şi ziceau: „Cu adevărat mare este Dumnezeul creştinilor”. Iar ighemonul a zis către sfântul: „Dacă nu vrei să aduci jertfă zeilor noştri, apoi măcar leapădă-te de Hristosul tău şi te voi elibera îndată”. Sfântul a răspuns: „O, nebunule şi fără de minte, ce vorbeşti? Să mă lepăd de Mântuitorul meu? Oare vrei să fiu asemenea ţie, păgânule? Dar nu ţi-e de-ajuns pierzarea ta? Către această vrei să aduci şi pe alţii care sunt număraţi în rândul ostaşilor lui Hristos? Depărtează-te de mine, lucrătorule al fărădelegii, căci cred în Dumnezeul meu că nu mă va lăsa să cad în cursa ta”. Agripin s-a sculat de pe scaunul său şi a început să-l chinuie singur pe sfântul. Căci, arzând un fier rotund, l-a pus sub subţiorul lui, apoi a pus pe pieptul mucenicului două bucăţi de fier arse foarte mult şi a ieşit fum din nările lui, încât ajungea puterea focului până la cele dinlăuntrul lui; şi mulţi socoteau că sfântul acum a murit. După puţin sfântul a zis chinuitorului: „Puţine sunt muncile tale, o, băutorule de sânge şi cumplitule câine!”. Apoi, ridicându-şi ochii în sus, a zis: „Spatele meu l-am dat spre răni şi fălcile mele spre pălmuire, iar faţa mea n-am întors-o de la ruşinea scuipărilor. Nu mă lăsa pe mine, Doamne, că necazul este aproape, ca să nu zică paginii: unde este Dumnezeul lui? Dă-mi mie, robului Tău, o, Iisuse Hristoase ca, scăpând desăvârşit de chinurile potrivnicului, să stau cu îndrăzneală înaintea înfricoşatei Tale judecăţi, săvârşind această nevoinţă frumoasă, că Ţie se cuvine slava în tot locul stăpânirii Tale, cinstea şi închinăciunea, acum şi pururea şi în vecii vecilor”. Zicând „amin”, s-a cutremurat capiştea şi toţi s-au temut; însă cei vârtoşi la cerbice n-au vrut să cunoască puterea lui Dumnezeu. Prigonitorul a poruncit apoi să jupoaie pe sfânt şi să facă din pielea lui curele. Sfântul rupând o curea care atârna din trupul său a aruncat-o în faţa lui Agripin, zicând: „Om fără de omenie şi mai cumplit decât toate fiarele, de ce nu vrei să cunoşti pe Dumnezeu Care ne-a zidit pe noi după chipul Său? Cum nu miluieşti trupul acesta cu care eşti şi tu îmbrăcat; ci te bucuri, văzând zdrobirea mădularelor mele? Chinuieşte-mă mai cumplit ca să se arate tuturor neomenia ta şi răbdarea mea, căci eu toate acestea le rabd cu mulţumire pentru Hristosul meu. Astfel, cu darul Lui să aflu odihna în veacul ce va să fie”. Agripin a zis către dânsul: „Pentru ce eşti fără de minte şi nu-ţi miluieşti trupul tău şi nu bagi de seamă că cele dinăuntru ale tale ies printre coaste şi încă nu încetezi a huli pe zei şi pe mine a mă întărâta spre mânie?”. După aceasta, a poruncit să-l spânzure pe sfântul de lemn, apoi să bată trupul lui cel despuiat până când va cădea carnea care mai rămăsese pe oase şi se va vărsa tot sângele lui; iar faţa lui cea sfântă a jupuit-o cu unghii de fier, încât nu era nici urmă de chip omenesc, ci numai oase goale. Însă limbă o avea slobodă şi blestema cu dânsa cruzimea chinuitorului, pe idoli şi pe închinătorii la idoli. Prigonitorul a zis: „O, Platone, de n-ai fi fost tu aşa de împietrit şi neînduplecat, ai fi fost ca şi Platon cel preaînţelept, mai marele filosofilor, care a scris dogmele dumnezeieşti”. Sfântul a răspuns: „Măcar că sunt de un nume cu Platon, însă nu şi la obicei, pentru că numele nu poate să-i unească pe aceia pe care îi despart obiceiurile. Pentru aceasta nici eu nu sunt asemenea lui Platon, nici Platon mie, decât numai singur numele; pentru că eu învăţ filosofia aceea care este a lui Hristos, iar acela a fost învăţător al filosofiei, ce este socotită nebunie înaintea lui Dumnezeu; căci scris este: Voi pierde înţelepciunea înţelepţilor şi înţelegerea înţelegătorilor o voi lepăda. Dogmele scrise de Platon, pe care tu le numeşti dumnezeieşti, sunt basme mincinoase şi cuvinte cu meşteşug, care răzvrătesc minţile celor fără de răutate”. Apoi, încetând sfântul a mai vorbi, a tăcut şi Agripin, că nu ştia ce să mai zică împotriva lui şi ce să mai facă cu dânsul şi se miră de răbdarea lui cea mare şi de răspunsul cel cu îndrăzneală. Deci a poruncit să-l ducă în temniţă şi să nu lase pe nimeni din cunoscuţii lui să meargă la dânsul. Însă, ca să nu moară, a poruncit să-i dea pe toată ziua puţină pâine şi apă, neştiind ticălosul că nu numai cu pâine va fi omul viu, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu. Însă, mucenicul lui Hristos nu primea nimic din mâinile păgânului. Deci a petrecut fără mâncare şi fără apă optsprezece zile, ca să se împlinească întru dânsul Sfânta Scriptură, care zice: Dreptul prin credinţă va fi viu. Căci el nădăjduind spre Acela Care a hrănit pe Daniil în groapă în mijlocul leilor, Acela, zicea el, îl va hrăni în temniţă cu hrană nepieritoare. Văzând străjerii că nu primeşte nici pâine nici apă, i-au zis: „Mănâncă, omule, şi bea ca să nu mori, căci vom intra noi în nevoinţă pentru tine”. Iar fericitul a răspuns: „Să nu vi se pară, fraţilor, că dacă nu voi primi mâncarea voastră, voi muri; pentru că voi vă hrăniţi cu pâine, iar eu mă hrănesc cu cuvântul lui Dumnezeu, care rămâne în veci. Pe voi vă satură cărnurile, iar pe mine mă satură sfintele rugăciuni. Pe voi vă veseleşte vinul, iar pe mine mă veseleşte Hristos, viaţa cea adevărată”. După zilele acelea, văzând ighemonul Agripin că nu poate cu nimic să întoarcă pe Platon de la Hristos, l-a judecat spre tăiere cu sabia. Deci scoţându-l afară din cetate, sfântul cerând vreme de rugăciune, şi-a ridicat mâinile la cer şi a zis: „Mulţumescu-Ţi Ţie, Doamne, Iisuse Hristoase, căci cu numele Tău cel sfânt m-ai apărat pe mine robul Tău de vicleşugul vrăjmaşului şi mi-ai dat darul ca să săvârşesc bine alegerea nevoinţei pe care am răbdat-o pentru Tine; şi acum Te rog primeşte în pace sufletul meu, că binecuvântat eşti în veci”. Apoi, plecându-şi sfântul său cap, a zis către ostaşul care voia să-l taie: „Fă, prietene, ceea ce-ţi este poruncit!”. Astfel s-a nevoit Sfântul Mucenic Platon în anul 303 şi a murit pentru Hristos pentru ca să vieţuiască şi să împărăţească cu El în veci.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

6-31 decembrie – Zilele colindului din România

Publicat

acum 8 minute

sâmbătă, 06.12.2025

de

Publicitate

Zilele colindului din România sunt marcate anual, în perioada 6-31 decembrie, conform Legii nr. 171 din 23 iunie 2021 pentru instituirea Zilelor colindului din România.

Propunerea legislativă privind instituirea perioadei 6-31 decembrie ca perioadă oficială a sărbătoririi colindului românesc a fost inițiată de 34 de senatori și deputați de la PNL, PSD, PMP, minorități și neafiliați, potrivit site-ului http://www.cdep.ro/. În expunerea de motive se arată că ‘propunerea legislativă reprezintă un prim pas în strategia de salvgardare a colindelor pe teritoriul României și în comunitățile de români de pretutindeni’, indică sursa citată.

La 23 aprilie 2020, proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Camera Deputaților, ca for decizional, a adoptat acest proiect de lege la 26 mai 2021, cu 255 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 42 de abțineri, în timp ce patru deputați nu au votat.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat la 23 iunie 2021, Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea zilelor colindului din România (Decretul nr.722/2021), conform site-ului https://www.presidency.ro/. Legea nr. 171 din 23 iunie 2021 pentru instituirea zilelor colindului din România a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 622 din 24 iunie 2021.

Articolul 1 al acestei legi prevede că ‘se instituie zilele colindului din România în perioada 6-31 decembrie’.

‘Zilele colindului din România pot fi marcate de către autoritățile administrației publice centrale și locale, de către societatea civilă, precum și de către persoane fizice sau juridice, prin organizarea de evenimente educative, de voluntariat, cu caracter social. De asemenea, consacrarea acestei perioade poate fi făcută și prin participarea la orice astfel de evenimente. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a evenimentelor prevăzute la alin. (1), în limita alocărilor bugetare aprobate’, se arată în Articolul 2 al legii.

Publicitate

Potrivit Articolului 3, ‘unitățile de învățământ, unitățile de cult, centrele comunitare și instituțiile culturale pot participa la acțiuni de promovare a practicării colindului, precum și de identificare și creare a fondului de colinde’, iar în Articolul 4 se arată că, ‘în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Culturii întocmește un calendar de evenimente pentru zilele colindului din România’.

Vizitatorii Muzeului Național al Satului ”Dimitrie Gusti” din București pot asista, în perioada 13-14 decembrie 2025, la Festivalul de datini și obiceiuri ”Am venit sa colindăm florile dalbe”, eveniment de tradiție organizat anual cu scopul de a prezenta publicului tradițiile de Crăciun și de Anul Nou, se menționează pe site-ul https://muzeul-satului.ro/. ”Vechi de secole, colindul reprezintă trăirile profunde ale popoarelor de pe aceste meleaguri, trecând testul timpului și mișcând sufletele celor care le ascultă. Colindele aduc speranța față de anul care vine, perioada lor culminând cu Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, prin care bucuria a intrat în lume” (https://muzeul-satului.ro/).

Sursa foto: Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”/Facebook

Colinde românești sunt incluse și în spectacolele susținute în perioada 3-21 decembrie 2025 de Corul Național de Cameră ‘Madrigal – Marin Constantin’, dirijat de Anna Ungureanu, în cadrul Turneului extraordinar ‘Madrigal de Crăciun’ 2025, în orașele Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Sibiu, Iași, Botoșani, București și Craiova, potrivit madrigal.ro.

Foto: (c) : ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

De asemenea, îndrăgitul interpret de colinde Ștefan Hrușcă va fi invitatul special al Festivalului de Datini și Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou ‘Tudor Pamfile’ de la Galați, care se va desfășura în perioada 13-14 decembrie 2025. Evenimentul, organizat de CJ Galați și Centrul Cultural ‘Dunărea de Jos’, în parteneriat cu Arhiepiscopia Dunării de Jos, aduce în prim-plan tradițiile autentice de iarnă, colindele și obiceiurile păstrate din generație în generație. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Legea ”anti-țeapă” în imobiliare, promulgată de președinte. Nerespectarea se sancționează cu amendă de 1% din cifra de afaceri

Publicat

acum 28 de minute

sâmbătă, 06.12.2025

de

Publicitate

Legea ”anti-țeapă” în imobiliare sau Legea Nordis: Președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat, vineri, decretul de promulgare a legii care introduce reguli mai clare și mai stricte în domeniul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare, pentru a proteja mai bine cetățenii care cumpără locuințe aflate în fază de proiect, scrie alba24.ro.

”Noua lege modifică cadrul legal privind calitatea în construcții și sistemul de cadastru, introducând reguli mai ferme pentru dezvoltatori, care vor putea promite vânzarea unei locuințe viitoare doar după ce autorizația de construire este notată în cartea funciară și după realizarea procedurii de preapartamentare.

Totodată, se limitează avansurile la maximum 5% pentru rezervări, maximum 25% pentru structura de rezistență și 20% pentru instalații, în cazul promisiunilor de vânzare-cumpărare”, a scris șeful statului pe Facebook.

Toate sumele achitate ca avans vor fi depuse într-un cont bancar dedicat, pe numele dezvoltatorului, și vor putea fi folosite exclusiv pentru continuarea investiției imobiliare.

Astfel, explică el, sumele plătite de cumpărători nu pot fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de lege iar nerespectarea se sancționează cu amendă în cuantum de 1% din cifra de afaceri, potrivit Agerpres.

Aceste măsuri, evidențiază președintele, au ca scop creșterea încrederii în piața imobiliară, responsabilizarea dezvoltatorilor și protejarea investitorilor și a familiilor care își achiziționează o locuință.

Publicitate

Legea va fi publicată în Monitorul Oficial la începutul săptămânii viitoare.

Proiectul a fost inițiat de 72 de deputați, patru de la PNL și 68 de la PSD

Vezi mai multe detalii AICI.

Citeste mai mult

Eveniment

MESAJE de Sfântul Nicolae: Urări frumoase, amuzante și religioase pentru cei care își sărbătoresc onomastica

Publicat

acum o oră

sâmbătă, 06.12.2025

de

Publicitate

Sfântul Nicolae este sărbătorit anual pe 6 decembrie. În acestă zi, marcată cu cruce roșie, peste 800.000 de români își serbează onomastica, purtând nume precum Nicolae, Nicoleta, Nicușor, Niculiță, Niculina sau Nicole, cât și derivatele lor.

Așadar, alba24.ro a pregătit mai jos o selecție de mesaje, urări și felicitări pentru a celebra ziua de Sfântul Nicolae.

Ocrotitor al copiilor, al celor aflați în nevoie și al marinarilor, el este cunoscut pentru generozitatea și faptele sale milostive.

Numele său, de origine grecească (Nikolaos), provine din combinarea a două cuvinte: nike, „victorie” (derivat din nikao, „a învinge”) și laos, „popor”, putând fi interpretat ca „biruința poporului”, potrivit crestinortodox.ro.

Mesaje religioase de Sfântul Nicolae

  • Sfântul Nicolae, ocrotitor al copiilor și al celor nevoiași, să te călăuzească mereu și să-ți umple viața de binecuvântări. La mulți ani și binecuvântări în această zi sfântă!
  • Fie ca Sfântul Nicolae să-ți întărească credința, să-ți lumineze calea și să-ți aducă pace în suflet. La mulți ani!
  • În această zi sfântă, să simți prezența Sfântului Nicolae în inima ta, să fii ocrotit și să primești har și înțelepciune. La mulți ani!
  • Sfântul Nicolae, patronul bunătății și al generozității, să te inspire să faci fapte bune și să răspândești iubire în jurul tău. La mulți ani!
  • Fie ca această zi să fie o amintire a credinței și a grijii pentru cei din jur, așa cum ne-a arătat Sfântul Nicolae. La mulți ani și binecuvântări!
  • Sărbătorind pe Sfântul Nicolae, să ne amintim că adevărata bogăție stă în bunătate, credință și iubire. La mulți ani plini de har!
  • Fie ca Sfântul Nicolae să te ocrotească și să aducă lumină și speranță în fiecare zi a vieții tale. La mulți ani!
  • În ziua Sfântului Nicolae, să primești har divin, sănătate și bucurie, iar inima ta să fie mereu plină de compasiune. La mulți ani!
  • Sărbătoarea Sfântului Nicolae să-ți aducă pace în suflet, credință neclintită și bucurie în fiecare moment. La mulți ani binecuvântați!
  • Sfântul Nicolae ne învață generozitatea și bunătatea. Fie ca în această zi sfântă să primești har, protecție și binecuvântări divine. La mulți ani

Urări frumoase de Sfântul Nicolae

  • În fiecare 6 decembrie, sufletele noastre simt că se apropie magia iernii. Fie ca zilele care urmează să fie pline de bunătate, zâmbete și gesturi frumoase pentru cei dragi. La mulți ani!
  • Astăzi, aerul pare mai blând și mai luminos. Lasă-te cuprins de bucuria clipei și savurează micile daruri ale vieții care îți încălzesc inima. La mulți ani!
  • Sărbătoarea aceasta ne amintește că adevărata magie vine din gesturi simple: un zâmbet, o vorbă bună, un gând cald pentru cineva drag. La mulți ani!
  • Fie ca această zi să-ți aducă liniște în suflet, momente frumoase și amintiri care să-ți rămână vii în inimă pentru tot restul anului. La mulți ani!
  • În ajunul sărbătorii, privește cu ochi senini și inima deschisă: fiecare gest bun pe care îl faci va înflori ca un fulg de nea în sufletul cuiva. La mulți ani!
  • Această zi este un prilej de a dărui și de a primi iubire, speranță și recunoștință. Fă un gest simplu pentru cineva drag și vei simți bucuria adevărată. La mulți ani!
  • În aerul rece de decembrie se simte căldura oamenilor buni. Lasă-ți sufletul să primească această căldură și să o transforme în fericire pentru tine și pentru ceilalți. La mulți ani!
  • Astăzi e momentul să te oprești, să respiri adânc și să apreciezi frumusețea lucrurilor mărunte: o vorbă bună, un zâmbet, o mângâiere pentru cei dragi. La mulți ani!
  • Să simți magia acestei zile în gesturile tale: fii blând, fii generos și lasă bucuria să umple fiecare colț al inimii tale. La mulți ani!
  • Ziua aceasta ne amintește că sărbătorile încep cu iubire și atenție pentru ceilalți. Fie ca sufletul tău să fie luminat de gesturi mici, dar pline de sens și căldură. La mulți ani!

Mesaje amuzante de Sfântul Nicolae

  • La mulți ani, Nicolae! Moș Nicolae spune că ghetuța ta merită azi un cadou… și un zâmbet mare!
  • Nicoleta, atenție! Moșul a verificat lista și a zis că meriți ceva dulce în plus… poate chiar un compliment în ghetuță!
  • La mulți ani de Sfântul Nicolae! Nicolae, Moșul știe ce ai făcut în ultimele 12 luni… dar azi e generos, așa că vei primi și cadouri și voie bună!
  • Nicoleta, azi e ziua ta oficială! Ghetuța ta e specială: plină de dulciuri, zâmbete și voie bună garantată de Moșul personal.
  • Nicolae, Moșul îți transmite că dacă îți cureți ghetuța, primești cadouri… și complimente pe măsură!
  • Nicoleta, Moșul te felicită personal și îți amintește să fii cuminte… sau cel puțin să faci glume amuzante!
  • La mulți ani, Nicolae! Pregătește ghetuța: Moșul știe că meriți un cadou și un zâmbet mare!
  • Nicoleta, azi ești vedeta! Ghetuța ta a fost verificată și aprobată pentru cadouri și râsete în exces.
  • Nicolae, Moșul spune: „Fii cuminte, dar nu uita să râzi!” Ziua ta onomastică vine cu dulciuri și voie bună.
  • Nicoleta, azi nimeni nu pleacă fără dulciuri… și un strop de umor în ghetuță, chiar și tu!

Mesaje pentru Nicolae

  • La mulți ani, Nicolae! Fie ca Sfântul care îți poartă numele să-ți lumineze fiecare zi și să-ți aducă bucurie, sănătate și iubire.
  • Nicolae, sărbătoarea ta să fie plină de zâmbete, har și momente speciale alături de cei dragi. La mulți ani și binecuvântări!
  • La mulți ani, Nicolae! Fie ca Sfântul Nicolae să-ți fie mereu protector și să-ți aducă pace și speranță în suflet.
  • Nicolae, astăzi este ziua ta! Să primești daruri de suflet, sănătate și bucurii fără număr. La mulți ani!
  • La mulți ani, Nicolae! Fie ca fiecare pas al vieții tale să fie călăuzit de credință și binecuvântări.
  • Nicolae, să ai parte de o zi minunată, plină de zâmbete și gesturi frumoase din partea celor dragi. La mulți ani!
  • La mulți ani, Nicolae! Fie ca Sfântul care îți poartă numele să-ți ocrotească inima și familia mereu.
  • Nicolae, sărbătoarea ta să-ți aducă pace, lumină și bucurie în suflet. La mulți ani și binecuvântări!
  • La mulți ani, Nicolae! Să ai parte de sănătate, fericire și clipe pline de iubire în fiecare zi a vieții tale.
  • Nicolae, astăzi primești darul unei zile speciale, iar eu îți doresc să te simți iubit, prețuit și ocrotit. La mulți ani!

Mesaje pentru Nicoleta

  • La mulți ani, Nicoleta! Fie ca această zi să-ți aducă bucurie, zâmbete și clipe pline de iubire alături de cei dragi.
  • Nicoleta, sărbătoarea ta să fie plină de lumină, speranță și gesturi frumoase care să-ți încălzească inima. La mulți ani!
  • La mulți ani, Nicoleta! Fie ca Sfântul Nicolae să te ocrotească și să-ți aducă pace, sănătate și fericire în fiecare zi.
  • Nicoleta, astăzi este ziua ta! Să primești dragoste, zâmbete și momente speciale care să-ți rămână mereu în suflet. La mulți ani!
  • La mulți ani, Nicoleta! Fie ca fiecare pas al vieții tale să fie însoțit de bucurie, speranță și binecuvântări.
  • Nicoleta, să ai o zi minunată, plină de clipe frumoase și surprize plăcute din partea celor dragi. La mulți ani!
  • La mulți ani, Nicoleta! Fie ca ziua ta să fie la fel de specială și de luminoasă ca sufletul tău.
  • Nicoleta, astăzi primești darul unei zile speciale – să simți iubire, protecție și fericire în fiecare moment. La mulți ani!
  • La mulți ani, Nicoleta! Să ai parte de sănătate, bucurie și momente care să-ți aducă mereu zâmbetul pe buze.
  • Nicoleta, fie ca această zi să-ți aducă liniște în suflet, har și clipe de neuitat alături de cei dragi. La mulți ani!

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Ierarh Nicolae, apărătorul credinței și ocrotitorul celor necăjiți

Publicat

acum 2 ore

sâmbătă, 06.12.2025

de

Publicitate

Sfântul Nicolae este chipul desăvârşit al păstorului celui bun, care şi-a pus sufletul său pentru noi (Ioan 11, 15). De aceea toată viaţa lui a fost o continuă jertfire şi dăruire de sine pentru binele şi mântuirea credincioşilor lui dragi. Sfântul ierarh Nicolae a înţeles cuvântul Mântuitorului că nu este alt mijloc de a câştiga iubirea, încrederea şi cinstirea poporului, decât acela de a te apropia de inima lui prin fapte concrete de iubire, de milă şi de ajutor.

Multe sunt faptele de iubire şi de milostenie creştine săvârşite de Sfântul Nicolae, căci a fost ajutorul celor sărmani, mângâietorul celor necăjiţi, ocrotitorul şi sprijinitorul celor nedreptăţiţi, izbăvitorul celor în primejdie, tuturor părinte şi pildă de urmat. De aceea credincioşii l-au răsplătit cu iubirea lor, cu admiraţia şi cinstirea lor pe care i-au dovedit-o totdeauna aici pe pământ, iar Dumnezeu cu fericirea veşnică în Ceruri. „Dumnezeu este iubire” (Ioan 6, 16) şi de El ne apropiem mai întâi de toate prin iubire. Iubind pe oameni, ne apropiem de Dumnezeu. Sfântul Nicolae este unul dintre cei care s-au apropiat mai mult de Dumnezeu, pentru că a iubit mult pe semenii săi. Iar iubirea lui faţă de oameni a fost atât de mare, încât ea se prelungeşte dincolo de limitele vieţii sale pământeşti.

De acolo din ceruri cu trecerea care se bucură în faţa lui Dumnezeu, Sfântul Nicolae ajută pe aceia care i-au fost atât de dragi în viaţă, pe acei săraci, bolnavi, suferinzi, umiliţi şi asupriţi, în care el a văzut totdeauna nişte fraţi mai mici ai lui Hristos (Matei 20, 40,45). Sfântul Nicolae a lăsat peste veacuri amintirea frumoasă, trainică şi durabilă a unui mare păstor, părinte, ocrotitor şi binefăcător al turmei încredinţate lui spre păstorie, vajnic mărturisitor al lui Hristos, apărător al dreptei credinţe şi mare făcător de minuni. Viaţa lui minunată ne învaţă un mare adevăr, care nu trebuie uitat.

Cu cât ne vom smeri mai mult pe noi înşine şi vom face din viaţa noastră un altar de jertfă pentru binele şi fericirea semenilor noştri, cu atât ne vom înălţa mai sus în preţuirea şi în iubirea semenilor pe pământ şi cu atât vom plăcea mai mult lui Dumnezeu, sus în ceruri. Sfântul Nicolae a câştigat cu smerenia cele înalte şi cu sărăcia cele bogate.

 

Sfântul Nicolae, ocrotitorul copiilor

Publicitate

 

În fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, milioane de copii din toată lumea trăiesc emoţia aşteptării Sfântului Nicolae. Considerat ocrotitor al copiilor, cel care ne duce cu gândul la blândeţea lor, Sfântul Nicolae deschide inima fiecăruia dintre noi spre candoare, puritate şi visare. El este cel care ne a­min­teşte că trebuie să ră­mânem copii indiferent la cât de multe încercări ne supune viaţa. Căci având ca model de comportare viaţa Sfântului Nicolae, descoperim un izvor nesecat şi limpede de hrană duhovnicească, înmiresmat cu minuni tămă­du­itoare pentru cei ce se învred­nicesc şi tânjesc să le cunoască şi să le descopere sensul.

Una dintre minunile săvârşite se referă la povestea unui bărbat, din cetatea ierarhului Nicolae, care avea trei fete frumoase. Rămâ­nând sărac, cu gândul la hrană şi îmbrăcăminte pentru el şi pentru fetele lui, tatăl dorea să le dea pe acestea spre desfrânare şi casa să şi-o facă necurată. Ierarhul cetăţii, tăinuit a aruncat pe fereastra deschisă a săracului, succesiv, trei pungi de galbeni, salvându-i pe acesta şi pe fiicele lui de la căderea în păcat. Sfântul Nicolae ne învaţă că firea noastră, cea creată de Dumnezeu este cea a bunătăţii, a milei, a blândeţii şi a dreptei cugetări. Să privim şi noi în jur şi să în­văţăm sfinţenia din zâmbetul de copil, să descoperim simplitatea, buna cuviinţă, ascultarea, ca adevărate virtuţi care să ne călăuzească paşii.

Să păstrăm cât mai mult copilul din noi pentru a nu face loc omului de tip nou, forţat uneori de îm­prejurări să devină viclean, mincinos, făţarnic, dualist şi cu multe ale însuşiri de acest gen, pe care le poartă ca pe o mască având credinţa că doar aşa poate răzbate într-o lume a dominării omului de către om. Şi după ce ne-am pus ordine în suflet să ne putem ruga fierbinte zicând: „Sfinte Nicolae! Ajută-ne cu darul tău să ne întărim şi să propăşim în virtuţile creştine ce ţi-au fost atât de scumpe în această viaţă trecătoare şi care ţi-au agonisit mărirea şi strălucirea veşnică.  Ajută-ne  cu  ruga  ta  către  Cel  Atotputernic  ca  prin  harul  cel  de  sus,  să  propăşim  în  tăria  cre­dinţei  ortodoxe,  în  blândeţe,  în  iubirea  de  oameni,  în  săvârşirea  voii  lui  Dumnezeu,  ca  prin  aceste  virtuţi  să  ne  câştigăm  fericirea  şi   mântuirea   sufletului,   acum   şi   în   vecii vecilor.  Amin!”

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending