Connect with us
Publicitate

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2023: Sfântul Mucenic Calinic

Publicat

acum 9 luni

Publicitate

Sfântul Mucenic Calinic, ostenindu-se întru buna vestire a lui Hristos, a câștigat pe mulți lui Dumnezeu. Este serbat în calendarul ortodox în data de 29 iulie.

Sfântul Mucenic Calinic se trăgea cu neamul din Cilicia și a fost crescut în credința lui Hristos, pe vremea când, la Roma, împăratul era palan și prigonea pe creștini.

Ajungând el la versta bărbatului desăvârșit, vedea pe multi oameni, care se lepădau de Stăpânul Hristos și, trecând la credința păgână, aduceau jertfa idolilor. Deci, plantând pentru pierzarea lor, Sfântul Mucenic Calinic s-a făcut multora dascăl de mântuire, invadându-i să cunoască pe Atottiitorul Dumnezeu și să se lase de cele deșarte.

Publicitate

Pe când era în Ancira, propovăduind pe Hristos, a fost prins și dus în fața dregătorului Sacerdon, pentru că el îi aducea la dreapta credință pe mulți păgâni. Band i s-a spus că va fi spus la chinuri dacă nu va lepăda credința în Hristos, Sfântul Mucenic Calinic a zis: “Mie dorit îmi este a suferi pentru Domnul meu, precum îi este pâinea celui flamand.” Atunci, dregătorul cetății, care l-a dat la tot felul de chinuri și la strujirea trupului cu piepteni de fier. Văzând că nu îl face să se lepede de Hristos a poruncit i se pună în picioare încălțări de fier, ce aveau cuie pe interior, și așa a fost fugărit în cetatea Gangra, care era departe de 80 de stadii (cam 12 km). Dar Sfântul Mucenic Calinic umbla ca și cum nu simțea durerea din rănirea picioarelor și cânta psalmul lui David: “Așteptând, am așteptat pe Domnul, și a cautat la mine și a auzit rugăciunea mea. Și m-a scos din groapa patimilor și din tina noroiului, și a pus pe piatră picioarele mele și a îndreptat pașii mei”.

Mergând numai 7 stadii, ostașilor care-l trăgeau li s-a făcut sete, dar sfântul, rugându-se, a făcut să izvorască apă dintr-o stâncă, iar izvorul acela n-a încetat de atunci a dărui apa, spre pomenirea minunii lui Dumnezeu, care s-a făcut cu rugăciunile mucenicului.

Sosind la Gangra, a fost aruncat într-un cuptor de foc și așa și-a dat sufletul Domnului. Cei ce l-au persecutat, au găsit trupul Sfântului Mucenic Calinic neatins de flăcări.

Publicitate

Etimologia / semnificația numelui Calinic – Călin
În primul rând “La mulți ani!“ tuturor celor care poartă numele Sfântului Calinic!

CALINIC – în vechea onomastică greacă apar cu mare frecvență un mare număr de antroponime formate de la aqadjectivul kalós “frumos, bun”, fie element de compunere, fie bază de derivare. Încă din secolul III este atestat numele Kallínikos, etimonul prenumelui nostru Calinic, astăzi mult mai puțin frecvent decât în secolele trecute. Compus cu elementul secundar nike “victorie” (și el foarte cunoscut, de ex. din → Nicolae), redat în latină prin Callinicus, vechiul nume grecesc, purtat de un patriarh al Constantinopolului și de alți martiri din primele secole creștine, pătrunde în onomasticonul creștin. Deci în concluzie prin alăturarea cuvintelor kalós și nike obținem “frumosul biruitor” sau “învingătorul cel bun”.

O formă mult mai veche a acestui nume este forma feminină, Calinichia, purtată de mama lui Mirca cel Bătrân.

Publicitate

Deși provenite din slavă, Călin și Călina ar putea avea aceeași rădăcină. Prenume de mare vechime la noi în tară, Călin și Călina sunt răspândite în toate regiunile României. Ele și-au cunoscut celebritatea în mare măsură datorită cunoscutului poem scris de Mihai Eminescu – “Călin”.

Călin și Călina nu au legătură cu numele de arbust care face flori albe și fructe roșii, și care poartă același nume. Numele de față reproduc formele de Kalin și Kalina, de origine slavă, întâlnite cu precădere în onomastica bulgarilor, a sârbilor, croaților, rușilor și a ucrainienilor.

Călin și Călina aparțin familie onomastice Calinic, vechi nume calendaristic. Prezența numelui de Călin în documente e semnalată încă din anul 1391 în Țara Făgărașului. De la acest prenume a derivat și numele unui sat din Argeș, Călinești, atestat în anul 1388.

Publicitate

Derivate ale numelui Calinic
Călinaș, Călinel, Calincea sau Calinița, Călinescu.

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Calinic – Călin?
Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 11 aprilie atunci când serbăm pe Sfântul Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, 29 iulie când este pomenit Sfântul Mucenic Calinic și pe 23 august când sărbătorim pe Sfântul Ierarh Calinic, Patriarhul Constantinopolului.

Rugăciune către Sfântul Mucenic Calinic
Armele lui Faraon și puterea lui le-a aruncat în mare Cel Tare întru războaie; să-I cântăm cântare nouă, căci cu slavă S-a preaslăvit.
Punându-te pe căruță înțelegătoare, cu adevărat ai înecat cetele egipteanului celui înțelegător, în Marea Roșie cea din sângiuirile tale, Sfinte Calinic, Lauda mucenicilor.
Cu dumnezeiască haină îmbrăcându-te, înțelepte, te-ai dezbrăcat de podoaba cea pământească și ai alergat în priveliște și în chip vădit și pe vrăjmașul l-ai biruit, preafericite.
Prin legăturile chinurilor tale dezlegând măiestriile cele cu multe împletituri ale vrăjmașului, l-ai trântit la pământ, ca pe un neputincios și l-ai sfărâmat cu picioarele tale, Sfinte Calinic.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Pe tine pe care te-a văzut mai înainte ceata proorocilor ca o Ușă Cerească și ca un Rug Neras, te cunoaștem, Maică Fecioară Curată, căci ai născut pe Dumnezeu.

Cântări Liturgice
Tropar – Sfântul Mucenic Calinic, glasul al 4-lea

Mucenicul Tău, Doamne, Calinic, întru nevoința sa, cununa nestricăciunii a luat de la Tine, Dumnezeul nostru, că având puterea Ta, pe chinuitori a învins, zdrobit-a și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Condac – Sfântul Mucenic Calinic, glasul al 4-lea
Cele de sus frumoase după vrednicie acum le-ai moștenit, căci de dragostea lui Hristos aprinzându-te, Calinic, asupra focului prin aceasta bărbătește ai îndrăznit. Aceluia și acum stându-I înainte, nu înceta rugându-te pentru noi toți.

Viața completă – Sfântul Mucenic Calinic (Viețile Sfinților)

Sfântul Mucenic Calinic s-a născut în părțile Ciliciei și a fost crescut în buna credință creștină. Și venind el în vârsta bărbatului desăvârșit, vedea pe mulți oameni lepădându-se de Stăpânul Hristos și ținându-se de păgânătate. Aceia întunecându-se de drăceasca înșelăciune, credeau pietrelor celor fără suflare și aduceau jertfe spurcate idolilor. Deci Calinic plângea pentru pierzarea lor și a început a-i învăța la arătare cunoștința adevărului, întorcând pe elini de la rătăcirea lor către Hristos Dumnezeu. Deci, trecând prin multe cetăți și sate și propovăduind cuvântul lui Dumnezeu, s-a dus și în Ancira, cetatea Galatiei, căutând mântuirea sufletelor omenești.

Și petrecând el multă vreme acolo și ostenindu-se întru buna vestire a lui Hristos, a câștigat pe mulți lui Dumnezeu. Apoi, fiind prins de cei necredincioși, a fost dus la judecată înaintea unui boier cu numele Sacherdon, om prea spurcat și slujitor fierbinte al davolilor, vrăjmaș lui Hristos și cumplit muncitor al creștinilor. Deci toți păgânii strigau către judecătorul acela, zicând: “Acesta este Calinic, care a venit din alte țări în cetatea noastră și învață poporul să nu aducă jertfe zeilor, nici să li se închine lor și pe mulți îi duce în urma înșelăciunii sale”. Atunci boierul, căutând spre dânsul cu iuțime, a început a-l întreba cu glas groaznic, zicând: “Pentru ce îndrăznești, o, nebunule, fiind străin, a răzvrăti popoarele, învățân-du-le să lase pe zeii care au făcut lumea și pe care îi cinstește împăratul și toți boierii, încă și lumea toată? Au doară tu nu înțelegi puterea lor?”. Iar sfântul i-a răspuns lui cu blândețe: “Eu sunt rob al lui Hristos și, văzând oamenii ducându-se la pieire, mă doare inima pentru dânșii și, pe cât pot, mă sârguiesc prin învățătura cea bună a-i întoarce de la întuneric la lumină și de la pierzare spre mântuire; pentru că în cărțile noastre stă scris: De va întoarce cineva pe cel păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui suflet de la moarte și va acoperi mulțime de păcate. Deci aș fi voit să te aduc și pe tine la lumină, din întunecarea diavolească care te-a cuprins și astfel să te povățuiesc la calea adevărului”. Iar boierul, umplându-se de mânie, a zis: “Au doară voiești să mă lepăd de zei și să cinstesc mai mult moartea cea amară decât viața cea dulce, ascultând cuvintele tale nebune? Nu voi face aceasta nicidecum, ci pe tine te voi sili, chiar și nevrând tu, să te închini zeilor noștri, căci cumplite chinuri voi pune asupra ta și voi vedea de va veni Dumnezeul tău să te scape din mâinile mele. Nu voi cruța trupul tău, până ce nu vei cunoaște puterea și stăpânirea zeilor și până nu le vei aduce lor jertfe”.

Atunci sfântul a început a-i răspunde cu îndrăzneală, zicând: “Nu vei înfricoșa cu îngrozire pe robul lui Hristos cel adevărat, căci mie îmi este atât de dorită munca cea pentru Dumnezeul meu, precum hrana este dorită celui flămând. Deci nu zăbovi îngrozin-du-mă cu cuvintele, ci începe cu muncirea ta asupra mea. Iată, trupul meu stă înaintea ta gata de munci, având în sufletul său pe Dumnezeu care mie îmi pregătește mântuire, iar ție pierzare”. Iar boierul, umplându-se și mai mult de mânie, a zis: “O, ticălosule, cum îndrăznești să mă ocărăști pe mine cu niște cuvinte ca acestea? Mă jur pe zei, că nu te voi milui, ci voi despărți carnea de pe oasele tale și toată munca o voi aduce asupra ta, până ce te voi pierde cu moarte cumplită”. Iar sfântul a răspuns: “O, om necurat, mai mult decât toți oamenii cei necurați, până când vei cheltui vremea în deșert, iuțin-du-te cu mânie și nesăvârșindu-ți fapta? Muncește-mă odată și vei vedea bărbăția și răbdarea nevoitorului lui Hristos, care așteaptă să ia de la Mântuitorul său cununa biruinței”.

Atunci chinuitorul a poruncit ca, dezbrăcând și întinzând pe mucenic la pământ, să-l bată cu vine de bou fără cruțare. Astfel au bătut pe sfânt multă vreme. Și propovăduitorul striga: “Calinic, cunoaște pe zei și cheamă-i pe ei, iar aceia te vor izbăvi de munci!”. Iar sfântul mucenic, fiind bătut, îl batjocorea pe chinuitor și muncile lui, și striga către dânsul, zicând: “Mi-ai făgăduit munci mari, dar îmi dai munci foarte mici. Deci dă-mi mai mari bătăi și adu asupra mea mai cumplită muncire, pentru că eu nu mă tem de foc și nu mă înspăimânt de sabie; ci râd de moarte, așteptând să iau de la Domnul meu viața cea veșnică”.

Deci boierul a dat poruncă să-l spânzure pe mucenic de un lemn de muncă și să-i strujească trupul cu piepteni de fier. Și astfel i-au strujit trupul până la oase. Iar el răbdând toate acestea ca în trup străin, râdea de muncirea păgânilor și zicea către ighemon: “Poruncește să mă strujească mai tare, căci cu cât vei struji trupul meu mai mult, cu atât vei sătura sufletul meu. Pentru că am pe Hristos, Care-mi ajută și cu al Cărui dar întărindu-mă, nu simt durerile în munci”.

După aceasta, pogorând de la muncire pe pătimitorul lui Hristos, chinuitorul a poruncit să încalțe pe mucenic cu încălțăminte de fier, în care erau piroane ascuțite, și să-l ducă pe el la cetatea Gangra, care era departe de cetatea Ancira ca la 80 de stadii și acolo să-l ardă cu foc, fiindcă în acea cetate Sfântul Calinic întorsese mulți oameni la Hristos și voia ca aceia să-i vadă sfârșitul lui și să se teamă. Deci cumplitul ighemon a dat pe slujitorul lui Hristos ostașilor săi cei nemilostivi, poruncindu-le să alerge pe cai iuți, iar pe mucenic să-l silească să alerge înaintea cailor, bătându-l pe el dinapoi cu bice. Deci sfântul, fiind încălțat în încălțămintele cele cu piroane de fier, umbla ca și cum nu simțea durerea din rănirea picioarelor și cânta psalmul lui David: Așteptând, am așteptat pe Domnul, și a căutat la mine și a auzit rugăciunea mea. Și m-a scos din groapa patimilor și din tina noroiului, și a pus pe piatră picioarele mele și a îndreptat pașii mei.

Deci a mers în calea ce i se poruncise și alerga degrab fără silire, întrecând și caii. Iar după ce a alergat 60 de stadii și au ajuns la un loc ce se chema Matrica, ostașii au însetat foarte mult, din pricina arșiței soarelui, căci era luna lui iulie. Și negăsindu-se apă în cale, au început a slăbi de sete împreună cu caii lor, și abia mai suflau. Deci fiind ei aproape de sfârșit, au zis cu lacrimi către Sfântul Calinic: “Robule al adevăratului Dumnezeu, miluiește-ne pe noi, cei deznădăjduiți de viața noastră, și roagă-te Dumnezeului tău, ca să ne dea apă și să nu murim. Căci noi am auzit, că Dumnezeul tău pe toate le poate. Deci să nu pomenești răutățile făcute de noi ție, căci nu de voia noastră te-am muncit, ci din porunca ighemonului”.

Iar Sfântul Calinic, văzându-i topindu-se de sete, s-a milostivit spre ei și, vrând să facă bine vrăjmașilor săi, s-a oprit lângă o piatră ce se întâmplase în cale; apoi, ridicându-și ochii spre cer, s-a rugat, zicând: “Stăpâne al cerului, al pământului, al mării și a toată făptura, care de demult ai scos apă din piatră în pustie și ai adăpat pe robul Tău Moise și cu dânsul pe poporul cel însetat, arată și acum minunile Tale și fă ca să izvorască apă din această piatră și să adape pe acești însetați, ca să se arate lucrurile Tale minunate spre cei ce nu Te știu pe Tine și să se preamărească numele Tău cel sfânt!”. Astfel rugându-se el, îndată a izvorât din piatra aceea izvor de apă vie, încât toți au băut și s-au răcorit și cu glas mare strigau: “Mare este Dumnezeul creștinilor și mai minunat decât toți!”. Iar izvorul acela n-a încetat de atunci a izvorî apă, spre pomenirea minunii lui Dumnezeu, care s-a făcut cu rugăciunile mucenicului.

Deci ostașii și dobitoacele lor răcorindu-se din destul din izvorul care a curs cu minune, au trecut înainte fără osteneală depărtarea căii care le rămăsese și au ajuns la cetatea Gangra. Și n-au voit să dea morții pe Sfântul Calinic, făcătorul lor de bine, care i-a scăpat pe cale; însă temându-se de moarte, din partea voievodului, au făcut fără de voie porunca lui. Deci, arzând un cuptor de foc, l-au pus pe mucenic aproape de văpaia cuptorului care ardea. Iar el, bucurându-se și veselindu-se, s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci și s-a rugat, zicând: “Mulțumesc Ție, Părinte ceresc, că m-ai făcut vrednic de ceasul acesta, în care mor pentru numele Tău cel Sfânt. Deci primește în pace duhul meu, iar pe vrăjmașii Tăi rușinează-i, Dumnezeule Atotputernice”.

Zicând aceasta, a intrat în foc, în mijlocul cuptorului, și culcându-se, și-a dat sfântul său suflet în mâinile lui Dumnezeu. Apoi, stingându-se cuptorul, s-a găsit cinstitul său trup nevătămat de foc, pe care, luându-l credincioșii, l-au îngropat cu cinstea cuvenită, slăvind pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe unul Dumnezeu în Treime, Căruia și de la noi să-I fie cinste și slavă, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Sursa: pravila.ro

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (245)

Publicat

acum 7 ore

miercuri, 08.05.2024

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Revista „Ramuri” nr. 4 din 2024.  Gabriel Coşoveanu dedică editorialul „Atât de realistul literat a plecat puţin”  lui Nicolae Manolescu.  Reţin citatele din distinsul critic, alese de editorialist: 1. „Dar eu sunt un cititor care continuă a crede, în pofida agresiunilor din toate părţile, în ideea naivă că operele artistice se cuvin citite (şi recitite) înainte de orice pentru arta lor şi că,  vorba lui Gadamer, ele conţin expresia unui adevăr inaccesibil pe orice altă cale;  şi că o istorie nu poate fi, în definitiv, altceva decât  expresia îndelungată şi meticuloasă a unui gust”; 2. „Din fire sunt leneş, lăsător, indecis, aton, însă scrisul meu a putut da unora impresia de hărnicie, tenacitate, energie şi decizie”; 3. „Iubesc precizia (în idei, în expresie), dar, din păcate, îi observ mai prompt lipsa la alţii decât la mine însumi. Mă ataşez de oameni mult mai uşor decât mă despart”; 4. „Nu-mi place să fiu contrazis decât de mine însumi. Accept repede ideile altora, dar renunţ cu dificultate la ale mele”; 5. „Nu-i invidiez cu adevărat decât pe cei care fac altceva decât mine. În adolescenţă mă visam matematician”;  6. „Ar fi o suferinţă comparabilă cu aceea pe care aş simţi-o dacă mi s-ar tăia o mână.  Cărţile mele sunt trupul meu. Şi ce ipocrizie să refuzi, ca periculoasă în toate cazurile, ataşarea de obiecte. Aş zice, din contra,  că oamenii incapabili să se lege de obiecte sunt uneori tocmai aceia care nu se leagă nici de oameni: disponibilitatea îi conduce la fanatism”; 7. „Gândesc aşa: or fi având romanele, să zicem, rostul lor, dar viaţa de roman nu poate egala viaţa reală, adevărata bogăţie nu e în cărţi, ci în realitate. Din această cauză este  livrescul condamnat de atâţia.  Nu ignoranţii îl resping, dar chiar unii intelectuali subţiri, care proclamă superioritatea vieţii faţă de literatură. Eroarea principală provine din aceea că un fapt de viaţă sau unul de ficţiune  artistică nu sunt valori în sine. Valoarea le-o dă perspectiva în care sunt aşezate. Aşa cum sunt inşi care nu ştiu să citească, există inşi care nu ştiu să trăiască”;  8. „Nu literatura a dat naştere criticii şi istoriei literare, ci istoria şi critica literară a dat naştere literaturii”; 9. „Nu trebuie să ne atribuim rolul, rustic în aparenţă şi regal în secret, de păstori ai rostirii”; 10. „Spaţiul vieţii reale este unul al necesităţii. Spaţiul ficţiunii este unul al libertăţii. Niciodată omul nu e mai liber ca atunci când citeşte”.

Publicitate

Din editorialul lui Gabriel Coşoveanu se pot extrage următoarele  elemente ce-l caracterizează pe Nicolae Manolescu: spiritul severităţii logice moştenite de la Titu Maiorescu; a văzut mai bine ce se petrece în jurul nostru decât politicienii de meserie; a combătut superstiţia „purităţii”  hermeneutice; are un profil complex, construit aproape de figurativul baroc;  nu a aplicat principiul „mângâierii ego-ului”; un rigorist;  temut pentru rolul său din jocul omologărilor literare; ilustrează o religie a textului;  intransigent; teoretic; exclusivist; mai mult decât un cartezian, un fel de pascalian;  logica raţiunii sale a presupus şi o logică a inimii; luciditatea funciară a exegetului; conştient de  puterea sa intelectuală şi de propria charismă; preocuparea permanentă de a desparte valoarea de ersatz-ul ei;  n-a ezitat în luarea unei poziţii; nu s-a dat în lături de la acţiunea de cernere axiologică; permanenta preocupare de a explica etc.

 

Revista „Ramuri” nr. 4 din 2024. Gabriela Gheorghişor dedică eseul „Din lecţiile magistrului Nicolae Manolescu”  distinsului critic. Reţin citatele din Nicolae Manolescu alese de autoarea eseului: 1. „Sunt convins, apoi, că există valori absolute, printre ele numărând-o şi pe aceea estetică”; 2. Interdisciplinaritatea reprezintă un progres, dar eu rămân cu nostalgia esteticului”; 3. „Trebuie să înfruntăm deschis riscul de subiectivitate a aprecierii pe care îl implică obligaţia istoricului literar de a fi şi critic. Obiectivitatea deplină este o utopie”; 4. „Istoria judecăţilor de gust garantează judecata de gust în istoria literară”; 5. „Toată critica e o lectură, o descoperire, o bucurie, un viciu, o boală incurabilă”; 6. „Fără o relectură critică, nu există o viaţă de apoi a operelor”; 7. „Să nu-şi închipuie cineva că mă cred infailibil. Am greşit nu o dată. M-am contrazis de multe ori. Dar socotesc că am fost de fiecare dată în acord cu sensibilitatea şi cultura mea literară”;   8. „Critica e, aşadar,  o lectură permanentă, care implică toate lecturile noastre anterioare, reflecţiile, confruntările, generalizările, o idee despre literatură – personalitatea noastră întreagă”; 9. „Dar critica presupune în egală măsură infidelitate faţă de lecturile anterioare. Nu poţi iubi cu adevărat o femeie dacă n-ai uitat imaginile celorlalte: nemaifiind niciodată la prima iubire, eşti de fiecare dată ca la ce dintâi. Critica e condiţionată de infidelitatea lecturii, este, cu alte cuvinte, o lectură infidelă”; 10. „Borges este cel mai mare eseist şi critic literar din lume în această a doua parte a secolului XX. Nu vă amăgiţi: ficţiunile lui, povestirile lui nu sunt decât eseuri, comentarii. Nu e Dumnezeu, e un umil filolog, care descifrează cartea de nisip a vieţii”; 11. „Ce sete criticul în faţa operelor impenetrabile, dacă nu un alt Borges”; 12. „Opera nu există decât dacă criticul se proiectează în ea şi, în acelaşi timp,  ca să fie critic, trebuie să fie o operă în care să se poată proiecta”; 13. „Trebuie să ştii să visezi pe marginea  foii albe, nu numai s-o îndeşi de semne corecte şi care decurg fatal unele din altele, trebuie să ai curajul să te încredinţezi, măcar din când în când, inspiraţiei de moment, chiar dacă ea pare să-ţi conducă paşii într-o direcţie primejdioasă”;14. „Ajunge să gândeşti limpede ca să te exprimi la fel”; 15. „Am visat, în secret, la competenţa aproape universală a unui Leonardo”;

Publicitate

Din perspectiva Gabrielei Gheorghişor, Nicolae Manolescu este: inteligenţă vie şi sclipitoare; tenace şi disciplinat;  originalitate şi curaj în verdicte; se declară un absolutist; este un maximalist al esteticului; elimină biografiile scriitorilor şi descrierea amplă a contextului; pentru el dincolo de literatură e tot literatură; verdicte critice ascuţite; foloseşte mai mult bisturiul în eliminarea părţilor ridate ale operelor; caută oaze de frumuseţe în locuri mai puţin frecventate; încurajează urcarea în canon a unor scriitori; taxează prejudecăţi literare; ironizează cultul statuilor; în critică nu-l încântă atât erudiţia, cât originalitatea interpretării, a ideilor; profesor remarcabil; textele au rigoarea unor demonstraţii matematice; personalitate vibrantă; un bon viveur; spirit hâtru,  povestaş captivant,  din cărţile sale se reţine „lecţia umanismului” clasic; din întâlnirile cu omul concret se reţine „lecţia de umanitate” luminoasă etc.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Botoșani: Concursul de eseuri și poezie „Sfinții închisorilor”, ediția a VI-a

Publicat

acum 7 ore

miercuri, 08.05.2024

de

Publicitate

Concursul este organizat de Asociația „Scut botoșănean” în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani și Seminarul Teologic Liceal Ortodox Botoșani.

Scopul proiectului: Concursul își propune să scoată în evidență, prin valorificarea viziunii tinerilor elevi, rolul și importanța jertfei pătimitorilor din închisorile comuniste; transformările profunde pe care instaurarea brutală a comunismului le-a produs în societatea românească;  mărturisirea de credință ca atitudine ziditoare și mântuitoare a sufletului românesc; portrete ale martirilor din închisorile comuniste.

Descrierea grupului ţintă: Concursul se adresează elevilor din clasele V-XII din Județul Botoșani.

Publicitate

Criterii de eligibilitate:

  • Vor fi luate în considerare numai lucrările care au ca subiect dimensiunea mântuitoare a sacrificiului românilor prigoniți în temnițele comuniste.
  • Vor fi luate în considerare numai lucrări originale, care nu au mai fost publicate sau prezentate în cadrul altor proiecte, conferinţe sau concursuri.
  • Vor fi luate în considerare numai lucările cu autor unic, fiecare participant putând concura cu un singur eseu/o singură poezie.
  • Nu vor fi luate în considerare lucrările bazate pe plagiat sau copy-paste.
  • Nu vor fi luate în considerare lucrările care nu au cel puțin 2 (două) cărți în bibliografie (categoria eseuri).
  • Pentru secțiunea de poezie, vor intra în concurs pentru premiere doar concurenții care vor participa cu un grupaj de poezii alcătuit din minimum cinci poezii.
  • Bibliografia on-line a concursului:
  • http://ciprianvoicila.blogspot.com/2013/11/carti-fundamentale-despre-sfintii.html?fbclid=IwAR0qjiyE7TKtYZiFINugtU2b1_1CVmUXrphxcxyQl0yFE-omENsHvbxKYKg
  • Nu vor fi luate în considerare lucrările care vor avea mai mult de 25% citate din cărți. (categoria eseuri)

Condiţii de redactare:

  • Eseurile și poeziile vor fi redactate în limba română
  • Eseurile și poeziile vor fi acceptate numai în format Word sau PDF
  • Eseurile trebuie să conțină maximum 3000 de cuvinte
  • Paginația folosită va fi cea implicită a programului Microsoft Word
  • Pentru textul folosit în compunerea eseului se va folosi Times New Roman 12, iar spațierea între rânduri va fi de 1,5 linii
  • Pentru eventualele note de subsol se va folosi Times New Roman 10
  • Notele de subsol pot fi trecute atît în partea de jos a paginii, cît și la finalul lucrării.

 

Publicitate

Criterii de evaluare

 

  • Raportarea la tema aleasă

Corespondenţa dintre titlul temei şi conţinutul eseului.

Publicitate

 

  • Claritatea

Mesajul eseului este bine conturat, formularea sa nu este ambiguă, lucrarea este organizată în jurul unei idei; formularea de comparaţii între caracteristici ale unor fenomene, activităţi, evenimente, procese.

 

Publicitate
  • Argumentare

Ideile, teoriile prezentate sunt susţinute de argumente din bibliografie.

 

  • Coerenţa logică

Eseul are o structură logică bine conturată; ideile exprimate au fluenţă şi sunt în legătură unele cu altele.

 

  • Utilizarea materialului bibliografic

Sursele bibliografice sunt citate corespunzător, argumentele aduse sunt susţinute prin prezentarea diferitelor cercetări.

 

  • Originalitate, creativitate, inovaţie

Modul deosebit prin care se abordează tema, prezentarea opiniilor personale bazate pe analiza diferitelor surse bibliografice.

 

  • Aspectul general al eseului

Respectarea criteriilor de: gramatică, ortografie; aspectul estetic.

 

Data limită de trimitere a lucrărilor este 7 iunie 2024.

Eseurile vor fi trimise la adresa de email scutbotosanean@yahoo.com.

Pentru ca evaluarea să fie cît mai obiectivă, vă rugăm să vă semnați cu un nume asociat cu adresa de e-mail  nou creată de la care va fi trimis eseul. Este obligatoriu ca numele autorilor să nu fie specificat. În acest sens, textele vor fi trimise de pe o adresă de e-mail care să nu fie asociată cu numele acestora (pentru contul de e-mail se poate folosi, de exemplu, titlul eseului propus).

Fiecărui autor i se va confirma primirea eseului.

Juriul va fi format din:

 

  • Corina Țifrea – profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” Botoșani
  • Coca Dorica – profesor la Colegiul Național „A.T Laurian” Botoșani
  • Alina Purice – profesor la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani
  • Florentina Toniță – jurnalist
  • Profesor desemnat din partea Inspectoratului Școlar Județean Botoșani
  • Marius Rîznic – profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” Botoșani.

 Premii acordate:

  • Premiul I – 250 RON
  • Premiul II – 150 RON
  • Premiul III – 100 RON
  • Mențiuni – 50 RON

 

Termene limită şi etapele concursului

  • 15 aprilie 2024: lansarea concursului
  • 7 iunie 2024: termenul limită pentru trimiterea eseurilor
  • 10 iunie – 12 iunie 2024: juriul desemnat va anunţa câştigătorii
  • 13 iunie 2024: Gala de premiere a câștigătorilor

Citeste mai mult

Cultura

Târgul Meșterilor Populari, ediția a XVII-a, Botoșani. În acest an sunt așteptați peste optzeci de meșteri populari

Publicat

acum 7 ore

miercuri, 08.05.2024

de

Publicitate

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoșani, organizează în perioada 10-12 mai 2024, Târgul Meșterilor Populari, ediția a XVII-a. În acest an sunt așteptați la Botoșani 84 de meșteri populari din județele: Botoșani, Suceava, Iași, Vaslui, Neamț, Argeș, Mureș, Prahova, Covasna, Maramureș, Harghita și Republica Moldova.

Târgul Meșterilor Populari se va desfășura pe Pietonalul Unirii din Botoșani, iar deschiderea oficială va avea loc în ziua de 10 mai, începând cu ora 12:00. Botoșănenii și oamenii iubitori de cultură și de frumos, se pot bucura în aceste zile de diferite expoziții de meșteșuguri tradiționale, ateliere demonstrative, expoziții de icoane pe lemn, expoziții de sculptură în lemn, expoziții de artă plastică – univers patriarhal.

Tot în ziua de 10 mai, începând cu ora 13:00, în incinta Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, sala Bibliotecii de Limbi Străine, va avea loc lansarea cărții „Ramuri de salcie”, editura Doxologia, autor Dr. în Filologie, Lucia OLARU NENATI. Cartea va fi prezentată de părintele Partenie APOSTOAIE, jurnalistul Traian APETREI și regizorul Constantin ADAM.

Publicitate

În cadrul acestei lansări de carte, artista doamna Mariana ICHIM HODAN, va interpreta două melodii.

Holul Casei Văsescu, care găzduiește mai multe instituții de cultură, va găzdui, din ziua de 10 mai, timp de câteva săptămâni, și expoziția pictorului Marcel ALEXA. În perioada 10-12 mai, pe Pietonalul Unirii, vă invităm și la momentele artistice susținute de:

10 mai – ora 16:00

Publicitate

Iustina Lipovanu, Gabriela Asimionesei, Denisia Sănduleac, Didi Cojocaru, Delia Ciubotariu, Mihai Asăvoaie;

11 mai – ora 15:00

Gabriela Dumitriu, Alessia Maxim, Denisa Măntăluță, Cosmina Lupu, Sorina Avasiloaie, Ionela Prîsniac;

Publicitate

12 mai – ora 15:00

Andreea Târnaucă, Sara-Antonia Gavril, Șerban Ilaș, Anda Hîrjoi, Anastasia Ailoaie, , Maria Dandea Frunică și Iulian Vasilache.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

ANAF a anunțat data până la care trebuie depuse situațiile financiare

Publicat

acum 10 ore

miercuri, 08.05.2024

de

Publicitate

Termenul pentru situațiile financiare anuale: ANAF a anunțat data până la care trebuie depuse.

Termenul pentru depunerea situațiilor financiare anuale pentru firme este 29 mai, a anunțat Ministerul Finanțelor și ANAF.

„Pentru aplicarea în anul fiscal 2024 a sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în ceea ce privește îndeplinirea condiției prevăzute de art. 47 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, referirea la situațiile financiare anuale privește doar persoanele juridice române care nu au depus situațiile financiare corespunzătoare exercițiului financiar al anului 2022 și/sau cele corespunzătoare anilor anteriori anului 2022”, a transmis ANAF.

Publicitate

Termenul pentru situațiile financiare anuale: Sunt vizate persoanele juridice române care trebuie să depună un exemplar al situațiilor financiare anuale la unitațile teritoriale ale Ministerului Finanțelor în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

„Termenul prevăzut mai sus este aplicabil tuturor entitaților, indiferent de sistemul de impozitare aplicabil, conform Legii contabilitații, nefiind instituită o derogare de la acest termen pentru exercițiul financiar al anului 2023”, mai spune instituția.

De asemenea, contribuabilii înregistraţi în scop de TVA care utilizează ca perioadă fiscală trimestrul şi care au efectuat o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, fiind astfel obligaţi să îşi modifice perioada fiscală, devenind plătitori de TVA lunar, trebuie să depună o declarație până în data de 10 mai.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending