Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2022: Sfântul Cuvios Simeon Stâlpnicul

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Cuviosul Simeon s-a născut, spre sfârşitul veacului al IV-lea, într-un sat ce se numea Sisan, la hotarul dintre Siria şi Cilicia, ca fiu al unor părinţi creştini, Susotion şi Marta, şi de mic copil păştea oile tatălui său.

Pe când avea 13 ani, într-o vreme de iarnă, când oile, din pricina zăpezilor mari, n-au fost scoase la păşune, fericitul copil a intrat în biserică, împreună cu părinţii săi, fiind Duminică, şi a auzit din Sfânta Evanghelie cuvintele Domnului prin care fericeşte pe cei săraci, pe cei blânzi, pe cei curaţi cu inima şi a întrebat pe un cinstit bătrân: „Ce sunt cuvintele acestea?”. Iar bătrânul, fiind călăuzit de Duhul Sfânt, i-a descoperit calea cea duhovnicească a vieţii, adică urmarea lui Hristos în curăţie şi înfrânare, în lepădarea de lume şi în slujba rugăciunii şi a dragostei de Dumnezeu şi de semeni, calea cea strâmtă a împăcării, care duce la fericita împlinire a vieţii de aici şi de dincolo de moarte.

Deci, sămânţa cuvântului căzând în pământ bun, a înflorit îndată în el dorinţa de a trăi după cuvântul Evangheliei şi, fără să se mai întoarcă acasă, a intrat într-o mănăstire, la loc singuratic, numită ,,Mandra”, adică ,,Ograda”, fiind primit de stareţul Timotei, după şapte zile de aşteptare la porţile mănăstirii. În scurtă vreme a învăţat pe de rost toată Psaltirea, cum se cerea celor ce voiau să fie călugări, şi a deprins uşor toată pravila mănăstirii, încât, după doi ani, Cuviosul Simeon, simţind nevoia unor osteneli călugăreşti mai grele, a primit sfatul stareţului său să meargă într-o mănăstire cu pravilă mai aspră, ca să nu descurajeze pe fraţii cei neputincioşi.

Şi aşa a intrat fericitul în mănăstirea cu viaţă mai aspră de la Teleda, în apropiere de Antiohia, sub povăţuirea marelui stareţ Eliodor. Dar şi aici, fericitul întrecea nevoinţele tuturor, încât a fost sfătuit să ducă o viaţă de pustnic. Drept aceea, slujitorul lui Dumnezeu s-a liniştit într-o pustie, la poalele muntelui Telanis, unde a aflat o chilie mică, şi s-a nevoit acolo timp de trei ani. Acolo s-a supus pe sine la încercare cu un post de 40 de zile, ca Moise şi ca Ilie şi ca Însuşi Domnul nostru. Şi-l ruga Cuviosul pe bătrânul Vlasos, îndrumătorul său duhovnicesc, să-i astupe uşa chiliei, ca să stea fără mâncare în vremea celor 40 de zile.

Dar acesta nu s-a învoit decât după ce i-a pus în chilie zece pâini şi un urcior cu apă, ca, de va avea nevoie, să guste şi să se întărească; şi aşa i-a astupat uşa. Şi trecând 40 de zile, s-a întors Vlasos şi, deschizând uşa, l-a aflat pe Simeon la pământ, zăcând ca un mort, iar pâinea şi apa neatinse. Şi, luând un burete, i-a spălat şi i-a răcorit gura lui, răsuflând puţin Cuviosul. Apoi l-a împărtăşit cu Sfintele Taine, după care, primind puţină hrană uşoară, s-a întărit. Şi acest dar de înfrânare îl spunea Vlasos multor fraţi, ca pe un lucru de folos.

Iar Cuviosul, de atunci, în toţi anii, în Postul cel mare, aşa postea, 20 de zile rugându-se neîncetat în picioare, iar 20 de zile şezând de osteneală. Şi, ducându-se vestea despre el, că primise darul tămăduirii bolilor, mulţime de oameni alerga la el, unii cu bolnavii lor, alţii de necazuri şi de ispite fiind cuprinşi, şi nimeni nu se întorcea nemiluit, ci primea, unul tămăduire, altul mângâiere, altul un ajutor de folos, şi cu bucurie se duceau la casele lor.

Publicitate

Şi puteai să vezi ca râurile de pretutindeni, adunându-se felurimi de popoare, de seminţii şi de limbi: ismaeliteni şi perşi, armeni şi ivireni, britani, gali şi italieni, creştini şi păgâni, luând binecuvântare de la el. Şi, tulburat fiind fericitul de o cinstire ca aceasta şi de neodihnă, a aflat un chip străin de a scăpa de împresurările omeneşti: s-a gândit să-şi zidească un stâlp. Deci, a zidit stâlpul şi pe el o chilioară strâmtă şi, acolo suindu-se, vieţuia în post şi rugăciune, devenind întâiul stâlpnic. Şi era acel stâlp înalt ca de trei metri şi jumătate, iar mai pe urmă şi-a zidit Sfântul alţi stâlpi şi mai înalţi, dintre care cel din urmă, pe care s-a nevoit în ultimii 30 de ani ai vieţii sale, avea înălţimea de 16 metri, ceea ce arăta vieţuirea lui, mai mult cerească decât pământească.

Şi aşa vieţuia, fiind udat de ploaie, ars de zăduf şi îngheţând de frig. Şi vorbea poporului de două ori pe zi; iar hrana lui era lintea muiată şi, ca băutură, apa.

Şi auzind părinţii din pustie, se minunau de neobişnuita lui vieţuire. Şi au trimis la el ca să vadă ce duh locuieşte în el, zicând: „Pentru ce nu mergi pe calea părinţilor, ci altă cale nouă ai aflat? Deci, pogoară-te de pe stâlp şi urmează vieţii pustnicilor”.

Şi părinţii pustnici i-au învăţat pe trimişi că, de se va arăta nesupus, cu sila să-l tragă jos de pe stâlp, iar de va asculta şi de va voi singur să se pogoare, să-l lase pe el şi să stea aşa cum a început, cunoscând că este de la Dumnezeu.

Deci, ajungând trimişii soborului sfinţilor pustnici şi spunându-i hotărârea lor, el îndată a păşit cu piciorul pe scară, vrând să coboare. Dar trimişii strigară: „Nu coborî, sfinte părinte, ci vieţuieşte precum ai început. Acum ştim că lucrul tău este de la Dumnezeu, care de folos să-ţi fie până la sfârşit”.

Puterea cuvintelor lui, asprimea vieţii lui şi strălucirea minunilor lui, marea lui iubire faţă de oamenii aflaţi în suferinţă şi înţelepciunea lui au întors la Dumnezeu un mare număr de necredincioşi. Împăraţii Teodosie cel Tânăr (408-450) şi Leon cel Mare (457-474) îi cereau sfatul şi rugăciunile, iar împăratul Marcian (450-457) a îmbrăcat haine de rând, ca să-l poată auzi mai bine.

Cu sfatul său, împărăteasa Eudoxia s-a lepădat de rătăcirea monofizită, iar Cuviosul foarte minunat a fost pentru toţi oamenii din vremea lui.

Şi aşa a trăit Sfântul Simeon până în anul 459, când Domnul l-a chemat la El. Sfântul său trup, înconjurat de mulţimi nenumărate de oameni, a fost dus în Antiohia, unde a săvârşit multe minuni, iar la anul 467, binecredinciosul împărat Leon cel Mare, la sfatul Cuviosului Daniil Stâlpnicul, i-a mutat moaştele la Constantinopol, unde a zidit în numele Sfântului Simeon o preafrumoasă biserică.

Astăzi, părţi din moaştele sale se găsesc astăzi la Mănăstirile Hilandar şi Sfântul Pantelimon, din Muntele Athos, iar în ţara noastră la Catedrala din Constanţa, la biserica Sfânta Vineri-Pajura din Bucureşti, şi în alte sfinte locaşuri.

Pentru rugăciunile Cuviosului Tău Simeon Stâlpnicul, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi. Amin.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

Anunț de interes public: Revizuire autorizație de mediu SC HIDROPLASTO SRL

Publicat

acum 9 minute

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

SC HIDROPLASTO SRL solicită revizuirea autorizației de mediu pentru obiectivul „Fabrică colectare și prelucrare mase plastice” situat în Cătamărăști Deal, com. Mihai Eminescu, str. Pacea nr. 26, județul Botoșani.

Contestațiile se depun la sediul Direcției Județene de Mediu Botoșani din B-dul Mihai Eminescu nr. 44 în termen de 5 zile de la data apariției prezentului anunț.

Citeste mai mult

Eveniment

„Povești la gura sobei”, la Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

acum 23 de minute

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Magia iernii pentru cei mici, la Filiala nr. 2 Grivița a bibliotecii

Vineri, 12 decembrie 2025, ora 13:00, Filialanr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene’Mihai Eminescu’ Botoșani organizează activitatea ‘Povești la gura sobei’, un eveniment care îi invită pe copii să pătrundă în atmosfera caldă și liniștită a poveștilor de iarnă.

Participă elevii Clasei I B Step by Step ‘Veverițele Curioase’ din cadrul Liceului Pedagogic Nicolae Iorga, coordonați de prof. Olguța-Cătălina Dughilă și prof. Oana-Olivia Străchinariu.

În cadrul plăcut al secției, copiii vor descoperi farmecul poveștilor citite și interpretate, vor participa la jocuri de imaginație, vor crea mici texte inspirate de iarnă și vor lucra în ateliere tematice.

O întâlnire plină de simplitatea și bucuria copilăriei, unde spiritul poveștilor de iarnă prinde viață.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Explozie de conținut periculos cu minori în mediul online. Autoritățile lansează campania: „Dacă locul ei nu e în ramă, oprește distribuirea!”

Publicat

acum 55 de minute

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

„Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”: campanie-avertisment: Proliferarea în mediul online a imaginilor ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor sau cele care prezintă conținut dăunător, în creștere îngrijorătoare

 

Peste 90.000 de link-uri individuale raportate în 45.245 de sesizări primite prin linia esc_Abuz privind materiale de exploatare a minorilor în 2025

 

București, 10 decembrie 2025: Organizația Salvați Copiii România avertizează asupra faptului că proliferarea în mediul online a imaginilor ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor sau cele care prezintă conținut dăunător a crescut față de anul trecut cu 133%. O serie de personalități publice – Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tilly Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței – se alătură astfel campaniei „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”, pentru a reaminti că, în mediul digital, responsabilitatea nu se oprește la cel care apasă pe declanșator. La linia de raportare esc_ABUZ a Organizatiei Salvați Copiii, care vizează conținutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, au fost primite, în perioada 01.01- 03.12.2025, 45.245 de raportări conținând peste 90.000 de link-uri individuale.

 

Publicitate

Aceste cifre arată o nevoie crescută de a conștientiza riscurile online la care sunt expuși copiii și subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecția acestora în mediul digital.

 

Inițiativa „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe” aduce în prim-plan riscurile distribuirii necontrolate a datelor personale și îi invită pe tineri să privească altfel gesturile aparent inofensive din online. Printr-un mesaj direct și ușor de reținut, campania propune un criteriu simplu de decizie: dacă o fotografie nu ar putea fi pusă într-o ramă, atunci nu ar trebui să fie văzută de alții și, cu atât mai puțin, distribuită. În același timp, campania evită orice ton de culpabilizare: adolescentele nu sunt învinovățite sau reduse la statutul de victime, ci încurajate să spună „nu” atunci când sunt puse sub presiune și să ceară ajutor atunci când simt că nu mai au control asupra situației.

 

Demersul început în această toamnă continuă printr-o expoziție fotografică, construită ca o celebrare a fotografiilor care merită să fie înrămate și privite de o lume întreagă. Imagini rare din adolescența unor persoane publice, admirate pentru parcursul lor, reamintesc o vârstă complicată, dar memorabilă. Fotografii cu voluntarii Salvați Copiii România spun povestea dorinței de a face bine fără a aștepta nimic la schimb, iar instantanee din activitățile organizației surprind inițiativele care au produs schimbare în comunități. Fiecare fotografie poartă o poveste și, prin așezarea ei în ramă, trece simbolic pragul de a fi expusă, asumată și împărtășită în siguranță.

 

Expoziția de fotografie poate fi vizitată în perioada 10–17 decembrie 2025, la Galeria Kulterra (București), în intervalul orar 12:00–18:00.

 

În acest contrast stă mesajul central al expoziției: există imagini prețioase care pot fi celebrate și există imagini care nu ar trebui împărtășite cu nimeni, pentru că pot afecta profund adolescențe. Expoziția devine, astfel, un gest-simbol care continuă și întărește mesajul campaniei Salvați Copiii România.

 

Printre persoanele publice care au ales să susțină această expoziție-manifest se numără Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tilly Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței.

 

“În spatele fiecărei imagini care ajunge online se află un copil real, cu rușinea, frica și vulnerabilitatea lui. Iar atunci când o fotografie nu e de pus în ramă, nu e nici de trimis pe internet. A opri distribuirea nu este doar un gest de responsabilitate, ci un act de protecție. De aceea, avem nevoie de politici actualizate, de resurse reale și de implicarea companiilor tech, pentru ca adolescenții să fie sprijiniți să aleagă responsabil și curajos. Prevenția începe cu noi toți, cu un singur gest care poate opri un abuz.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

 

Uneori, abuzul nu începe cu un agresor, ci cu un simplu “trimite mai departe”. Materialele încadrate în categoria celor de abuz sexual asupra minorilor, care au fost produse chiar de către victimele copii (autogenerate – Self-Generated Child Sexual Abuse Material) reprezintă conținut cu caracter sexual care implică un minor și care este produs direct de copil, de regulă prin intermediul propriului telefon inteligent. Conform INHOPE1, chiar dacă materialele explicite au fost inițial trimise de către minor, odată ce copilul pierde controlul asupra lor, acestea sunt descărcate – prin metoda capturii de ecran, iar ulterior distribuite, iar situația devine de exploatare. Totodată, INHOPE subliniază că producerea voluntară a materialelor nu reduce caracterul abuziv al acestora, deoarece pierderea controlului transformă situația într-o formă clară de exploatare digitală. Conform definiției IWF (Internet Watch Foundation)2, materialele autogenerate se referă la imagini sau videoclipuri cu minori care produc singuri conținut cu caracter sexual, imagini ce pot fi ulterior exploatate în scopuri sexuale. Acest punct de vedere este împărtășit și de alte organizații internaționale, precum We Protect Global Alliance3, care consideră că mediul digital a agravat fundamental riscurile pentru copii.

Fenomenul materialelor autogenerate care implică abuz sexual asupra minorilor (SG-CSAM) a înregistrat o creștere bruscă începând cu perioada pandemiei, când izolarea, trecerea la mediul online și timpul îndelungat petrecut de copii în spațiul digital au creat condiții favorabile pentru interacțiuni nesigure și contact cu persoane necunoscute 4. Această creștere nu a fost temporară. Nivelul conținutului de tip SG-CSAM continuă să se mențină ridicat și să se amplifice, pe fondul utilizării masive a dispozitivelor mobile, expunerii constante la diferite rețele sociale, funcțiilor de mesagerie criptată și anonimizării crescute a interacțiunilor online 5.

 

Necesitatea înlocuirii sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale de abuz sexual asupra copiilor”

Legislația română, prin Codul Penal (Legea nr. 286/2009, art. 374)6, folosește sintagma „materiale pornografice cu minori” pentru a defini și sancționa producerea, deținerea, distribuirea și promovarea oricărui material ce prezintă un minor în ipostaze sexuale explicite. Deși articolul interzice toate formele de creare și circulație a acestor materiale, considerăm că denumirea infracțiunii este inexactă. În context uzual, termenul „pornografie” este folosit pentru a descrie activități sexuale legale, consensuale între adulți sau materiale destinate exclusiv adulților, produse fără existența unei victime. Copiii nu pot consimți la un act sexual și nu pot participa legal la realizarea de conținut sexual, astfel că „pornografie” și „pornografie infantilă” sunt termeni incompatibili și se exclud reciproc.

De aceea, considerăm că materialele care arată minori în contexte sexuale nu sunt produse pornografice, ci probe ale unei infracțiuni grave, ce documentează un abuz sexual asupra unui copil. Folosirea termenului „pornografie” în relație cu abuzul asupra minorilor minimizează gravitatea faptelor, estompează diferența fundamentală dintre conținutul sexual legal și cel ilegal și riscă să normalizeze sau să banalizeze victimizarea copiilor.

Organizațiile internaționale recomandă în mod constant înlocuirea termenului „pornografie infantilă” cu sintagme care descriu precis această formă de abuz, precum „materiale de abuz sexual asupra copiilor” și „exploatare sexuală a copiilor”, deoarece acestea reflectă cu acuratețe natura infracțională a faptelor și statutul de victimă a copilului. Terminologia actualizată pune accent pe definirea abuzului, respectiv manipularea la care este supus minorul și pe traumele psihice și fizice asociate.

Înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale de abuz sexual asupra copiilor” nu este doar o modificare terminologică, ci o aliniere necesară la standardele europene și internaționale, care recunoaște natura reală a acestor materiale: nu produse destinate consumului, ci dovezi ale unei infracțiuni severe, imprescriptibile și cu efecte profund traumatizante asupra minorului victimă.

 

Context:

 

Conform raportului anual al Internet Watch Foundation din 2024 https://www.iwf.org.uk/annual-data-insights-report-2024/data-and-insights/reports-assessment/, 91% dintre rapoartele clasificate ca ilegale de către analiștii IWF conțineau materiale auto-generate. Dintre rapoartele care prezentau materiale auto-generate, 94% se refereau la victime de sex feminin.

 

Din raportul anual INHOPE 2024: Victimele de sex feminin au continuat să fie reprezentate în mod covârșitor, reprezentând 98,71% din cazurile raportate, o creștere față de 94,60% în 2023. În contrast, procentul victimelor de sex masculin a scăzut semnificativ, de la 3,66% în 2023 la doar 0,76% în 2024. (raportul anual INHOPE, pagina 30)

 

Un analist de la o linie telefonică de urgență membră INHOPE a estimat că numai în 2024, linia telefonică de urgență a gestionat înregistrări online care descriau cel puțin 30.000 de copii. Un memento îngrozitor că aceste înregistrări documentează crime reale care afectează copii reali. (raportul anual INHOPE, pagina 19)

 

Cel mai recent studiu al organizatiei Salvati Copiii arată că un procent semnificativ de părinți (75%) declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală (70%).

 

În plus, doar 9% dintre părinți declară că știu faptul că copilul lor s-a confruntat în ultimul an cu o situație neplăcută online.

Citeste mai mult

Eveniment

Acțiuni de împăduriri în țară. Se regenerează peste 1300 hectare de pădure din proprietatea statului

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Romsilva derulează campania de împădurire prin care vor fi plantați circa 2,8 milioane de puieți forestieri. Se vor regenera 1.326 hectare fond forestier proprietatea publică a statului. Dintre acestea, 814 hectare se vor realiza prin regenerări naturale, iar 512 hectare prin regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri, anunță compania de stat, scrie alba24.ro.

De asemenea, lucrări de completări pe 482 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 495 hectare.

Majoritatea șantierelor de împăduriri sunt situate în zone de câmpie din sudul țării și zone din lunca și Delta Dunării. Înaintea campaniei de împăduriri de toamnă, angajații Romsilva au realizat lucrările mecanizate de pregătire a solului și de scoatere a puieților din pepinierele silvice.

Programul de regenerare a pădurilor proprietatea publică a statului

Programul de regenerare a pădurilor proprietatea publică a statului, pentru acest an, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede regenerarea a 10.100 hectare, dintre care 6.515 hectare regenerări naturale și 3.585 hectare fond forestier regenerate artificial.

În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva a regenerat 9.454 hectare, 6.306 regenerări naturale și 3.148 hectare regenerări artificiale. Au fost realizate lucrări de completări pe 1.861 hectare și de refacere a plantațiilor pe alte 517 hectare.

Pentru toate aceste lucrări, de împăduriri, completări și refaceri, Romsilva a plantat, în campania de împăduriri de primăvară, 20,4 milioane de puieți forestieri.

Publicitate

Câte păduri au fost regenerate în ultimii cinci ani

În ultimii cinci ani, Romsilva a regenerat 71.539 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 48.921 hectare prin regenerări naturale și 22.618 hectare prin regenerări artificiale, plantând peste 130 de milioane de puieți forestieri.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice pentru aproximativ un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în sisteme internaționale.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de peste 850.000 de hectare, precum și 12 herghelii de stat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending