Ediția ianuarie 2026 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”, organizată în perioada 13-16 ianuarie 2026 de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, a înscris numeroase conferințe și dezbateri, ateliere și lecturi în licee, întâlniri cu scriitorii, expoziții de artă contemporană, spectacole, vizite la atelierele artiștilor, având invitați poeți, scriitori, critici literari, muzicieni, artiști vizuali, jurnaliști, personalități ale culturii, decidenți politici și antrenând un public numeros.

O masă rotundă a fost dedicată educației culturale și discuției despre datele Barometrului de consum cultural, avându-le ca participante pe Carmen Croitoru și Anda Becuț-Marinescu (INCFC), iar moderatori – pe Claudia Șerbănuță și Ștefan Teișanu.

Dezbaterea publică despre noua Lege a managementului cultural, la care a participat ministrul Culturii Demeter András István, a fost găzduită de Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” pe 14 ianuarie, avându-l moderator pe Ștefan Teişanu și reunind profesioniști din sectorul cultural din toată țara.

La atelierele colaborative pentru profesioniști, pe 13 și 14 ianuarie, Corina Bucea, Raluca Iacob, Andreea Mercea, Claudia Șerbănuță, Octavian Popa, Iulia Iordan, Mona Timofte, Eugenia Bejan, Dan Lungu, Dana Lungu, Adina Rosetti, Constantin Iftime au discutat despre cum arată astăzi domeniul medierii culturale în România, despre proiecte și inițiative care apropie publicul de lectură.

La Casa Corpului Didactic din Botoșani, a avut loc o discuție cu autorii de literatură pentru copii – Iulia Iordan, Adina Rosetti, Dan Lungu –, iar la Inspectoratul Școlar, dezbaterea „15 minute cu Eminescu. O actualitate în criză?”, la care au participat Ion Pop, Bogdan Crețu, Adrian Popescu, Matei Vișniec, Iulian Costache, Emil Hurezeanu și Mircea A. Diaconu.

Pe marginea diplomației culturale și a patrimoniului culturii române, în cadrul unei conferințe susținute de Emil Hurezeanu, urmată de o masă rotundă, au discutat acad. Ion Pop, Matei Vișniec, Marin Cazacu, András István Demeter (Ministerul Culturii), Gheorghe Vlad Nistor (IDR), Liviu Jicman (ICR), Andrei Luca (Direcția Diplomație Culturală, Educație și Știință, MAE), Constantin Ursu (Institutul Levant), Andrei Ioniță, Cătălin Șerban (Germania), Ștefan Teișanu (CCC – Asociația Nord), Mihai Cojocaru (Filarmonica „George Enescu”), Iulian Costache, alături de alți invitați.

La diverse activități cu elevii, au participat poeții și scriitorii invitați la această ediție a Zilelor Eminescu: Ion Pop, Adrian Popescu și Varujan Vosganian – la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani; Andrei Gamarț și Oana Cătălina Ninu, la Liceul „Regina Maria” Dorohoi; Matei Vișniec și Daniela Varvara, la Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botoșani; Lucian Vasilescu și Angelica Stan, la Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani; Adina Rosetti, la Școala Gimnazială nr. 7 din Botoșani. Atelierele de poezie „Sburătorul” s-au desfășurat la Fundația „Hand of Help” și la Școala Gimnaziala „Tiberiu Crudu” Tudora, la Școala Gimnaziala Nr. 1 Bălușeni și Școala Gimnaziala „Octav Băncilă” Corni, la Școala Gimnazială Nr. 1 Blândești, la D.A.S. Botoșani, iar atelierele „Povești din Ipotești”, coordonate de Adina Popescu și Iulian Manuel Ghervas au fost organizate în Sala de marmură a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani. Elevii au vizitat atelierele câtorva scriitori: Victor Teișanu, la Darabani; Stelorian Moroșanu, la Dorohoi; Dan Sociu, la Botoșani.

De „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale”, pentru vizitatori au fost deschise mai multe expoziții: „Tot ce ai văzut se va împlini” de Andrei Gamarț, în Sala „Horia Bernea”, Memorialul Ipotești; „Secvențe ipoteștene” de Aurel Azamfirei, în Sala Portaluri, Memorialul Ipotești; „Fototeca literară Ion Cucu, episod pilot”, prezentată de Doru Ionescu, în Parcul „Mihai Eminescu” din Botoşani; Expoziţie interactivă cu Sergiu Negulici, în Holul Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani și la Memorialul Ipotești.

Pe 13 ianuarie, a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, la care s-au acordat, în baza deciziei unui juriu național:

• Premiul Național pentru excelență în cultură – acad., prof. univ. dr. Ion Pop, poet, critic și istoric literar, pentru care a ținut Laudatio Bogdan Crețu, prof. univ. (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), scriitor;
• Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural – lui Matei Vișniec, scriitor, jurnalist, dramaturg, membru de onoare al Academiei Române – premiu acordat cu susținerea Institutului Cultural Român și înmânat de Liviu Jicman, președinte ICR; Laudatio – prof. univ. dr. Călin Ciobotari, director Școala Doctorală de Teatru Iași;
• Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale – maestrului Marin Cazacu, profesor al Universității Naționale de Muzică din București și director general al Filarmonicii „George Enescu” din București, premiu susținut financiar de Electroalfa și înmânat de directorul Gheorghe Ciubotaru, în prezența directorului IDR Constantin Vlad Nistor și a reprezentantului MAE – Andrei Luca; Laudatio – maestrul Cristian Mandeal.

Gala a fost urmată de un recital de muzică clasică susținut de Andrei Ioniță (violoncel) & Cătălin Șerban (pian) / (Germania).

Pe 14 ianuarie, a avut loc spectacolul Cabaretul cuvintelor, regia – Matei Vișniec, spectacol susținut de trupa Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, iar pe 15 ianuarie, la Cinematograful „Unirea”, a fost proiectat filmul Fără ieșire. Aici viața se bea (documentar despre poetul Ioan Es. Pop) – producător: Casa de Pariuri Literare, film prezentat de poetul Lucian Vasilescu.

Ediția 2026 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale” a fost organizată cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația Nord, cu sprijinul instituțiilor de cultură și învățământ și a mediului privat.

Elevii de gimnaziu și liceu care fac naveta și învață într-o altă localitate decât cea de domiciliu vor beneficia de transport gratuit inclusiv în perioada examenelor naționale. Măsura este prevăzută într-o modificare a Legii Educației, publicată joi, 15 ianuarie, în Monitorul Oficial, relatează alba24.ro.

Până în prezent, elevii de clasa a XII-a și cei de clasa a VIII-a nu primeau transport gratuit pe perioada examenelor pentru că acestea se desfășoară în vacanță. Legea Educației prevedea ca transportul să fie gratuit pe perioada cursurilor școlare. Elevii care nu au transport public în zona în care locuiesc primesc o sumă forfetară lunar inclusiv pe perioada examenelor naționale, scrie edupedu.ro.

Legea pentru modificarea art. 83 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a fost publicată în Monitorul Oficial joi, 15 ianuarie.

Ce prevede legea

Potrivit documentului, elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat, inclusiv cei înmatriculați în cadrul unităților de învățământ preuniversitar înscrise în Registrul special al unităților de învățământ preuniversitar care funcționează după un curriculum străin, beneficiază de gratuitate, în condițiile legii, la serviciile publice de transport public local, inclusiv metropolitan și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului școlar.

„Pentru transportul public rutier județean și interjudețean se asigură elevilor de nivel liceal care sunt școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcție de distanța dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care sunt școlarizați, pe durata cursurilor școlare, precum și pentru susținerea probelor fără taxă din cadrul examenului național de bacalaureat, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, prin DJIP/DMBIP, către operatorii de transport public.

Pentru transportul public rutier județean și interjudețean se asigură elevilor de nivel primar și gimnazial care nu pot fi școlarizați în unitatea administrativ-teritorială în care își au domiciliul pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcție de distanța dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care sunt școlarizați, pe durata cursurilor școlare, precum și pentru susținerea evaluărilor naționale, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, prin DJIP/DMBIP, către operatorii de transport public.

Prin excepție, pentru transportul public rutier județean și interjudețean, elevii de nivel primar și gimnazial înscriși la o unitate de învățământ special sau vocațională, în altă localitate decât cea de domiciliu, au dreptul la cheltuielile de transport dus-întors, în funcție de distanța dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care sunt școlarizați, pe durata cursurilor școlare, precum și pentru susținerea evaluărilor naționale, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, prin DJIP/DMBIP, către operatorii de transport public.

• contravaloarea a 4 călătorii dus-întors/lună, din bugetul Ministerului Educației și Cercetării, prin unitățile de învățământ unde sunt școlarizați. Decontarea se face pe baza documentelor de transport;
• contravaloarea unei călătorii dus-întors efectuate în perioada fiecărei sărbători legale, din bugetul Ministerului Educației și Cercetării, prin unitățile de învățământ unde sunt școlarizați. Decontarea se face pe baza documentelor de transport.

Prin contractele de serviciu public se asigură compensarea operatorilor de transport de către autoritățile contractante pentru obligațiile de serviciu public aferente gratuității elevilor. Nerespectarea de către operatorii de transport a gratuității elevilor se sancționează cu încetarea de drept a contractului de serviciu public. În vederea dovedirii calității de elev, operatorii de transport care nu au acces la sistemul informatic al Ministerului Educației și Cercetării au obligația instalării de cititoare de card la punctele de vânzare sau în mijloacele de transport public, după caz, în termen de doi ani de la aprobarea Metodologiei de operaționalizare a cardului național de elev.

În cazul în care elevii nu sunt școlarizați în satul, comuna, orașul sau municipiul de domiciliu și nu beneficiază de existența serviciilor de transport public, aceștia beneficiază, pe durata cursurilor școlare, precum și pentru susținerea evaluărilor naționale și a probelor fără taxă din cadrul examenului național de bacalaureat, de o sumă forfetară lunară al cărei cuantum se stabilește anual, cu avizul conform al ANRSC, prin hotărâre a consiliului județean, în funcție de distanța dintre unitatea de învățământ și domiciliu. În toate cazurile, DJIP/DMBIP realizează analize semestriale cu privire la aceste situații și le prezintă Ministerului Educației și Cercetării și autorităților locale competente în vederea extinderii serviciilor publice de transport de persoane”, prevede documentul citat.

Alarma s-a dat din nou în județul Botoșani, după ce alte trei familii au cerut ajutorul pompierilor, în ultimele ore, din cauza unor incendii izbucnite la coșurile de fum necurățate de funingine. Focul a pornit în gospodării din Ringhilești (comuna Santa Mare), Darabani și Joldești (comuna Vorona), iar intervențiile au fost contracronometru, pentru a preveni extinderea flăcărilor.

Cele mai mari pagube s-au înregistrat la Joldești, acolo unde incendiul a afectat acoperișul casei pe o suprafață de aproximativ 60 de metri pătrați. În celelalte două cazuri, la Darabani și Ringhilești, pagubele au fost mai reduse, însă pericolul a fost real, iar intervenția rapidă a făcut diferența.

Pentru stingerea incendiilor și înlăturarea efectelor acestora au intervenit pompierii militari din cadrul Detașamentului Botoșani și ai Gărzilor de Intervenție Trușești și Ștefănești, cu un total de cinci autospeciale de stingere. În sprijin au fost trimise și două echipaje SMURD, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani, pentru eventuale situații medicale de urgență.

Pompierii atrag atenția că, în această perioadă, numărul incendiilor cauzate de coșuri de fum necurățate, deteriorate sau neprotejate termic a crescut vizibil. Situațiile de acest tip reprezintă una dintre principalele cauze ale incendiilor în sezonul rece, când oamenii folosesc intens sobe și centrale pentru încălzirea locuințelor.

Specialiștii avertizează că funinginea depusă în interiorul coșului se poate aprinde foarte ușor, iar focul se poate extinde rapid către acoperiș sau pod, mai ales dacă zona nu este izolată corespunzător față de materialele combustibile. În multe cazuri, o verificare simplă și o curățare periodică pot preveni tragedii.

Echipele de intervenție recomandă tuturor cetățenilor să își curețe coșurile de fum la timp și să verifice dacă acestea sunt în stare bună de funcționare, pentru a evita incendii care pot pune în pericol nu doar bunurile, ci și viețile celor din casă.

„Atragem, din nou, atenția asupra necesității curățării periodice a coșurilor de fum, o măsură esențială pentru prevenirea incendiilor. Depunerile de funingine și gudron se pot aprinde, iar focul se poate extinde rapid la structura acoperișului și la întreaga locuință.

Verificați coșurile de evacuare a fumului pentru a vă asigura că nu prezintă fisuri care ar putea permite scânteilor să aprindă materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Tencuiți și văruiți partea din pod a coșului de fum, pentru a putea observa imediat eventualele fisuri. Căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coș de fum deteriorat pot constitui surse de aprindere dacă în apropiere există elemente de construcție sau structuri din lemn.

Îngroșați zidăria coșului de fum la trecerea prin planșee, lăsând un spațiu de siguranță între aceasta și elementele combustibile ale planșeului.

Păstrați distanța dintre fața exterioară a coșurilor de fum și elementele combustibile ale acoperișului.”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

În data de 18 ianuarie se face pomenirea celor dintre Sfinți Părinți, Atanasie și Chiril, patriarhii Alexandriei. Adică prăznuirea comună a celor mai de seamă ierarhi ai Bisericii Alexandriei și, totodată, a unora dintre cei mai mari Părinți și Dascăli ai Bisericii Universale.

SFÂNTUL IERARH ATANASIE, originar din Alexandria Egiptului, a trăit în secolul al IV-lea. A fost martor al succedării pe tronul imperial a câtorva împărați romani, de la Constantin cel Mare (306-337) până la Valens (364-378). Educat în spirit creștin a urmat cele mai renumite școli ale vremii. Sfântul Atanasie a fost ales în scaunul episcopal din Alexandria, dar, din cauza permanentei lupte cu ereticii arieni, printre care se aflau și ierarhi ai bisericii creștine, a fost exilat de cinci ori din cetate. În acea mare furtună și tulburare stârnită de erezia ariană (care tăgăduia Dumnezeirea Fiului), patriarhi în centrele bisericii drept măritoare erau: Maxim al Ierusalimului (333-350), Alexandru al Constantinopolului (327-337) și Atanasie al Alexandriei (328-373) care, deși în surghiun, nu lăsa cârma bisericii, cu cuvântul și cu scrisul îndreptând dreapta credință.

Sfântul Atanasie a trecut la Domnul după 46 de ani de episcopat și după osteneli lungi și multe nevoințe pentru dreapta credință. În urma multor izgoniri, a viețuit un timp scurt în liniște și pace în scaunul episcopal, apoi s-a dus către părinții săi, către patriarhi, către prooroci, către apostoli, către mucenici și către mărturisitori; căci s-a nevoit ca ei pe pământ. Despre Sfântul Atanasie se spune că atunci când era mic și se juca cu alți copii de o vârstă cu el, pe malul mării, făcea ceea ce văzuse în biserică, căci copiii care erau împreună cu el l-au hirotonit episcop și îi aduceau pe alți copii elini, care erau încă nebotezați. Atunci el îi boteza cu apă din mare, spunând cuvintele de la Taina Sfântului Botez.

De acest fapt a aflat patriarhul Alexandriei, Alexandru, care i-a chemat la el pe toți acești copiii cu „episcopul” lor și i-a întrebat ce făceau în jocurile lor la malul mării. Iar ei au spus cum l-au pus episcop pe Atanasie și cum a botezat el pe copiii elini. Patriarhul, cercetându-i cu de-amănuntul, s-a încredințat că se săvârșiseră toate potrivit cu normele Bisericii. Deci, sfătuindu-se cu clerul său, patriarhul a socotit ca bun botezul copiilor și l-a întărit prin ungerea cu sfântul mir.

SFÂNTUL IERARH CHIRIL s-a născut în Alexandria. A fost succesorul patriarhului Teofil în scaunul patriarhal al Alexandriei, având o poziție puternică și influentă. În calitate de patriarh s-a confruntat cu susținătorii ereziei nestoriene, care a fost răspândită în toată lumea creștină de patriarhul Constantinopolului, Nestorie. Acesta susținea că Hristos este „numai om, nu și Dumnezeu”, iar pe Născătoarea de Dumnezeu o numea nu „Născătoare de Dumnezeu”, ci „Născătoare de Hristos”. În urma acestor controverse, împăratului Teodosie al II-lea a convocat la Efes cel de-al III-lea Sinod Ecumenic (431) care, după lungi dezbateri, a sfârșit prin a-l îndepărta pe Nestorie din scaunul său și a-l trimite în exil.