Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2023: Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Cuviosul şi de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru Paisie de la Neamţ s-a născut în oraşul Poltava din Ucraina în anul 1722, la 21 decembrie, într-o binecuvântată familie preoţească, fiind al unsprezecelea copil din cei doisprezece fraţi. Tatăl său se numea Ioan şi era protoiereu al Poltavei, iar mama sa se chema Irina. Din botez s-a numit Petru.

Tatăl său murind de tânăr, în anul 1735 copilul a fost dat de mama sa să înveţe carte la Academia teologică din Kiev, întemeiată de mitropolitul moldovean Petru Movilă. După patru ani, părăsind şcoala, intră în viaţa monahală la Mănăstirea Medvedeski, având vârsta de 19 ani. Aici este făcut rasofor, primind numele de Platon. După o scurtă şedere în Mănăstirea Pecerska, vine în Moldova, în anul 1745, şi se stabileşte la schitul Trăisteni – Vrancea, apoi la Mănăstirile Cârnu şi Dălhăuţi, aflate sub povaţa duhovnicească a Sfântului Vasile de la Poiana Mărului, care-l îndrumă şi pe rasoforul Platon. În vara anului 1746 se duce la Muntele Athos, unde se nevoieşte ca sihastru timp de patru ani. În 1750 este tuns în monahism de Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, duhovnicul său, primind numele de Paisie.

Apoi, este hirotonit ieromonah şi întemeiază o obşte monahală în Schitul Sfântul Proroc Ilie, unde se nevoieşte până în vara anului 1763, adunând în jurul său 64 de călugări români, ucraineni şi ruşi. Din pricina asupririi turceşti părăseşte Athosul şi vine în Ţara Românească, la Mănăstirea Vărzăreşti-Vrancea, dar, după o scurtă şedere acolo, trece în Moldova şi se stabileşte, împreună cu toţi ucenicii săi, la Mănăstirea Dragomirna, unde se nevoieşte doisprezece ani, până în 1775. La Dragomirna obştea urma întru totul rânduiala atonită. Aici, Cuviosul Paisie formează o obşte mare de 350 de călugări şi traduce, împreună cu ucenicii săi români, care erau buni cunoscători ai limbii greceşti vechi, o parte din scrierile filocalice ale Sfinţilor Părinţi, devenind, astfel, ctitorul Filocaliei în limbile română şi slavonă. Filocalia de la Dragomirna din 1769 este prima colecţie majoră de traduceri româneşti filocalice (de 626 pagini), adunate de monahul Rafail.

În anul 1775, Moldova de Nord căzând sub ocupaţie austriacă, Sfântul Paisie a fost nevoit să se stabilească la Mănăstirea Secu, împreună cu 200 de ucenici, lăsând la Dragomirna o obşte de 150 de monahi. În anul 1779, cu binecuvântarea mitropolitului Moldovei Gavriil Calimachi şi la îndemnul domnitorului Alexandru Moruzi, Cuviosul Paisie s-a mutat la Mănăstirea Neamţ, cu o mare parte din obştea de la Secu. Timp de cincisprezece ani, cât a fost stareţ al celor două mânăstiri unificate, Neamţ şi Secu, Sfântul Paisie a păstrat cu sfinţenie aceeaşi rânduială. La biserică erau datori să ia parte toţi părinţii şi fraţii, afară de cei bolnavi sau cei trimişi la ascultări.

Marele stareţ venea cel dintâi la sfintele slujbe şi neîncetat se ruga cu rugăciunea inimii, vărsând în taină multe lacrimi. Spovedania fraţilor obştii se făcea în fiecare seară, iar pentru cei mai sporiţi, o dată la trei zile. Pentru aceasta, Cuviosul Paisie a rânduit 24 de duhovnici, care spovedeau şi îndrumau duhovniceşte întreaga obşte, iar marele stareţ supraveghea bunul mers al celor două mănăstiri, atât în cele duhovniceşti, cât şi în ascultările de obşte, primind pe cei care veneau pentru sfat şi binecuvântare.

Cei neascultători primeau canon şi mustrare părintească. O atenţie deosebită a acordat Cuviosul Paisie traducerii din limba greacă a scrierilor patristice filocalice, continuând, astfel, şirul traducerilor de la Dragomirna şi Secu. Unii călugări moldoveni, munteni şi ardeleni, fiind buni elenişti, traduceau scrierile Sfinţilor Părinţi din limba greacă veche în limba română, iar călugării slavi traduceau în limba slavonă, făcând din Mănăstirea Neamţ o adevărată academie patristică şi duhovnicească, nemaiîntâlnită în alte ţări ortodoxe din acea vreme. Cuviosul Paisie era şi un bun organizator şi înnoitor al vieţii monahale, întemeind în jurul Muntelui Ceahlău câteva sihăstrii de călugăriţe, pe care le îndruma duhovniceşte, rânduindu-le duhovnic pe Cuviosul Iosif Pustnicul (†1828 pomenit la 16 august), unul dintre ucenicii săi de la Neamţ. Alt ucenic al său cu viaţă sfântă era Cuviosul Irinarh Rosetti (†1859), mare lucrător al rugăciunii inimii, ctitorul Mănăstirii Horaiţa din Moldova, precum şi al bisericii de pe Muntele Tabor, din Ţara Sfântă.

Publicitate

Pentru sfinţenia vieţii sale, numele Cuviosului Paisie de la Neamţ era cunoscut în toate ţările ortodoxe, începând din Muntele Athos până în Lavra Peşterilor din Kiev şi de la Mănăstirea Optina până în sihăstriile din nordul Rusiei. De aceea, în 1790, mitropolitul Ambrozie, trecând prin Moldova, l-a făcut arhimandrit. În vremea aceea, mulţi dregători, boieri şi chiar ierarhi sau domnitori poposeau la Mănăstirea Neamţ, dorind să vadă pe acest mare stareţ cu viaţă sfântă.

Înrâurirea lui a fost mare asupra multor mănăstiri şi schituri din Moldova şi din Ţara Românească. În toamna anului 1794, îmbolnăvindu-se, şi-a dat sufletul său curat în mâinile Domnului nostru Iisus Hristos în ziua de joi, 15 noiembrie, la vârsta de 72 de ani. A fost plâns de toată obştea celor două mănăstiri, cu schiturile lor, care numărau peste 1000 de călugări români, ruşi, ucraineni, greci, bulgari.

Fiind cinstit ca sfânt, încă din viaţă, ucenicii săi i-au săvârşit slujba de pomenire, rânduindu-i ca zi anuală de prăznuire 15 noiembrie. În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, precum şi în secolul al XIX-lea, ucenicii lui români au răspândit isihasmul în Ţările Române, iar cei slavi în peste 100 de mănăstiri din Rusia şi Ucraina. La mormântul lui de la Mănăstirea Neamţ vin să se închine şi să-i ceară ajutor nu numai credincioşi din România, ci şi din alte ţări ortodoxe.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO: Daruri de la jandarmi pentru o mamă singură cu șase copii, din Bălușeni, în prag de An Nou

Publicat

acum 33 de minute

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

O mamă singură, cu șase copii, din comuna Bălușeni, i-a întâmpinat astăzi cu bucurie pe jandarmii botoșăneni sosiți cu cadouri, în prag de An Nou.

Alimente de bază, dulciuri pentru copii, dar și o sumă de bani necesară nevoilor zilnice au ajuns la cei care au mare nevoie în aceste zile friguroase de o mână întinsă și de o vorbă bună.

La căsuța familiei, construită cu ajutorul Asociației Grup Civic Botoșani, jandarmii s-au întâlnit cu mama și cele trei fete mai mari, deoarece copiii mai mici erau plecați la repetiție pentru obiceiurile tradiționale de sfârșit de an.

Despre situația familiei, jandarmii au aflat de la Daniel Câșlariu, cel care a înființat asociația în scopuri caritabile, pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate.

Sperăm să le fie de folos cadourile înmânate cu mare drag și să aibă parte de un An Nou cât mai darnic și bun, cu liniște și sănătate, precum și cu rezultate bune la învățătură, așa cum știm că au obținut și până acum!

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhul BOR, mesaj de Anul Nou și Botezul Domnului: A transmis sănătate și fericire, pace și bucurie

Publicat

acum o oră

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis un mesaj video cu ocazia Anului Nou 2026 și a Sărbătorii Botezului Domnului, în care urează românilor ‘sănătate și fericire, pace și bucurie’.

‘Cu prilejul Anului Nou 2026 și al Sfintei Sărbători a Botezului Domnului, vă adresăm tuturor doriri de sănătate și fericire, pace și bucurie dimpreună cu tradiționalul salut: La mulți ani!’, a urat Patriarhul, potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române.

Anul 2026 a fost declarat de Biserica Ortodoxă Română drept Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame).

***
În noaptea dintre ani, în toate lăcașurile de rugăciune ale Bisericii Ortodoxe Române se săvârșește o slujbă de mulțumire și de binecuvântare a începutului noului an calendaristic.

Potrivit Patriarhiei Române, rânduiala stabilită de Sfântul Sinod în anul 2011 prevede citirea Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, întrucât în ziua de 1 ianuarie ne amintim de momentul când Fiul lui Dumnezeu, întrupat, a primit numele de Iisus. Iisus înseamnă în limba ebraică ‘Dumnezeu mântuiește’ și în acatist este pronunțat de aproximativ 200 de ori.

Slujba care se săvârșește în noaptea trecerii dintre ani mai cuprinde rugăciunea Sfântului Efrem Sirul către Mântuitor, o rugăciune de mulțumire și două rugăciuni de intrare în noul an – una din tradiția liturgică română și slavă (cea care va fi citită și la slujba de Te Deum oficiată după Sf. Liturghie în prima zi din an) și alta din tradiția greacă.

Publicitate

În cadrul slujbei Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos de binecuvântare a Noului An 2025, de la Catedrala Patriarhală, Patriarhul BOR transmite un cuvânt de învățătură.

La 1 ianuarie se sărbătorește Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului și Sfântul Vasile cel Mare. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârșește de 10 ori pe an: 1 și 5 ianuarie, 20 și 27 martie, 3, 10, 17, 28 și 30 aprilie, 25 decembrie. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Masa de Revelion plină cu aperitive, mancare tradițională și fripturi vine la pachet cu peste 230 de E-uri, aditivi alimentari

Publicat

acum 2 ore

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Masa de Revelion plină de aperitive, fripturi și alte bucate alese vine la pachet și cu aditivi alimentari, adică E-uri. La o simplă întrebare, cu idei pentru masa de Revelion, răspunsul vine la pachet cu mai mulți aditivi alimentari, informează alba24.ro. 

Mai pe scurt, o masă completă cu aperitive de Revelion, fel principal, dar și desert poate conține până la 231 de E-uri (aditivi alimentari), 50,25 grame de sare și 260,35 grame de zahăr.

Cu toate acestea, puțini dintre noi ne gândim la numărul de aditivi alimentari, precum și la cantitatea de zahăr și sare pe care o consumăm în cadrul mesei de Revelion, transmit cei de la infocons.ro.

De exemplu, într-o cantitate de 100 de grame din fiecare fel de mâncare pot fi prezenți:

  • până la 231 de aditivi alimentari (E-uri);
  • 260,35 grame de zahăr, de peste zece ori mai mult față de limita zilnică recomandată de 25 de grame;
  • 50,25 grame de sare, adică de peste zece ori mai mult decât recomandarea zilnică a Organizației Mondiale a Sănătății.

Câte E-uri se regăsesc în aperitivele de Revelion

  • brânză topită, cu până la 9 E-uri, 7 grame de zahăr și 2,6 grame de sare, folosită adesea într-o varietate de umpluturi
  • bacon, cu până la 10 E-uri, 4 grame de zahăr și 1,5 grame de sare.
  • șuncă de Praga, cu până la 10 E-uri și 2,7 grame de sare.
  • crenvurști de pui, cu până la 10 E-uri, 1,5 grame de zahăr și 2,25 grame de sare.
  • platou cu brânzeturi, cu până la 4 E-uri sau aditivi alimentari, 11,92 grame de zahăr și 5,11 grame de sare.
  • Sosuri precum ketchupul, cu până la 6 E-uri, 24,8 grame de zahăr și 3,1 grame de sare,
  • muștarul, cu până la 6 E-uri, 34 de grame de zahăr și 6,5 grame de sare,
  • maioneza, cu până la 8 E-uri, 4,2 grame de zahăr și 2,67 grame de sare.

E-uri în preparatele tradiționale de Revelion

  • salată de boeuf, cu până la 17 E-uri, 3,22 grame de zahăr și 1,42 grame de sare;
  • piftie, cu până la 8 E-uri, 3,31 grame de zahăr și 4,35 grame de sare;
  • salată de murături, cu până la 8 E-uri, 5,2 grame de zahăr și 2,12 grame de sare;
  • pomana porcului, cu până la 7 E-uri, 1,5 grame de zahăr și 2,87 grame de sare;
  • jumări, cu până la 6 E-uri, 11,74 grame de zahăr și 2,5 grame de sare;
  • sarmale, cu până la 29 de E-uri, 16,47 grame de zahăr și 3,86 grame de sare.

E-uri în deserturi și băuturi

  • clătitele cu dulceață, cu până la 14 E-uri sau aditivi alimentari, 48,7 grame de zahăr și 2,23 grame de sare;
  • cozonacii pufoși, cu până la 19 E-uri sau aditivi alimentari, 31,98 grame de zahăr și 2,8 grame de sare;
  • înghețata, cu până la 11 E-uri sau aditivi alimentari și 31 de grame de zahăr.
  • băuturile energizante, cu până la 12 E-uri sau aditivi alimentari, 15 grame de zahăr și 0,5 grame de sare;
  • băuturile răcoritoare tip ceai, cu până la 8 E-uri sau aditivi alimentari și 0,06 grame de sare;
  • berea cu fructe, cu până la 10 E-uri sau aditivi alimentari, 2,81 grame de zahăr și 0,0059 grame de sare.

Citeste mai mult

Eveniment

Proiect de lege pentru recunoașterea gărzilor medicale ca vechime în muncă, depus de senatorul Cătălin Silegeanu

Publicat

acum 2 ore

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Gărzile efectuate de medici, obligatorii prin contract, ar putea fi recunoscute oficial ca vechime în muncă, potrivit unui proiect legislativ depus în Parlament de senatorul Cătălin Silegeanu. Inițiativa propune alinierea statutului personalului medical cu cel al altor angajați din serviciile de urgență și apărare, pentru care munca în ture și permanențele sunt luate în calcul la stagiul de cotizare.

Proiectul prevede ca activitatea de gardă să fie integrată în vechime, având în vedere caracterul continuu al activității și rolul crucial în funcționarea sistemului sanitar. Inițiativa urmărește recunoașterea juridică a muncii medicale, fără a modifica regimul muncii suplimentare sau a genera costuri bugetare suplimentare.

„Proiectul nu implică cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat, întrucât gărzile sunt deja remunerate; efectul constă exclusiv în recunoașterea lor ca vechime, cu consecințe asupra stabilității carierei și asupra drepturilor de pensie”, se precizează în expunerea de motive.

În prezent, medicii sunt obligați prin contract să efectueze gărzi pentru a asigura continuitatea actului medical, inclusiv pe timpul nopților, weekendurilor și sărbătorilor legale.

„Puțini știu că nopțile pierdute de medici nu sunt recunoscute ca vechime în muncă și nu sunt luate în calcul, de ani întregi, la stabilirea pensiei. Deși sunt obligatorii, reglementate prin contract și plătite, gărzile sunt tratate juridic ca o activitate marginală în parcursul profesional al medicilor. Este o anomalie legislativă clară, care nu poate fi justificată prin nicio logică a echității”, semnalează senatorul Cătălin Silegeanu.

Inițiativa urmează să fie dezbătută în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending