Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2023: Sfântul Gherasim din Kefalonia, vindecătorul bolilor psihice

Publicat

Publicitate

Sfântul Gherasim din Kefalonia (1506-1579), prin aspre nevoințe, post îndelungat și rugăciuni nesfârșite a dobândit prin harul ceresc darul vindecării de boli și al alungării duhurilor necurate, ajungând în timpul acestei vieți pământești pe treptele celor mai înalte virtuți: smerenie, blândețe, răbdare. Sfântul Gherasim din Kefalonia, sau cum mai este numit, „Noul Pustnic al Kefaloniei”, s-a născut în satul Trikkala din peninsula Peloponez la începutul secolului al XVI-lea.

Provenea din nobila și cunoscuta familie Notara, părinții săi numindu-se Dimitrie și Kali, iar bunicul său, Luca Notara a fost prim ministru al Imperiului Bizantin. Deși ar fi putut duce evident o viață fără griji materiale datorită descendenței sale nobile, Sfântul Gherasim a refuzat un astfel de trai al plăcerilor trecătoare, urmând calea nevoinței întru Hristos.

De tânăr s-a călugărit cu numele de Gherasim (după Sfântul Gherasim de la Iordan, care a trăit în secolul al V-lea) în insula Zakintos. A urmat drumul Muntelui Athos, unde a primit Schima Mare, trăind ca pustnic într-o peșteră din zona pustie Kapsala. Primind binecuvântarea starețului, a simțit chemarea locurilor sfinte, plecând astfel la Ierusalim ca pelerin, unde a trăit timp de 12 ani, închinându-se la Mormântul Mântuitorului. Aici, a fost hirotonit preot de către Patriarhul Gherman al Ierusalimului (1537-1579), cu care era înrudit.

Tot în această perioadă a vizitat locurile sfinte din Egipt (Muntele Sinai, Alexandria) și Siria (Antiohia, Damasc). Când simțea nevoia, se retrăgea în pustiul Iordanului, singur, în liniște, unde postea zile în șir. Necesitatea de a se retrage în rugăciune îl va determina să părăsească Ierusalimul în jurul anului 1548 și va călători în insula Creta, unde va rămâne timp de doi ani. În zona Zakyntos va trăi o perioadă de cinci ani în post aspru, hrănindu-se numai cu ierburi: „…ca unul fără de trup în trup se lupta și întărit de puterea dumnezeiască jumătate de săptămână mânca dovleac fără sare, iar în cealaltă vreme rămasă lintea era hrana lui, și acestea fără pâine înmuiată” – (ieromonahul Mitrofan).

În anul 1555 revine pe meleagurile natale din Kefalonia unde, primii cinci ani i-a petrecut într-o peșteră din regiunea Lassi. Apoi, în jurul anul 1560, Sfântul Gherasim din Kefalonia s-a mutat în Omala, o regiune centrală a Kefaloniei, în zona muntoasă de lângă Valsamata (la 20 km la Est de Argostolion), unde a restaurat o veche biserică închinată „Adormirii Maicii Domnului” și înființează o mănăstire de maici pe care a numit-o „Noul Ierusalim”.

Prin purtarea sa de grijă și a maicilor mănăstirii, locașul sfânt devine un important centru de binefacere, fiind un loc de salvare al celor nevoiași, Sfântul Gherasim din Kefalonia dobândind aici renumele de vindecător de boli și izgonito de duhuri necurate. Tot ieromonahul Mitrofan îl descria pe Sfântul Gherasim astfel: „Mari lupte a săvârșit prin postire și chinuindu-și trupul și prin privegheri de toată noaptea.” Prin harul Duhului Sfânt, Sfântul Gherasim din Kefalonia și-a prevăzut sfârșitul și simțindu-l aproape, le-a binecuvântat pe maici, trecând la cele veșnice în data de 15 august 1579 de marele hram al Adormirii Maicii Domnului, hramul propriei mănăstiri.

Publicitate

Ultimele clipe din viața pământească i-au fost vegheate de părinții Ioanichie și Gherman și de stareța Laurentia iar, după o noapte de priveghi, a fost îngropat în apropierea zidului sudic al bisericii. Se pare că ultimele cuvinte ale Sfântului Gherasim ar fi fost: „Τεκνία ειρηνεύετε εν εαυτοίς και μη τα υψηλά φρονείτε” („Trăiește în pace cu tine însuți, ca un copil și nu te gândi la lucruri înalte”). După împlinirea a doi ani de la adormirea sa, mormântul său a fost deschis în 1581, trupul Cuviosului Gherasim fiind aflat neputrezit. În acele timpuri, insula Kefalonia se afla sub stăpânirea Republicii Venețiene încă din anul 1500. În acele împrejurări, autoritățile catolice venețiene, care erau sceptice cu privire la sfințenia Sfântului Gherasim ca urmare a dezgropării sale înainte de trecerea a trei ani, au dispus îngroparea trupului și apoi deshumarea lui după alte șase luni, în 1582. Și la cea de-a doua deshumare trupul Sfântului a fost găsit intact, bine mirositor și vindecător de boli cum fusese încă din timpul vieții. Sfântul Gherasim din Kefalonia a fost canonizat în iulie 1622 de către Patriarhia Constantinopolului, care era condusă atunci de patriarhul Chiril Lukaris.

Moaștele Sfântului au fost păstrate într-o raclă din sticlă îmbrăcată în argint, într-o bisericuță a mănăstirii de maici de pe insula Kefalonia, construită lângă un platan înalt care ar fi fost sădit chiar de Sfântul Cuvios Gherasim din Kefalonia. Chiar și astăzi este întreg și poartă veșmintele preoțești cu care a fost îngropat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Hai cu evitarea RETROGRADĂRII. Meci crucial astăzi pentru FC Botoșani în deplasare la Gloria Buzău

Publicat

Publicitate

FC Botoșani joacă un meci crucial în deplasare împotriva Gloriei Buzău, astăzi, duminică, 27 aprilie 2025, în etapa a VI-a din play-out-ul SuperLigii de fotbal din România.

Partida începe la ora 14:30, pe Stadionul „Gloria” din Buzău, și va fi transmisă în direct de Digi Sport și Prima Sport.​

FC Botoșani se află pe locul 7 în clasamentul play-out-ului, cu 22 de puncte, ocupând poziția de baraj. Gloria Buzău este pe ultimul loc, cu 16 puncte, și are nevoie de o victorie pentru a mai spera la evitarea retrogradării.​

În sezonul regulat, cele două echipe au remizat 3-3 în tur, iar FC Botoșani a câștigat cu 2-0 în retur.​

FC Botoșani a început play-out-ul cu două victorii, dar a pierdut următoarele trei meciuri, în timp ce Gloria Buzău a suferit 23 de înfrângeri în acest sezon și a marcat cel mai puțin dintre toate echipele, cu 17 meciuri fără gol marcat.​

Echipe probabile:

Publicitate

Gloria Buzău: Lazăr – Ciranni, Puerto, Dobrosavlevici, de Nooijer – Tavares, Albu – Jipa, Isfan, Benavente – Brobbey​

FC Botoșani: Anestis – Friday, Matricardi, Iacob, Pavlovic – Petro, Papa – Mouaddib, Ongenda, Mitrov – Lopez​

Meciul de astăzi este esențial pentru ambele echipe în lupta pentru evitarea retrogradării.

Citeste mai mult

Cultura

Tradiția dansului popular, sărbătorită astăzi la Vorona: Festivalul „Pe toloaca satului” a ajuns deja la ediția a II-a

Publicat

Publicitate

Astăzi, duminică, 27 aprilie 2025, comuna Vorona găzduiește cea de-a doua ediție a Festivalului-concurs de dansuri populare tradiționale „Pe toloaca satului”. Evenimentul este organizat de Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona, cu sprijinul Primăriei comunei Vorona și al Consiliului Local.

Festivalul își propune să promoveze tradițiile autentice românești și să ofere copiilor și tinerilor talentați din mai multe județe ocazia de a-și demonstra măiestria în arta dansului popular. Formații de dansatori din județele Botoșani, Iași, Suceava, Maramureș și Neamț și-au anunțat participarea la competiția care va aduce în fața publicului costume populare spectaculoase, ritmuri tradiționale și coregrafii pline de energie.

Evenimentul se va desfășura la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” din Vorona, începând cu ora 13:00. Organizatorii promit o atmosferă de sărbătoare, în care tradițiile vor fi puse în valoare prin talentul și pasiunea tinerilor artiști.

„Pe toloaca satului” nu este doar o competiție, ci și un prilej de reîntâlnire cu rădăcinile culturale ale satului românesc, într-o perioadă în care păstrarea identității tradiționale devine tot mai importantă. Prin dans, costume și muzică populară, festivalul contribuie la transmiterea valorilor autentice către noile generații.

Manifestarea este deschisă publicului larg, iar intrarea este liberă. Vorona își așteaptă oaspeții cu porțile deschise și cu sufletul plin de bucuria tradiției.

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

O elevă din județul Botoșani a fost premiată la Olimpiada Națională de Limba Rromani

Publicat

Publicitate

Lupu Mirabela Ionela, elevă în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială „Nicolae Călinescu” din Coșula, a obținut o mențiune la Olimpiada Națională de Limba Rromani, desfășurată la Colegiul Național „Onisifor Ghibu” din Oradea. Performanța elevei a fost posibilă datorită pregătirii realizate de profesoara Bozu Claudia.

La această competiție națională, județul Botoșani a fost reprezentat de șase elevi: Lupu Larisa Valentina și Nicoi Ilie Eduard, de la Școala Gimnazială „Nicolae Călinescu” Coșula, Pingica Fanica, de la Școala Gimnazială Nr. 1 Bălușeni, Tincău Alejandra Ionela, de la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” Botoșani, și Dibu Patricia, de la Școala Gimnazială „Ion Bojoi” Flămânzi. Elevii botoșăneni au fost însoțiți de doamna profesoară Liliana Borcoi, de la Școala Gimnazială Nr. 2 Botoșani.

Inspectorul școlar general al județului Botoșani, Bogdan Gheorghe Suruciuc, a felicitat rezultatele elevilor, subliniind implicarea și efortul acestora.
„Suntem mândri de performanțele elevilor noștri la olimpiadele naționale! Rezultatele foarte bune reflectă efortul lor susținut și sprijinul constant al profesorilor care îi pregătesc”, a transmis Inspectorul școlar general al județului Botoșani, Bogdan Gheorghe Suruciuc.

Participarea la Olimpiada Națională de Limba Rromani reprezintă o oportunitate importantă de promovare a diversității culturale și lingvistice și de încurajare a excelenței școlare.

Citeste mai mult

Eveniment

Minivacanțele continuă! După vacanța de Paște, urmează încă patru zile libere. Câte zile libere mai avem în acest an

Publicat

Publicitate

Abia s-a încheiat vacanța de Paște, și pentru cei mici și pentru cei mari, că alte zile libere urmează în România conform legislației în vigoare și Codului Muncii. De altfel, în școli și acasă, elevii și părinții se întreabă de ce nu au avut o vacanță de două săptămâni, până pe data de 5 mai, ci trebuie să se întoarcă de mâine, 28 aprilie la școală, pentru trei zile, pentru ca apoi să aibă iar o minivacanță de patru zile.

În România urmează o nouă minivacanță care începe joi, 1 mai, și se termină duminică, la data de 4 mai.

În anul 2025 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 17 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 17 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 13 pică în timpul săptămânii. Deoarece 4 dintre cele 17 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 13 zile libere.

Zilele libere, care urmează în anul 2025 sunt

  • 1 mai (joi – Ziua Muncii);
  • 8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusalii
  • 15 august (vineri – Sfânta Maria);
  • 30 noiembrie (duminică – Sfântul Andrei);
  • 1 decembrie (luni – Ziua Naţională a României);
  • 25 şi 26 decembrie (joi şi vineri – prima şi a doua zi de Crăciun).

Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

Publicitate

Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei, notează zf.ro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending